ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2421/2022

HOTĂRÂRE

07.12.2022

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2421/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

I. Cererea de chemare în judecată

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 21.04.2021 sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Justiției a solicitat, în contradictoriu cu intimații A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., anularea tuturor actelor de executare silită emise în dosarul execuțional nr. x/2021 al SCPEJ BB., suspendarea executării silite și întoarcerea executării silite.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 666, art. 667 și urm. C. proc. civ., O.U.G. nr. 71/2009.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința civilă nr. 3333/24.06.2021 pronunțată în dosar nr. x/2021, Judecătoria Oradea a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sector 5 București.

În motivare, această instanță a reținut, în esență, incidența dispozițiilor art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ., precum și a dispozițiilor art. 714 alin. (1) din același cod, care stabilesc competența soluționării contestației în favoarea instanței de executare, prin instanță de executare înțelegându-se judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Întrucât debitorul-contestator, Ministerul Justiției, are sediul în București, care se găsește în raza de competență a Judecătoriei Sector 5 București, competența aparține acestei instanțe.

Prin sentința civilă nr. 8296/14.10.2021 pronunțată în dosar nr. x/2021, Judecătoria Sector 5 București a declinat competența în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că, în conformitate cu dispozițiile Deciziei în interesul legii nr. 20/27.09.2021, instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. În speță, prin încheierea din 25.02.2021 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. x/2021 a fost încuviințată executarea silită împotriva debitorilor Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj, astfel încât competența de soluționare aparține acestei instanțe.

Prin decizia nr. 311/09.02.2022 pronunțată în dosar nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a constatat inexistența conflictului negativ de competență, întrucât nu este îndeplinită condiția de reciprocitate impusă de art. 133 alin. (2) C. proc. civ., întrucât Judecătoria Sector 5 București nu s-a dezînvestit în favoarea primei instanțe învestite, Judecătoria Oradea, ci a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 05.04.2022, sub nr. x/2022.

Prin sentința nr. 3704/05.05.2022 pronunțată în dosar nr. x/2022, Judecătoria Sector 5 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

S-a reținut că instanța de executare astfel cum este definită prin dispozițiile art. 651 C. proc. civ. și cum rezultă din Decizia în interesul legii nr. 20/27.09.2021 este, în cazul pluralității de debitori, instanța care a încuviințat executarea silită, în speță, Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin sentința nr. 6055/20.10.2022 pronunțată în dosar nr. x/2022, Judecătoria Cluj-Napoca a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Oradea, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a reținut că principiul unicității instanței de executare, în virtutea căruia competeța de soluționare ar reveni Judecătoriei Cluj-Napoca, se aplică în situația în care nu este incidentă vreo excepție cu privire la competența de soluționare a contestației la executare. În speță însă, intimații-creditori exercită funcția de judecător în cadrul Tribunalului Cluj, căruia i-ar reveni competența de soluționare a pricinii în calea de atac, iar unul dintre debitorii din dosarul de executare este o instanță judecătorească, respectiv Tribunalul Cluj. În atare situație, sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum au fost interpretate prin Decizia Curții Constituționale nr. 290/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 638/23.07.2018, aplicabile în ipoteza din prezenta cauză, în care debitorul-contestator a înțeles să învestească Judecătoria Oradea cu soluționarea prezentei contestații la executare, instanță aflată în circumscripția Curții de Apel Oradea, învecinată Curții de Apel Cluj, în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă potrivit legii să soluționeze prezenta contestație la executare, acesta învederând, în mod expres, prin cererea introductivă, că înțelege să învestească Judecătoria Oradea cu soluționarea contestației la executare, raportat la prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ.

Astfel, având în vedere dispozițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. în interpretarea dată prin decizia Curții Constituționale anterior menționată, revine Judecătoriei Oradea competența de soluționare a prezentului litigiu.

A mai reținut instanța că, în cadrul aceluiași dosar execuțional, au fost formulate contestații la executare de către debitorii Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj, în dosarele cu nr. x/2021 și nr. y/2021, înregistrate pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, declinate spre competentă soluționare Judecătoriei Alba Iulia în aplicarea prevederilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ. și soluționate de către această din urmă instanță.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru următoarele argumente:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competență este o contestație la executare formulată de Ministerul Justiției (în calitate de debitor), prin care se solicită anularea tuturor actelor de executare silită emise în dosarul execuțional nr. x/2021 al SCPEJ BB., suspendarea executării silite și întoarcerea executării silite.

Se observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei în raport cu prevederile art. 651, art. 127 C. proc. civ., precum și raportat la decizia în interesul legii nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Conform Deciziei în interesul legii nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1083/11.11.2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Or, în speță, prin încheierea nr. 2209/25.02.2021 astfel cum a fost completată prin încheierea din 08.03.2021, ambele pronunțate de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. x/2021, a fost încuviințată cererea de executare silită formulată de SCPEJ BB. în dosarul de executare nr. 174/2021, pentru creditorii intimați în prezenta cauză, împotriva debitorilor Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj.

Referitor la dispozițiile art. 127 C. proc. civ., se reține că acestea puteau fi invocate în justificarea prorogării de competență (în favoarea altei instanțe, aflate în circumscripția unei curți de apel învecinate cu cea în a cărei rază teritorială se află instanța competentă, potrivit legii) la momentul la care s-a solicitat încuviințarea executării silite și când, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., este determinată instanța competentă să soluționeze orice incidente apărute în cursul executării silite.

Neprocedându-se în această modalitate, în speță se opun dezlegările cu caracter obligatoriu conținute în Decizia în interesul legii nr. 20/2021.

Astfel fiind, aspecte legate de obiecții în legătură cu imparțialitatea instanței, dată fiind calitatea creditorilor, pot fi invocate pe alt temei juridic, care să permită prorogarea judiciară, iar nu legală, de competență.

Față de dezlegările obligatorii ale deciziei nr. 20/27.09.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii și cum în cauză încheierea de încuviințare a executării silite a fost pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în favoarea acesteia se va stabili competența de soluționare a contestației la executare, reținându-se că dispozițiile art. 127 C. proc. civ. nu pot fi relevante în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei de către o altă instanță.