ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4913/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința nr. 6667 din 11 noiembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamantul M.A., în contradictoriu cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin care solicita anularea Adresei nr. 51421 din 13 decembrie 2010 emisă de pârât și obligarea acestuia la emiterea unei noi adrese, prin care să i se recunoască reclamantului calitatea de licențiat al Facultății de matematică și informatică, forma de învățământ la distanță, din cadrul Universității "S.H.", din anul 2008. Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență, că adresa contestată nu reprezintă un act administrativ, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul, considerând-o netemeinică și nelegală. În motivarea recursului, se arată, în esență, că în mod greșit a reținut prima instanță de judecată că înscrisul contestat nu reprezintă un act administrativ, de vreme ce acesta îi aduce recurentului o vătămare, încălcându-i dreptul la o ascensiune profesională corespunzătoare studiilor efectuate, prin nerecunoașterea actului său de studii. Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele și criticile invocate de recurent, care se circumscriu prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., și având în vedere dispozițiile art. 304 1 din același cod, Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, constituie "act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice". În cauză, așa cum corect a reținut prima instanță, Adresa nr. 51421 din 13 decembrie 2010, prin care Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin departamentul specializat din cadrul acestuia, a răspuns solicitării formulate de instituția al cărui angajat este recurentul-reclamant, nu constituie un act administrativ, în accepțiunea dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, mai sus citat, acestei adrese lipsindu-i aptitudinea de a produce, prin ea însăși, efecte juridice.

Înscrisul a cărui anulare se cere de către recurentul-reclamant nu reprezintă decât punctul de vedere al autorității intimate cu privire la aspectul cu care a fost sesizată, punct de vedere care conține simple referiri la criteriile legale, precum și la o serie de acte normative, aplicabile în materia cu privire la care a fost sesizată; concret, prin adresa contestată, autoritatea intimată nu face decât să constate că specializarea urmată de recurentul-reclamant în cadrul Universității "S.H.", în forma "învățământ la distanță", nu se regăsește printre specializările acreditate sau autorizate, conform actelor normative aplicabile în această materie. Adresa contestată nu produce, așadar, niciun efect juridic, nepronunțându-se în niciun fel asupra diplomei de studii a recurentului, ci referindu-se la legislația aplicabilă în domeniu.

Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.A. împotriva Sentinței nr. 6667 din 11 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 aprilie 2013. Procesat de GGC - AZ