ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.04.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4802/2013

HOTĂRÂRE
02.04.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4802/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

reclamanta Comuna Manoleasa - prin Primar a solicitat, în contradictoriu cu

pârâții Agenția de Plăți Pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Centrul

Regional de Plăți Pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 1 Nord-Est Iași,

următoarele:

dispoziției de încetare - reziliere unilaterală - a contractului de finanțare

din 16 iunie 2010, notificată la 22 iunie 2011 și renotificată la 1 august

2011;

pârâtelor în a-și executa obligația de finanțare nerambursabilă a proiectului

de investiții care formează obiectul contractului încheiat la 16 iunie 2010,

indicat mai sus, precum și prelungirea duratei de execuție a proiectului cu

durata de timp necesară soluționării procesului de față;

termen de maxim 10 zile pentru executarea obligațiilor sub sancțiunea plății de

penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și a plății amenzii

prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004;

București la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de purtarea procesului

de față.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat, în esență, că prin actul din 22 iunie 2011 emis de CRPDRP

Iași a fost notificată în sensul că autoritatea contractantă a decis încetarea

(rezilierea unilaterală) contractului de finanțare, invocând drept temei art. 8

din contract, art. 11 alin. (3) din Anexa I la contract și art. 969 alin. (2)

din C. civ., motivat de faptul că la data depunerii cererii de finanțare,

căminul cultural Manoleasa era concesionat pentru 20 ani unei societăți

comerciale prin contractul încheiat la 24 martie 2005, situație juridică ce nu

a fost prezentată prin declarația dată pe proprie răspundere de către

reprezentantul legal al beneficiarului și care, dacă ar fi fost cunoscută, ar

fi atras neeligibilitatea proiectului.

Reclamanta a

considerat că măsura încetării contractului de finanțare, dispusă de

autoritatea contractantă, nu are justificare legală deoarece contractul de

concesiune a căminului cultural încetase anterior depunerii documentației și

încheierii contractului de finanțare nerambursabilă a proiectului integrat.

Prin întâmpinare,

pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a invocat excepția

lipsei capacității de folosință a pârâtului Centrul Regional de Plăți pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit 1 Nord-Est Iași, iar pe fond a solicitat

respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, susținând că prin declarația dată pe propria

răspundere (anexă a cererii de finanțare) și prin semnarea contractului de

finanțare, reclamanta și-a asumat toate clauzele contractuale, inclusiv

obligația de a respecta criteriile de eligibilitate și de selecție pe toată

durata contractului.

Faptul că reclamanta

nu a făcut nicio referire cu privire la existența vreunui litigiu la data

depunerii cererii de finanțare și nici ulterior semnării contractului nu a

anunțat APDRP asupra situației juridice reale a Căminului Cultural Manoleasa,

reprezintă încălcarea Declarației pe propria răspundere a

solicitantului/formularul F. Conform pct. 8 din același formular, proiectul

finanțat prin FEADR - Proiect integrat pentru realizarea investițiilor:

"Reabilitare cămin cultural și dotare muzeu în Comuna Manoleasa, jud.

Botoșani, construire grădiniță în satul Flondora, în Comuna Manoleasa, jud.

Botoșani, modernizare drumuri comunale, în comuna Manoleasa, jud.

Botoșani" a devenit neeligibil în baza criteriului - Eligibilitatea

solicitantului, fapt ce a determinat rezilierea contractului de finanțare.

Prin Sentința nr. 387

din 17 noiembrie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantă,

ca nefondată.

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

Între reclamanta

Comuna Manoleasa - prin Primar, în calitate de beneficiar, și pârâta Agenția de

Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit București, prin pârâtul Centrul

Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 1 Nord-Est Iași, în

calitate de autoritate contractantă, s-a încheiat contractul de finanțare la

data de 16 iunie 2010, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile

pentru Proiectul integrat de realizare a investițiilor: Reabilitare cămin

cultural și dotare muzeu în com. Manoleasa; construire grădiniță în satul

Flondora, com. Manoleasa; modernizare drumuri comunale în com. Manoleasa, jud.

Botoșani, finanțare în valoare de 10.750.749 RON (2.499.999 euro ) - conform

art. 1 și art. 3 din contract.

Finanțarea

nerambursabilă a fost acordată în baza cererii de finanțare și a declarației pe

propria răspundere a Primarului comunei Manoleasa, în calitate de reprezentant

legal al beneficiarului.

Prima instanță a

reținut că beneficiarul finanțării nerambursabile este supus pe întreaga durată

de valabilitate a contractului unor proceduri de monitorizare și control,

inclusiv asupra criteriilor de eligibilitate și selecție înscrise în cererea de

finanțare (art. 3 alin. (1) din Anexa 1 - Prevederi generale). Aceasta

rezultând nu numai din contractul de finanțare, ci și din dispozițiile art. 24

din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei Europene din 27 ianuarie 2011 de

stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al

Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control

și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare

rurală, care conform art. 288 alin. (2) din Tratatul CEE (forma consolidată)

are aplicabilitate generală, este obligatoriu în toate elementele sale și se

aplică direct în fiecare stat membru.

Prima instanță a

reținut că la data semnării cererii de finanțare, obligatorie în vederea

încheierii contractului, reclamanta se afla în litigiu cu privire la contractul

de concesiune/închiriere încheiat cu SC B. SRL, acest fapt rezultând în urma

cercetărilor efectuate în cadrul Dosarului penal nr. 11/P/2011 de DNA -

Serviciul teritorial Suceava care a concluzionat astfel. De altfel, această

societate ocupă și o parte din spațiile ce au făcut obiectul contractului de

concesiune/închiriere în discuție.

Neaducerea la

cunoștința autorității contractante a situației juridice a unuia din imobilele

Proiectului integrat, deși exista aceasta obligație contractuală, stabilită în

sarcina reprezentantului beneficiarului constituie sub aspect obiectiv, un fapt

omisiv, constând în nesăvârșirea unor acte pe care trebuia să le facă.

Acest fapt este o

neregulă în sensul art. 16 alin. (1) din contract, care stipulează că

"neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și

conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de

finanțare, acordurilor de finanțare, reglementărilor în vigoare privind

asistența financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană,

precum și a prevederilor contractului de finanțare ...".

Concluzionând,

judecătorul fondului, verificând legalitatea actului administrativ reprezentat

de "Notificarea beneficiarului privind încetarea contractului de

finanțare" din 22 iunie 2011, a reținut că acesta a fost emis de organul

competent, este conform cu dispozițiile legale cu forță juridică superioară în

executarea cărora este dat, respectiv Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei

Europene din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, O.G. nr. 79/2003, H.G. nr.

224/2008 și nu în ultimul rând cu contractul de finanțare încheiat între părți.

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs reclamanta Comuna Manoleasa, județul Botoșani prin

primar, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică în temeiul dispozițiilor

art. 304 pct. 9 și art. 304

1

În

dezvoltarea motivelor de recurs invocate, recurenta-reclamantă a susținut în

esență că în mod greșit instanța de fond a reținut existența unei nereguli care

a determinat rezilierea contractului de finanțare, întrucât din probatoriul

administrat în cauză, rezultă că situația juridică a căminului cultural

Manoleasa nu a fost prezentată mincinos nici la data depunerii cererii de

finanțare, nici la data încheierii contractului de finanțare și nici ulterior.

Susține

recurenta-reclamantă că prin HCL nr. 24 din 11 aprilie 2008 contractul de

concesiune a căminului cultural încheiat cu SC B. SRL în 24 martie 2005 a fost

reziliat cu aproape doi ani anterior depunerii documentației în baza căreia a

obținut contractul de finanțare.

Pe de altă parte,

recurenta-reclamantă a susținut că motivul reținut de către instanța de fond

pentru justificarea activării clauzei de reziliere a contractului de finanțare

este diferit de cel avut în vedere de autoritatea contractantă.

În opinia recurentei

în mod greșit instanța de fond a apreciat că în cauză aceasta ar fi denaturat

situația juridică reală a căminului cultural prin omisiune deși astfel cum

rezultă din nota întocmită ca urmare a acțiunii de control efectuate de către

DNA - ST Suceava a rezultat că nu există indicii privind săvârșirea unei fapte

penale în sarcina primarului comunei Manoleasa, de natură să afecteze interesele

financiare ale Uniunii Europene.

Intimata Agenția de

Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a formulat întâmpinare prin care a

solicitat respingerea recursului reclamantei ca nefondat susținând în esență că

instanța de fond a reținut în mod temeinic și legal că lipsa posesiei și

folosinței asupra unuia din imobilele ce urmau a fi reabilitate prin proiectul

integrat, lipsește de efectivitate folosirea fondurilor nerambursabile care

urmau a fi acordate conform contractului de finanțare reziliat în mod legal.

Examinând sentința

atacată în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în

cauză cât și în temeiul dispozițiilor art. 304

1

Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este fondat.

În fapt între Agenția

de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit în calitate de Autoritate

Contractantă și recurenta-reclamantă Comuna Manoleasa, județul Botoșani în

calitate de beneficiar s-a încheiat contractul de finanțare din 16 iunie 2010

pentru realizarea Proiectului integrat reabilitare cămin cultural și dotare

muzeu în comuna Manoleasa, județul Buzău, construire grădiniță în satul

Flondora, modernizare drumuri comunale, aferent măsurii 322, valoarea

finanțării fiind de 10.750.749 RON.

Întrucât beneficiarul

nu a informat autoritatea contractuală cu privire la situația juridică reală a

imobilelor pentru reabilitarea cărora a solicitat finanțarea sau în termen de

trei zile de la data oricărei modificări survenite cu privire la dreptul de

folosință, în conformitate cu pct. 8 din formularul F privind Declarația pe

proprie răspundere a solicitantului proiectul finanțat prin FEADR a devenit

neeligibil fapt care a determinat rezilierea contractului de finanțare.

Criticile

recurentei-reclamante în sensul că instanța de fond ar fi respins acțiunea pe

un alt considerent decât cel invocat de către autoritatea contractantă sunt

nefondate, întrucât astfel cum rezultă din notificările atacate prin cererea de

chemare în judecată, motivul rezilierii contractului de finanțare a fost încălcarea

prevederilor art. 8 din Contractul de finanțare.

Nu pot fi reținute

nici criticile recurentei cu privire la faptul că urmare a verificărilor

efectuate de către DNA - Serviciul Teritorial Suceava nu s-au reținut indicii

cu privire la săvârșirea unor fapte penale, întrucât acestea sunt irelevante în

ceea ce privește aprecierea legalității notificărilor privind încetarea

contractului de finanțare, notificări care au fost emise în conformitate cu

dispozițiile art. 11 alin. (3) din contractul de finanțare încheiat între

părți.

De altfel, potrivit

adresei nr. 5216 din 19 aprilie 2011 emisă de DNA - Serviciul Teritorial

Suceava, (dosar fond) rezultă că la data semnării declarației pe propria

răspundere și a cererii de finanțare de către reprezentantul autorității

reclamante existau litigii cu privire la contractul de concesiune/închiriere a

imobilului Cămin Cultural din comuna Manoleasa, litigii care nu au fost aduse

la cunoștință autorității contractante deși potrivit pct. 4 din declarația pe

propria răspundere, avea această obligație, obligație prevăzută și de

contractul de finanțare, respectiv art. 3 din Anexa 1, potrivit căruia,

beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului criteriile de

eligibilitate și selecție înscrise în cererea de finanțare.

Având în vedere toate

aceste considerente Înalta Curte constată că hotărârea instanței de fond este

legală și temeinică neexistând motive pentru casarea sau modificarea acesteia

și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu dispozițiile art.

20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, va respinge recursul

formulat ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de Comuna Manoleasa împotriva Sentinței nr. 387 din 17 noiembrie 2011

a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 2 aprilie 2013.

Procesat de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-03-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1253/2017
civ. Hotărârea instanței de recurs Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, probatoriul administrat, apărările formulate, ținând cont de dispozițiile legale incidente în cauză, se constată că recursul este nefondat pent
ÎCCJ 2013-04-26
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5209/2013
general al Comunității Europene și/sau bugetelor administrate de aceasta sau în numele ei, precum și bugetelor din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită, deci a vinovăției societății reclamante și a raportului de
ÎCCJ 2014-11-19
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4411/2014
2010, precum și decizia nr. 10121 din 05 mai 2011, acte emise toate de către Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Prima instanță a admis acțiunea și a anulat actele administrative contestate, cu consecința repunerii părțilo
ÎCCJ 2013-02-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2020/2013
Înaltei Curți asupra recursului Examinând actele și lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs, pentru următoarele considerente: 1. Aspecte de fapt și de d
ÎCCJ 2016-11-09
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3072/2016
stabilire a creanțelor bugetare nr. x din 07 octombrie 2013 emis de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin care s-a stabilit în sarcina sa o creanță bugetară în cuantum total de 13.116.457,37 RON, precum și Decizia nr. 3
Sursă