ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2105/2022

Deliberând asupra recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința arbitrală nr. 61 din 24/06/2021, completată prin sentința arbitrală nr. 70 din 26/07/2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020 de către Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României s-au dispus următoarele: în conformitate cu art. 44 (4) din RPA, raportat la art. 438-439 C. proc. civ., art. 2267 și urm. C. civ., a luat act de Tranzacția parțială a părților și a pronunțat această hotărâre arbitrală de expedient, cu următorul conținut, stabilit de părți, prin Acordul din 18.05.2021, par. 5 alin. (3) care prevede că: "Tribunalul Arbitral ia act de învoiala părților. Constată că, în baza recunoasterii parțiale a pretențiilor de către Pârâta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., Reclamanta A. S.A. este îndreptătită să obtină suma de 11.946.580,1 RON. Constată că suma de 11.946.580,1 RON datorată Reclamantei a fost alocată de către Părți pentru stingerea parțială și reprezintă recuperare parțială a avansului acordat de Beneficiar în suma totală de 12632.590,50 RON."

A obligat pârâta la compensarea sumei datorate de 617.335,26 RON cu restul de avans nerecuperat de la reclamantă apoi, la plata sumei rămase surplus către aceasta.

A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 77.040,06 RON cu titlu de dobândă legată penalizatoare, a sumei de 117.283,70 RON, TVA în cotă de 19% aferentă debitului principal de 617.335,28 RON.

Împotriva acestei sentințe arbitrale a fost formulată acțiune în anulare de către pârâta CNAIR.

Prin cererea înregistrată la data de 20.09.2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a -IX - a contencios administrativ și fiscal, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - Direcția Regională de Drumuri și Poduri Constanța în contradictoriu cu A. S.A. a solicitat anularea parțială a Hotărârii Arbitrale nr. 61 din 24.06.2021, completată prin Hotărârea Arbitrală de completare nr. 70 din 26.07.2021, pronunțate în Dosarul nr. x/2020 de către Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Prin sentința civilă nr. 1578/2021 din 5 noiembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a -IX - a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale procesuale; a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea secțiilor civile din cadrul Curții de Apel București.

Ulterior, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2021.

Prin sentința civilă nr. 15 din 18 februarie 2022, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a respins excepția inadmisibilității; a respins acțiunea în anulare formulată de petenta COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI CONSTANȚA în contradictoriu cu intimata A. S.A. împotriva hotărârii arbitrale nr. 61/24.06.2021, pronunțate de Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, în dosarul nr. x/2020, ca neîntemeiată; totodată, a obligat reclamanta la 14.717,03 RON cheltuieli de judecată către pârâtă.

COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 15 din 18 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate, cu cheltuieli de judecată.

După expunerea parcursului procesual al litigiului, recurenta a susținut că sentința recurata a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept - astfel ca devin incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, din cuprinsul acțiunii în anulare se poate desprinde concluzia că a fost criticată sentința arbitrala și în ceea ce privește legalitatea acesteia, în sensul ca "(...) hotărârea arbitrată încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii"(art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ.)

Având in vedere argumentele expuse in continuare, recurenta a apreciat că, în mod greșit, a fost admisă cererea reclamantului și s-a dispus obligarea sa la compensarea sumei datorate de 617.335,26 tei datorate cu restul de avans nerecuperat și apoi la plata sumei rămasă surplus către aceasta, precum și la plata sumei de 77.040,06 RON, cu titlu de dobânda legală penalizatoare și a sumei de 117.283,70 RON, TVA în cota de 19% aferentă debitului principal de 617.335,26 RON.

Prin Procesul-verbal constatare si preluare materiale/lucrări executate, plătite de Beneficiar, aflate in șantier nr. 4262 din data 27.09.2018, Comisia de Inventariere a stabilit în privința .. 4.4 b. Materiale in șantier de tip armatura", ca: Materialele nu sunt depozitate in mod corespunzător, fiind sub acțiunea factorilor atmosferici si intemperiilor. Acestea, nu sunt protejate împotriva oricăror pierderi, daune sau deteriorări. Materialele nu au putut fi inspectate din punct de vedere calitativ.

Având în vedere observațiile de mai sus precum și observațiile inginerului, respectiv: " Modul de depozitare nu este conform la aceasta data, elemente din armatura prezintă strat superficial de corodare Armatura poate fi preluata de Beneficiar, în scopul viitorului Proiect, numai în condițiile verificării prealabile, păstrării și conservării acesteia în condiții optime, urmând a fi pusa în opera doar cu acceptul unui Proiectant și în condițiile impuse de acesta." armatura, inspectata vizual de către Comisia de Inventariere constituita în baza Deciziei Directorului General al CNAIR nr. 558/14.09.2018, nu va fi preluata de către Comisia de inventariere.

În ceea ce privește pct. 4.4 c. Materiale existente în Organizarea de Santier a Antreprenorului materialele depozitate în Organizarea de Santier a Antreprenorului nu sunt depozitate în mod corespunzător, fiind sub acțiunea factorilor atmosferici și intemperiilor. Totodată, acestea nu au fost plătite Antreprenorului ca materiale în santier, întrucât nu erau din categoria materialelor specificate în Anexa la Ofena a Contractului. (A se vedea Procesul Verbal de constatare și preluare materiale/lucrări executate plătite de beneficiar, aflate în șantier nr. 4262/27.09.2018).

Având in vedere observațiile de mai sus precum și prevederile clauzelor contractuale, sub-clauza 16.3. b, materialele depozitate in organizarea de șantier, nu vor fi preluate de către Beneficiar.

Sub-Clauza 19.6. [Rezilierea opționala, Lichidare si Plați], la care Inginerul face referire in observațiile sale privind preluarea materialelor, aduce in discuție "FORȚA MAJORA". Forța majora nu a stat la baza încetării contractului de lucrări nr. x/30.06.2014.

Contractul de lucrări nr. x/30.06.2014 a încetat in baza "Acordului de voința al pârtilor privind încetarea contractului de execuție "Construcția variantei de ocolire Targu Mureș înregistrat Ia CNAIR S.A. cu nr. x/29.12.2017", acord ce a fost încheiat conform art. 1321 din C. civ., astfel ca nu sunt aplicabile prevederile Clauzei 19 din Condiții Generale de Contract."

In conformitate cu prevederile Sub-Clauzei 16.3 (b), din contract reiese că:

"După ce înștiințarea de reziliere potrivit prevederilor Sub-Clauzei 15.5 [Dreptul Beneficiarului de a Rezilia Unilateral Contractul], a Sub-Clauzei 16.2 [Rezilierea Contractului de către Antreprenor] sau a Sub-Clauzei 19.6 [Rezilierea Opționala, Lichidare si Plați] a intrat in vigoare, Antreprenorul cu promptitudine: [...]. (b) va depozita corespunzător în locurile indicate de către Inginer si amenajate de către Antreprenor toate Documentele Antreprenorului, Echipamentele, Materialele si alte lucrări pentru care Antreprenorul a fost plătit si le va preda Beneficiarului [...]"

Inginerul a menționat că aceste materiale sunt depozitate necorespunzător și că ar putea fi preluate de Beneficiar numai în condițiile verificării prealabile și doar cu acceptul unui Proiectant și în condițiile impuse de acesta.

Se constată astfel culpa Antreprenorului în ceea ce privește depozitarea necorespunzătoare a materialelor precum și a depozitarii acestora în alte locuri, Beneficiarul fiind în imposibilitatea de a le prelua în conditii optime.

De asemenea, reclamanta consideră că depozitarea necorespunzătoare a materialelor nepreluate, anterior menționate, de către Beneficiar conduce la imposibilitatea utilizării acestora de următorul Antreprenor în vederea finalizării lucrărilor aferente proiectului "Varianta de Ocolire Targu Mures".

In opinia recurentei, Tribunalul Arbitral trebuia să constate culpa A. S.A. în ceea ce privește depozitarea necorespunzătoare a materialelor, CNAIR S.A. fiind in imposibilitatea de a le prelua în condiții optime, iar presupusul prejudiciu solicitat nefiind imputabil recurentei.

Intimata-reclamantă a transmis întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului.

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului în raport cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepții, urmează a anula recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Conform art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Potrivit prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Alin. (3) al aceluiași articol stipulează că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenta formulează critici de nelegalitate ale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. Aceasta întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, autorul acestuia trebuind să invoce motivele în tiparele fixate de lege.

Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac de reformare în care se analizează strict conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile.

Se constată că recurenta a indicat formal în susținerea recursului dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care prevăd că hotărârea poate fi casată când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, fără a arăta în concret în ce constă nelegalitatea sentinței recurate din perspectiva textului de lege indicat, iar dezvoltarea criticilor arătate în cuprinsul cererii de recurs nu face posibilă încadrarea acestora în niciunul dintre cazurile reglementate de pct. 1-8 ale textului de lege anterior menționat.

Astfel, recurenta arată că, din cuprinsul acțiunii în anulare se poate desprinde concluzia că a fost criticată sentința arbitrală și în ceea ce privește legalitatea acesteia, în sensul că "(...) hotărârea arbitrată încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziții imperative ale legii"(art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ.).

De asemenea, în cuprinsul cererii de recurs formulate, autoarea căii extraordinare de atac a apreciat că, în mod greșit, a fost admisă cererea reclamantului și s-a dispus obligarea sa la compensarea sumei datorate de 617.335,26 tei datorate cu restul de avans nerecuperat și apoi la plata sumei rămasă surplus către aceasta, precum și la plata sumei de 77.040,06 RON, cu titlu de dobânda legală penalizatoare și a sumei de 117.283,70 RON, TVA în cota de 19% aferentă debitului principal de 617.335,26 RON, reluându-se criticile formulate în cadrul acțiunii în anulare.

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, pe de o parte, prin criticile formulate, recurenta procedează la redarea unor dispoziții legale, fără a arăta în concret în ce mod curtea de apel le-a încălcat ori le-a aplicat greșit, iar, pe de altă parte, recurenta susține că în mod greșit a fost admisă cererea reclamantului.

Așa fiind, susținerile recurentei prezentate de aceasta drept motive de recurs nu conțin critici, în sens propriu, împotriva sentinței recurate, din moment ce nu sunt altceva decât afirmațiile aceleiași părți exprimate în acțiunea în anulare, dar care și-au primit deja o rezolvare prin hotărârea atacată.

Se observă că, în privința recursului dedus judecății ne aflăm în fața unei duplicări a susținerilor din etapa procesuală anterioară; în fapt, aceleași motive au fost deduse curții de apel spre judecată și sunt acum readuse în discuție în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu ignorarea instituției recursului, trecând peste faptul că instanța de casație nu poate fi, în mod legal, învestită cu soluționarea unor astfel de aspecte.

Astfel, simpla reiterare în cererea de recurs a criticilor din acțiunea în anulare, fără a se arăta în concret în ce constă nelegalitatea sentinței recurate, nu întrunește cerința ce se cere a fi îndeplinită.

Prezentarea din nou a argumentelor expuse în acțiunea în anulare nu răspunde exigențelor cerute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., care impun invocarea unor critici ce pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din același cod, iar modul de redactare a cererii de recurs nu permite determinarea limitelor sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, învestite cu verificarea legalității hotărârii recurate.

Se reține ca dezvoltarea motivelor de recurs la care se referă art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. vizează formularea unor critici de nelegalitate care să fie îndreptate împotriva considerentelor hotărârii recurate, or criticile recurentei care vizează fondul litigiului arbitral nu vor putea fi analizate, acestea vizând aspecte de netemeinicie.

Întinderea controlului judiciar este condiționată de cuprinsul criticilor formulate prin cererea de recurs și de limitele conferite de dispozițiile legale, iar simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția pronunțată, la modalitatea în care au fost administrate și analizate probele, precum și succinta relatare a situației de fapt nu pot constitui obiectul analizei instanței de recurs în raport de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul este o cale nedevolutivă de atac, în cadrul căreia nu pot fi analizate critici privind temeinicia hotărârii pronunțate în acțiunea în anulare indiferent de gradul de nemulțumire al recurentei cu privire la modalitatea de analiză a probatoriului.

Din expunerea argumentelor evocate de recurentă rezultă cu evidență că s-au readus în discuție chestiuni de fond care depășesc sfera de analiză a motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Întrucât recurenta nu s-a conformat obligației reglementată de dispozițiile art. 488 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică care să inducă aplicarea art. 489 alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul, potrivit dispozitivului.

Constatând culpa procesuală a recurentei în declanșarea litigiului de față, în raport de cererea formulată de intimată, urmează a se aplica dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ. și a obliga recurenta la plata sumei de 14.702,15 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, având în vedere, totodată, caracterul real, necesar și rezonabil al acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASRUCTURII RUTIERE S.A. împotriva sentinței civile nr. 15 din 18 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Obligă recurenta-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASRUCTURII RUTIERE S.A. la plata sumei de 14.702,15 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă A. S.A. PRIN A. S.A. - SUCURSALA BUCUREȘTI.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2022.