ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3639/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2034 din 15 martie 2011, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și a constatat calitatea pârâtului S.M. de lucrător al Securității. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că pârâtul a fost angajat al Securității, având gradele de locotenent major în cadrul Direcției a III-a, Biroul 1 Serviciul 1 (1963-1967), locotenent colonel în cadrul Securității Municipiului București, Serviciul 1 (1982-1987), șef de colectiv (1987). Curtea de Apel a apreciat ca relevante următoarele aspecte: În dosarul CNSAS I 157131,avându-l ca titular pe B.I.,fost președinte al Tineretul Universitar Național Țărănist, a fost emisă nota Informativă din 28 august 1967 primită de lt.

maj. S.M. prin care se menționează că N.B. a spus că orice s-ar face pe calea liberalizării nu are valoare reală, atâta vreme cât doctrina comunistă este la originile ei greșită: anume, câtă vreme se pretinde că se face democrație populară cu un partid unic, al cărui unic principiu de orientare în politică este menținerea și consolidarea forței politice proprii. După B. aceasta rămâne o formă de totalitarism, în care voința individuală nu are nici un cuvânt; Nota Biroului la Nota Informativă din 28 august 1967, întocmită dactilo și semnată de lt. maj. S.M., Direcția a III-a, Serviciul VII, Biroul 1, în care se consemnează: "N.B. se află în atenția Serv. 2, tov. col. Toader. Am citit I.T.X.

instalat la domiciliul acestuia în ziua când a fost și agentul nostru <MATEI>, iar esență discuției a fost semnalată de agent; În dosarul CNSAS I 2289,titular F.A,semnalat că „</…/ face o serie de comentarii politice cu caracter negativ la adresa politicii partidului și statului nostru, preamărind modul de viață din Occident. De asemenea, a întreținut relații neoficiale cu un cetățean străin / .. / de origine română, anume S. N. care, venit în vizită în țara noastră, a încercat să-l racoleze în secta <Meditația Transcendentală>”. Din Raportul referitor la modul cum a decurs avertizarea numitului F.A., urmărit prin D.U.I. din 08 martie 1982, întocmit de lt. col. S.M., rezultă că măsura avertizării a fost aplicată.

În dosarul avand cota la CNSAS I 203614,cu titular o persoana semnalata ca face „comentarii ostile la adresa politicii partidului si statului nostru”,pârâtul a aprobat Planul de măsuri în D.U.I. "LAZAR" (numele conspirativ de urmărire al titularului),în care se consemnează următoarele: „/…/Având în vedere pericolul ce-l prezintă comentariile sale ostile pe care le face deschis față de colegii din orchestră, se impune verificarea complexă a lui L. O. prin D.U.I.” Sarcinile aprobate de pârât prin Planul de măsuri în D.U.I. "Lazăr" au fost duse la îndeplinire, după cum rezultă din Nota de analiză în D.U.I. "Lazăr" din 20 iunie 1987. Nota de analiză În D.U.I. "Lazăr" din 20 iunie 1987 a fost aprobată olograf de col.

S.M. și cuprinde următoarele mențiuni: ”Din măsurile informativ operative întreprinse până în prezent a rezultat că cel în cauză a început, sub influența pozitivă a surselor noastre și persoanelor oficiale din instituție, să-și reconsidere poziția evitând să mai facă comentarii negative. Prin conducerea teatrului s-a luat măsura ca grupul de instrumentiști din care făcea parte și O.B. să fie împărtit la cele 2 săli de spectacole, iar mai recent și la Grădina <BOEMA>./…/. În prezent cântă în formația de la Grădina <BOEMA> și are o atitudine corectă, rezervată și s-a izolat de grupul inițial. Conform prevederilor planului de măsuri s-a studiat posibilitatea introducerii de măsuri T.O.

în fosa orchestrei, dar aceasta nu s-a putut realiza din motive tehnice.". În dosarul având cota la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității I2287, pârâtul a avizat negativ pe titular,persoana semnalata ca „face comentarii negative la adresa politicii partidului si statului nostru”,pentru a călători în RFG și Franța.

Astfel, Curtea de Apel a constatat că pârâtul a avut calitatea de ofițer al Securității și, prin activitățile desfășurate, astfel cum au fost reținute, acesta a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale prevăzute atât de legislația internă în vigoare în acea perioadă, cât și de legislația internațională, respectiv dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor consacrat de art. 28 din Constituția României din 1965 și art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice ; dreptul la viața privată prev. de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice si dreptul la liberă circulație prevăzut de art. 12 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice.

Îngrădirea acestor drepturi s-a realizat prin instrumentarea dosarelor de investigații deschise în privința persoanelor pentru stabilirea activității și atitudinii față de regim,a concepțiilor lor politice, a naturii relațiilor acestora cu diverse persoane, supervizând activitatea de dirijare a surselor recrutate pentru încadrarea informativă a anumitor persoane, surse care au oferit date referitoare la viața privată a celor urmăriți. Totodată,pârâtul a dispus măsuri de avertizare a persoanelor urmărite și a avizat negativ deplasarea unei persoane în străinătate pentru opiniile politice exprimate și comentariile critice la adresa regimului comunist. Împotriva susmenționatei sentințe a declarat recurs pârâtul S.M..

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ. și art. 304 1 C. proc. civ., invocându-se excepția lipsei de interes, cea a lipsei calității procesuale active a CNSAS în formularea unei acțiuni fundamentate pe OUG nr. 24/208, excepția necompetenței materiale a instanței de contencios administrativ care nu se poate pronunța asupra actelor administrative de comandament militar. Criticile recurentului au vizat și fondul cauzei, arătându-se, în sinteză, că hotărârea dată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, nu se raportează la un suport probator consistent care să conducă la concluzia că prin acțiunile specifice muncii desfășurate s-ar fi încălcat drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Totodată, s-a considerat că este greșită interpretarea dată dispozițiilor OUG nr. 24/2008, în mod special a dispozițiilor art. 1 (7) – (10) din acest act normativ. Examinând cauza prin prisma normelor legale incidente, a materialului probator existent la dosar, instanța de control judiciar reține că recursul este fondat, astfel că urmează a fi admis cu consecința modificării sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii CNSAS, însă pentru considerentele ce vor fi punctate în continuare: Excepția lipsei de interes și cea a lipsei calității procesuale active a CNSAS nu sunt întemeiate și urmează a fi respinse având în vedere dispozițiile art. 11(1) coroborate cu art. 1(7) din OUG nr. 24/2008 modificată și completată.

În privința excepției necompetenței materiale a instanței de contencios se observă că și aceasta este neîntemeiată întrucât în speță nu este vorba de act de comandament cu caracter militar în sensul art. 5(1) lit. b)) din Legea nr. 554/2004 pentru a fi exceptate de la controlul instanței de contencios administrativ. Este fondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., fiind întemeiate criticile recurentului privitoare la dezlegarea dată fondului pricinii ca urmare a interpretării eronate a unor texte legale situație care a condus instanța fondului la o concluzie ce nu poate fi împărtășită de Înalta Curte.

Potrivit art. 1(7) din ordonanța de urgență aplicabilă speței „persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență”. Rezultă că acțiunea în constatare prevăzută de art. 11(1) din O.U.G.

nr. 24/2008 modificată și completată poate fi formulată în scopul de a se constata calitatea de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care solicită verificarea sau din oficiu, pentru persoanele prevăzute la art. 4 și art. 5 din ordonanță. Nu s-a contestat calitatea recurentului-pârât de fost angajat al Securității. Din actele dosarului rezultă că verificarea recurentului sub aspectul de lucrător al Securității a fost cerută de numita C.A.M. – cererea nr. P 5451/06 din 30 aprilie 2008 adresată CNSAS. Sfera verificării calității de lucrător al Securității în accepțiunea dată de art. 2 lit. a)) din OUG nr. 24/2008 este limitată la ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului solicitantului, respectiv persoana subiect al unui dosar de urmărire al Securității, iar nu și a altor persoane.

Această interpretare decurge în mod clar din prevederile art. 1(7) cu referire la alin. (1) –(3) și (6) ale aceluiași articol. În concret se observă că niciunul din documentele, de altfel minuțios examinate de judecătorul fondului, documente evidențiate în Nota de Constatare emisă de Direcția Investigații a CNSAS/DI/F/1519 din 12 mai 2009 (filele 9-17 dosar fond) nu fac nici referire la persoana numitei C.A.M., deci nu rezultă că recurentul-pârât a contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut verificarea.

Această abordare se regăsește constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secția contencios administrativ și fiscal, făcând și obiectul unei soluții de principiu din data de 11 iunie 2012 având ca obiect interpretarea și aplicarea art. 1(7) din OUG nr. 24/2008 modificată și completată, care a fost adoptată în exercitarea rolului Înaltei Curți, consacrat de art. 126(3) din Constituția României și de art. 18(2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, anume acela de a veghea la interpretarea și aplicarea unitară a legii. În acest context se constată că în speță nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a se face aplicația art. 2 lit. a)) din OUG nr. 24/2008 față de recurentul-pârât, deci că acțiunea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu este întemeiată.

Văzând dispozițiile art. 312(1) –(3) teza 1 C. proc. civ. coroborat cu art. 20(1) din Legea nr. 554/2004 și art. 11(2) din OUG nr. 24/2008, modificată și completată PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de S.M. împotriva sentinței civile nr. 2034 din 15 martie 2011 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2012.