ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 311/2022

HOTĂRÂRE

09.02.2022

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 311/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 09 februarie 2022

Asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea, secția civilă, la data de 21 aprilie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Justiției a solicitat, în contradictoriu cu intimații A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., anularea tuturor actelor de executare silită emise în dosarul execuțional nr. x/2021 al BB., suspendarea executării silite și întoarcerea executării silite.

În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 666-667 și urm. din C. proc. civ., precum și dispozițiile din O.U.G. nr. 71/2009.

Prin sentința civilă nr. 3333 din 24 iunie 2021, Judecătoria Oradea, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare formulată de contestatorul Ministerul Justiției, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

În motivare, această instanță a reținut, în esență, incidența dispozițiilor art. 651 alin. (1) și (3) C. proc. civ., precum și a dispozițiilor art. 714 alin. (1) din același cod, care stabilesc competența soluționării contestației în favoarea instanței de executare, prin instanță de executare înțelegându-se, potrivit art. 651 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Astfel, Judecătoria Oradea a apreciat că singurul criteriu legal pentru stabilirea competenței de soluționare a contestației la executare și a suspendării executării silite este dat de domiciliul/sediul debitorului de la momentul sesizării organului de executare, or, în speță, debitorul-contestator Ministerul Justiției are sediul în București, str. x, care se găsește în raza de competență a Judecătoriei Sector 5 București.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 5 București, secția a II-a civilă, prin sentința civilă nr. 8296 din 14 octombrie 2021, a admis excepția necompetenței sale teritoriale exclusive, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei formulate de contestatorul Ministerul Justiției, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat, din oficiu, orice acte de procedură și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție să hotărască asupra conflictului de competență.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 5 București a reținut incidența dispozițiilor art. 651 C. proc. civ., făcând, totodată, referire la Decizia nr. 20/27.09.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiției în soluționarea recursului în interesul legii, prin care s-a stabilit că:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din C. proc. civ., instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

În acest sens, instanța a constatat că prin încheierea din data de 25 februarie 2021, astfel cum a fost completată prin încheierea din data de 08 martie 2021, pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr. x/2021, a fost încuviințată executarea silită împotriva debitorilor Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Cluj.

Conchizând, instanța a apreciat că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluționeze contestația la executare, motiv pentru care, în temeiul art. 131 C. proc. civ. raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a Judecătoriei Sectorului 5 București și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (2) C. proc. civ. "când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente."

Pentru a se reține existența conflictului negativ de competență este necesar, potrivit art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ca două sau mai multe instanțe să se fi dezînvestit de soluționarea unei cauze, declinându-și reciproc competența sau, în cazul declinărilor succesive, ultima instanță învestită să-și fi declinat, la rândul său, competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Ca regulă, declinările de competență trebuie să fie reciproce, însă această cerință nu este absolut necesară pentru existența conflictului negativ de competență în ipoteza declinărilor succesive, astfel cum este descrisă de norma legală.

În acest context, se constată că, în speță, ipoteza prevăzută de art. 133 alin. (2) C. proc. civ. nu este îndeplinită.

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea, secția civilă, contestatorul Ministerul Justiției a solicitat, în contradictoriu cu intimații A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., anularea tuturor actelor de executare silită emise în dosarul execuțional nr. x/2021 al BB., suspendarea executării silite și întoarcerea executării silite.

În raport cu aspectele expuse, Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiția de "reciprocitate" impusă de art. 133 alin. (2) C. proc. civ., deoarece, prin sentința nr. 8296 din 14 octombrie 2021, Judecătoria Sectorului 5 București nu s-a dezînvestit în favoarea primei instanțe învestite, Judecătoria Oradea, ci a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Prin urmare, cât timp nu există o hotărâre prin care Judecătoria Cluj-Napoca, la rândul său, să-și fi declinat competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București sau a Judecătoriei Oradea, condiția obligatorie a reciprocității hotărârilor definitive de declinare a competenței nu este îndeplinită, pentru a atrage incidența dispozițiilor art. 133 pct. 2 din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, cum procedura regulatorului de competență funcționează numai în condițiile prevăzute de art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte va constata inexistența conflictului negativ de competență și va restitui dosarul instanței care a sesizat-o, respectiv Judecătoriei Sectorului 5 București.