ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3639/2012

Asupra recursului

de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 2034 din 15 martie  2011, Curtea de Apel

București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a

admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național

pentru Studierea Arhivelor Securității și a constatat calitatea

pârâtului S.M. de lucrător al Securității.

Pentru

a pronunța această soluție, instanța a reținut că

pârâtul a fost angajat al Securității, având gradele de locotenent

major în cadrul Direcției a III-a, Biroul 1 Serviciul 1 (1963-1967), locotenent

colonel în cadrul Securității Municipiului București, Serviciul

1 (1982-1987), șef de colectiv (1987).

Curtea

de Apel a apreciat ca relevante următoarele aspecte:

În

dosarul CNSAS I 157131,avându-l ca titular pe B.I.,fost președinte al Tineretul

Universitar Național Țărănist, a fost emisă nota

Informativă din 28 august 1967 primită de lt. maj. S.M. prin care se

menționează că N.B. a spus că orice s-ar face pe calea

liberalizării nu are valoare reală, atâta vreme cât doctrina

comunistă este la originile ei greșită: anume, câtă vreme

se pretinde că se face democrație populară cu un partid unic, al

cărui unic principiu de orientare în politică este menținerea

și consolidarea forței politice proprii. După B. aceasta

rămâne o formă de totalitarism, în care voința individuală

nu are nici un cuvânt;

Nota

Biroului la Nota Informativă din 28 august 1967, întocmită dactilo

și semnată de lt. maj. S.M., Direcția a III-a, Serviciul VII,

Biroul 1, în care se consemnează: "N.B. se află în atenția

Serv. 2, tov. col. Toader. Am citit I.T.X. instalat la domiciliul acestuia în

ziua când a fost și agentul nostru <MATEI>, iar esență

discuției a fost semnalată de agent;

În

dosarul CNSAS I 2289,titular F.A,semnalat că „</…/ face o serie de

comentarii politice cu caracter negativ la adresa politicii partidului și

statului nostru, preamărind modul de viață din Occident. De

asemenea, a întreținut relații neoficiale cu un cetățean

străin / .. / de origine română, anume S. N. care, venit în

vizită în țara noastră, a încercat să-l racoleze în secta

<Meditația Transcendentală>”.

Din

Raportul referitor la modul cum a decurs avertizarea numitului F.A.,

urmărit prin D.U.I. din 08 martie 1982, întocmit de lt. col. S.M.,

rezultă că măsura avertizării a fost aplicată.

În

dosarul avand cota la CNSAS I 203614,cu titular o persoana semnalata ca face

„comentarii ostile la adresa politicii partidului si statului nostru”,pârâtul a

aprobat Planul de măsuri în D.U.I. "LAZAR" (numele conspirativ

de urmărire al titularului),în care se consemnează următoarele:

„/…/Având în vedere pericolul ce-l prezintă comentariile sale ostile pe

care le face deschis față de colegii din orchestră, se impune

verificarea complexă a lui L. O. prin D.U.I.”

Sarcinile

aprobate de pârât prin Planul de măsuri în D.U.I. "Lazăr"

au fost duse la îndeplinire, după cum rezultă din Nota de

analiză în D.U.I. "Lazăr" din 20 iunie 1987.

Nota

de analiză În D.U.I. "Lazăr" din 20 iunie 1987 a fost

aprobată olograf de col. S.M. și cuprinde următoarele

mențiuni: ”Din măsurile informativ operative întreprinse până în

prezent a rezultat că cel în cauză a început, sub influența

pozitivă a surselor noastre și persoanelor oficiale din

instituție, să-și reconsidere poziția evitând să mai facă

comentarii negative. Prin conducerea teatrului s-a luat măsura ca grupul

de instrumentiști din care făcea parte și O.B. să fie

împărtit la cele 2 săli de spectacole, iar mai recent și la Grădina <BOEMA>./…/. În prezent cântă în formația de la Grădina <BOEMA> și are o atitudine corectă, rezervată și s-a

izolat de grupul inițial. Conform prevederilor planului de măsuri s-a

studiat posibilitatea introducerii de măsuri T.O. în fosa orchestrei, dar

aceasta nu s-a putut realiza din motive tehnice.".

În

dosarul având cota la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității I2287, pârâtul a avizat negativ pe titular,persoana

semnalata ca „face comentarii negative la adresa politicii partidului si

statului nostru”,pentru a călători în RFG și Franța.

Astfel,

Curtea de Apel a constatat că pârâtul a avut calitatea de ofițer al

Securității și, prin activitățile

desfășurate, astfel cum au fost reținute, acesta a îngrădit

drepturi și libertăți fundamentale prevăzute atât de

legislația internă în vigoare în acea perioadă, cât și de

legislația internațională, respectiv dreptul la libertatea de

exprimare și libertatea opiniilor consacrat de art. 28 din

Constituția României din 1965 și art. 19 din Pactul

Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice ; dreptul la viața privată prev. de art. 17 din Pactul Internațional cu

privire la Drepturile Civile și Politice si dreptul la liberă

circulație prevăzut de art. 12 din Pactul Internațional cu

privire la Drepturile Civile și Politice.

Îngrădirea

acestor drepturi s-a realizat prin instrumentarea dosarelor de investigații

deschise în privința persoanelor pentru stabilirea activității

și atitudinii față de regim,a concepțiilor lor politice, a

naturii relațiilor acestora cu diverse persoane, supervizând activitatea

de dirijare a surselor recrutate pentru încadrarea informativă a anumitor

persoane, surse care au oferit date referitoare la viața privată a

celor urmăriți. Totodată,pârâtul a dispus măsuri de

avertizare a persoanelor urmărite și a avizat negativ deplasarea unei

persoane în străinătate pentru opiniile politice exprimate și

comentariile critice la adresa regimului comunist.

Împotriva

susmenționatei sentințe a declarat recurs pârâtul S.M..

Cererea

de recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7,

8, 9 C. proc. civ. și art. 304

1

C. proc. civ., invocându-se excepția

lipsei de interes, cea a lipsei calității procesuale active a CNSAS

în formularea unei acțiuni fundamentate pe OUG nr. 24/208, excepția necompetenței

materiale a instanței de contencios administrativ care nu se poate pronunța

asupra actelor administrative de comandament militar.

Criticile

recurentului au vizat și fondul cauzei, arătându-se, în sinteză,

că hotărârea dată nu cuprinde motivele pe care se sprijină,

nu se raportează la un suport probator consistent care să

conducă la concluzia  că prin acțiunile specifice muncii

desfășurate s-ar fi încălcat drepturi și

libertăți fundamentale ale omului. Totodată, s-a considerat

că este greșită interpretarea dată dispozițiilor OUG nr.

24/2008, în mod special a dispozițiilor art. 1 (7) – (10) din acest act

normativ.

Examinând

cauza prin prisma normelor legale incidente, a materialului probator existent

la dosar, instanța de control judiciar reține că recursul este

fondat, astfel că urmează a fi admis cu consecința modificării

sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii CNSAS, însă

pentru considerentele ce vor fi punctate în continuare:

Excepția

lipsei de interes și cea a lipsei calității procesuale active a CNSAS

nu sunt întemeiate și urmează a fi respinse având în vedere dispozițiile

art. 11(1) coroborate cu art. 1(7) din OUG nr. 24/2008 modificată și

completată.

În

privința excepției necompetenței materiale a instanței de

contencios se observă că și aceasta este neîntemeiată

întrucât în speță nu este vorba de act de comandament cu caracter

militar în sensul art. 5(1) lit. b)) din Legea nr. 554/2004 pentru a fi

exceptate de la controlul instanței de contencios administrativ.

Este

fondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., fiind întemeiate

criticile recurentului privitoare la dezlegarea dată fondului pricinii ca

urmare a interpretării eronate a unor texte legale situație care a

condus instanța fondului la o concluzie ce nu poate fi  împărtășită

de Înalta Curte.

Potrivit

art. 1(7) din ordonanța de urgență aplicabilă speței

„persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost

urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle

identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor

acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului,

și poate solicita verificarea calității de lucrător al

Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au

contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și

pentru lucrătorii Securității identificați în urma

verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță

de urgență”.

Rezultă

că acțiunea în constatare prevăzută de art. 11(1) din O.U.G.

nr. 24/2008 modificată și completată poate fi formulată în

scopul de a se constata calitatea de lucrător al Securității pentru

ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea

dosarului persoanei care solicită verificarea sau din oficiu, pentru persoanele

prevăzute la art. 4 și art. 5 din ordonanță.

Nu

s-a contestat calitatea recurentului-pârât de fost angajat al

Securității.

Din

actele dosarului rezultă că verificarea recurentului sub aspectul de

lucrător al Securității a fost cerută de numita C.A.M. –

cererea nr. P 5451/06 din 30 aprilie 2008 adresată CNSAS.

Sfera

verificării calității de lucrător al Securității

în accepțiunea dată de  art. 2 lit. a)) din OUG nr. 24/2008 este limitată

la ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea

dosarului solicitantului, respectiv persoana subiect al unui dosar de urmărire

al Securității, iar nu și a altor persoane. Această

interpretare decurge în mod clar din prevederile art. 1(7) cu referire la alin.

(1) –(3) și (6) ale aceluiași articol.

În

concret se observă că niciunul din documentele, de altfel minuțios

examinate de judecătorul fondului, documente evidențiate în Nota de Constatare

emisă de Direcția Investigații a CNSAS/DI/F/1519 din 12 mai 2009

(filele 9-17 dosar fond) nu fac nici referire la persoana numitei C.A.M., deci

nu rezultă că recurentul-pârât a contribuit la instrumentarea dosarului

persoanei care a cerut verificarea.

Această

abordare se regăsește constant în jurisprudența Înaltei

Curți de Casație și Justiție-Secția contencios administrativ

și fiscal, făcând și obiectul unei soluții de principiu din

data de 11 iunie 2012 având ca obiect interpretarea și aplicarea art. 1(7)

din OUG nr. 24/2008 modificată și completată, care a fost adoptată

în exercitarea rolului Înaltei Curți, consacrat de art. 126(3) din Constituția

României și de art. 18(2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea

judiciară, anume acela de a veghea la interpretarea și aplicarea unitară

a legii.

În

acest context se constată că în speță nu sunt îndeplinite cerințele

legale pentru a se face aplicația art. 2 lit. a)) din OUG nr. 24/2008

față de recurentul-pârât, deci că acțiunea Consiliului

Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu este întemeiată.

Văzând

dispozițiile art. 312(1) –(3) teza 1 C. proc. civ. coroborat cu art. 20(1)

din Legea nr. 554/2004 și art. 11(2) din OUG nr. 24/2008, modificată

și completată

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E:

Admite recursul

declarat de S.M. împotriva sentinței civile nr. 2034 din 15 martie 2011 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal.

Modifică

sentința atacată în sensul că respinge acțiunea

formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2012.