ÎCCJ, Decizia nr. 271/2022

Hotărârea prin care a fost soluționată cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă are ca obiect recursul declarat de A. împotriva încheierii din 15 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2020, prin care a fost anulată, ca netimbrată, cererea formulată de A. privind recuzarea membrilor completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei. În dosarul nr. x/2020, prin încheierea din 16 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, formulată de petentul A..

Calea de atac exercitată Împotriva încheierii din 16 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2020, a declarat recurs A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, sub nr. x/2022.

Excepția de neconstituționalitate ridicată în cauză În dosarul nr. x/2022 al Completului de 5 judecători, recurentul A. a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Minutei întâlnirii privind problemele de drept interpretate și aplicate neunitar în materia litigiilor de muncă și asigurări sociale, în trimestrul II/2015, înregistrată la Curtea de Apel Iași sub nr. 2836/A/2 iulie 2015.

Încheierea prin care a fost soluționată cererea de sesizare a Curții Constituționale Prin încheierea din 10 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul A. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Minutei întâlnirii privind problemele de drept interpretate și aplicate neunitar în materia litigiilor de muncă și asigurări sociale, în trimestrul II/2015, înregistrată la Curtea de Apel Iași sub nr. 2836/A/2 iulie 2015.

Recursul declarat împotriva încheierii menționate la pct. 4 Împotriva încheierii menționate la pct. 4, a declarat recurs petentul A., în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, susținând, în esență, că în mod greșit a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate ridicată în dosarul nr. x/2022, expunând critici cu privire la legalitatea și temeinicia Minutei întâlnirii privind problemele de drept interpretate și aplicate neunitar în materia litigiilor de muncă și asigurări sociale, în trimestrul II/2015, înregistrată la Curtea de Apel Iași sub nr. 2836/A/2 iulie 2015, cu privire la soluția de unificare a practicii judiciare în materia taxei de timbru datorate pentru cererile de recuzare în litigiile de muncă. La 12 decembrie 2022, recurentul a formulat note scrise, prin care solicită completarea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 148/2015, și invocă excepția lipsei calității procesuale a intimatei B. S.R.L., susținând că nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce privește cererea de recuzare pe care a formulat-o în dosarul nr. x/2020.

Considerentele Înaltei Curți Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei B. S.R.L., invocată de recurentul A., se constată că este neîntemeiată, având în vedere că societatea menționată are calitate procesuală pasivă în dosarul în care a fost formulată cererea de recuzare. În cauză, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 24 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Completul de 5 judecători este învestit cu soluționarea recursului exercitat împotriva unei încheieri prin care un alt complet de 5 judecători a respins, ca inadmisibilă, o cerere de sesizare a Curții Constituționale. Conform celor reținute în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 321/2017, par. 21-22), recursul "reglementat de Legea nr. 47/1992 (...) este o cale de atac pe care legiuitorul a conceput-o, distinct de orice calificare procesual civilă sau penală, numai în privința hotărârilor judecătorești prin care se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale. Prin urmare, acest recurs este un remediu judiciar care nu preia niciunul dintre elementele și caracteristicile proprii recursului C. proc. civ. (...). (...) dat fiind faptul că textul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este aplicabil atât în materie procesual civilă, cât și penală, acesta își menține natura juridică de cale de atac specială ce nu poate fi calificată în funcție de reglementările proprii procedurii penale sau civile. De aceea, această cale de atac cu o fizionomie juridică proprie nu poate fi considerată nici recurs în sensul propriu al termenului prevăzut de C. proc. civ. sau penală și nici apel, contestație sau plângere în sensul C. proc. pen.. (...) obiectul recursului este acela al verificării aprecierii instanței ierarhic inferioare cu privire la soluția pe care aceasta a adoptat-o de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, motivată de neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1)- (3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma acestor condiții". În contextul celor statuate de Curtea Constituțională, se reține că, în actualul stadiu procesual, în dosarul nr. x/2022.1, instanța este învestită în mod exclusiv cu verificarea legalității încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată în dosarul nr. x/2022, neavând competența de a soluționa o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu alte excepții de neconstituționalitate pe care autorul recursului tinde să le invoce în dosarul respectiv, așa cum se menționează în notele înregistrate la dosar la 12 decembrie 2022. Verificând legalitatea soluției de respingere, prin încheierea atacată, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Minutei întâlnirii privind problemele de drept interpretate și aplicate neunitar în materia litigiilor de muncă și asigurări sociale, în trimestrul II/2015, înregistrată la Curtea de Apel Iași sub nr. 2836/A/2 iulie 2015, se constată că instanța a realizat o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 referitoare la condițiile de admisibilitate a cererii. În acord cu instanța care a pronunțat încheierea atacată, se reține că cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de A. în dosarul nr. x/2022 nu îndeplinește cerința prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, ca excepția de neconstituționalitate să vizeze dispoziții cuprinse într-o lege sau ordonanță. Contrar dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția a fost ridicată cu privire la un act întocmit în urma unei întâlniri a judecătorilor Curții de Apel Iași, desfășurate în temeiul dispozițiilor art. 25 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, în care au fost discutate problemele de drept care au condus la pronunțarea unor soluții diferite, printre care și problema de drept care îl nemulțumește pe petentul A.. Astfel, rezultă că actul ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate nu este o lege sau o ordonanță, pentru a fi îndeplinită cerința de admisibilitate pentru sesizarea Curții Constituționale în condițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Cum cerințele impuse de dispozițiile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 trebuie să fie îndeplinite cumulativ, se constată că instanța care a pronunțat încheierea atacată în mod legal a reținut că neîndeplinirea uneia dintre condițiile legale atrage inadmisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de A. în dosarul nr. x/2022. Pentru considerentele arătate, nefiind identificate, în raport cu dispozițiile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, motive de reformare a încheierii atacate, va fi respins, ca nefondat, recursul ce formează obiectul analizei în prezenta cauză.