ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3432/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a în data de 11.03.2016, reclamanta Compania Naționala de Cai Ferate "CFR" - S.A. a chemat în judecata pe pârâții Guvernul României și Consiliul local al Comunei Gruiu, județul Ilfov, solicitând instantei, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, sa dispună:

Prin sentința civilă nr. 2420 din data de 14 iulie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele:

- a respins proba cu expertiza de specialitate;

- a respins excepția netimbrării acțiunii ca neîntemeiată;

- a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul local al comunei Sărulești, ca neîntemeiată. Respinge excepția prescripției dreptului la acțiune, ca neîntemeiată;

- a respins excepția tardivității plângerii prealabile, ca neîntemeiat;

- a respins excepția autorității de lucru judecat, ca neîntemeiată;

- a respins cererea de suspendare a executării H.G. nr. 1349/2001, anexa nr. 41, poziția nr. 28, completată prin H.G. nr. 1303/2011, ca neîntemeiată;

- a respins cererea de suspendare a executării HCL Sărulești nr. 19/1999, formulată de reclamanta Compania Națională de Căi Ferate C.F.R.- S.A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul Local Sărulești, ca neîntemeiată.

- a respins cererea de anulare a H.G. nr. 1349/2001, anexa nr. 41, poziția nr. 28, completata prin H.G. nr. 1303/2011 și a H.C.L. Sărulești nr. 19/1999 ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 2420 din data de 14 iulie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta Compania Națională de Căi Ferate C.F.R.- S.A., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate, doar în ceea ce privește respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată și, trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Intimatul-pârât Consiliul Local Sărulești a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepția tardivității recursului, excepția nulității pentru nemotivare și excepția nulității cererii de recurs pentru lipsa semnăturii, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., excepția nulității prezentei căi de atac invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte reține următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentei obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancțiunea nulității recursului.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca, criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Simpla nemulțumire a părților cu privire la hotărârea pronunțată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute expres și limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece, părțile au avut la dispoziție o judecată în fond în fața primei instanțe.

În speță, se constată că recursul nu conține critici care să poată fi încadrate în textul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., reclamanta nu a formulat nicio critică (de nelegalitate) sentinței atacate, dimpotrivă, se reiau, aspecte în ce privește fondul cauzei, așa cum au fost redate în acțiunea introductivă de instanță.

Astfel, recurenta-reclamantă reiterează, în calea extraordinară de atac, integral, acțiunea cu care a învestit instanța de judecată, fără să dezvolte motive de nelegalitate ce privesc sentința atacată și să se raporteze la considerentele acesteia. Mențiunea că "soluția greșită a instanței de fond este consecința respingerii administrării probei cu expertiză de specialitate", nu se poate circumscrie într-un mod de casare în sensul celor prevăzute de dispozițiile C. proc. civ.

Astfel, prezentarea, din nou, a situației de fapt expusă și în cererea de chemare în judecată nu răspunde exigențelor cerute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., ce impun invocarea unor critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., iar modul de redactare a cererii de recurs nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curți, învestite cu verificarea legalității hotărârii atacate.

Deopotrivă, reproducerea, prin cererea de recurs a stării de fapt nu se constituie într-o critică de nelegalitate a sentinței, dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs, ceea ce, în speță, nu se poate reține.

Recurenta reclamantă Compania Națională de Căi Ferate C.F.R.- S.A. nu a adus critici punctuale, prin care să demonstreze în mod concret în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate, din perspectiva cazului de casare prevăzut de lege și prin raportare la prevederile legale reținute de instanță în motivarea soluției.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancțiunea nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta Compania Națională de Căi Ferate C.F.R.- S.A. împotriva sentinței civile nr. 2420 din data de 14 iulie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 iunie 2021.

GGC - BR