ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.02.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2020/2013

HOTĂRÂRE
27.02.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2020/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cauzei

Prin acțiunea înregistrată la 5 ianuarie 2011,

reclamanții Consiliul Local al Comunei Gropnița și Comuna Gropnița, Județul

Iași au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale – Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, să

se dispună:

- anularea Deciziei nr.

13.503 din 29 iunie 2010 emisă de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și

Pescuit pentru soluționarea contestației formulată de Consiliul Local al

Comunei Gropnița, Județul Iași împotriva procesului - verbal de constatare

încheiat la data de 8 martie 2010;

- anularea procesului

- verbal de constatare încheiat la 8 martie 2010 și înregistrat la Agenția de

Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit în data de 11 martie 2010 cu privire

la Proiectul din 15 aprilie 2003 „Alimentare cu apă a comunei Gropnița, județul

Iași”;

- suspendarea

executării procesului - verbal de constatare din 11 martie 2010 până la

soluționarea irevocabilă a acțiunii în anulare;

- anularea

procesului-verbal încheiat la sediul Consiliului Local al Comunei Gropnița și

înregistrat din 13 noiembrie 2009;

- anularea constatărilor

din Decizia nr. 8.251 din 29 aprilie 2010 privind contestația înregistrată la Agenția

de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit sub nr. 5861 din 30 martie 2010;

- anularea tuturor operațiunilor

administrative care au fost avute în vedere la emiterea Deciziilor nr. 8251 din

29 aprilie 2010 și nr. 13.503 din 29 iunie 2010;

- constatarea respectării

de către Consiliul Local al Comunei Gropnița a obligațiilor contractuale

stabilite prin contractul cadru de finanțare din 15 aprilie 2003 încheiat cu

Agenția S.A.P.A.R.D.

În motivarea acțiunii,

reclamanții au arătat că prin procesul – verbal din 11 martie 2010 s-a

constatat în mod greșit încălcarea dispozițiilor din contractul de finanțare din

15 aprilie 2003 încheiat pentru acordarea unei finanțări nerambursabile în sumă

de 34.207.489.853 lei și implicit, nerespectarea prevederilor din Ghidul solicitantului,

Măsura 2.1. „Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale”.

Legalitatea procesului

- verbal a fost contestată pentru încălcarea dispozițiilor art. 2, art. 3 lit. g),

l) și m) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 79/2003,

cu motivarea că, echipa de control nu a comunicat data declanșării acțiunii de

verificare cu cel puțin 5 zile lucrătoare, nu a indicat temeiul de drept în

baza căruia Agenția S.A.P.A.R.D. a procedat la rezilierea contractului cadru de

finanțare, cu atât mai mult, cu cât la data de 10 martie 2010, au încetat

efectele contractului, prin împlinirea termenului de 5 ani, prevăzut ca durată de

valabilitate, calculată de la data ultimei plăți efectuate de către autoritatea

contractantă la 1 februarie 2005.

Reclamanții au

susținut că actul contestat este și netemeinic, întrucât investiția și-a atins

scopul pentru care a fost implementat proiectul de investiții, fapt dovedit

prin procesul – verbal de predare – primire și preluare în exploatare din 22

februarie 2006, în baza căruia s-a procedat la predarea de către Consiliul

Local al Comunei Gropnița a „Sistemului de alimentare cu apă Comuna Gropnița,

Județul Iași” către R.A.J.A.C. Iași, începând cu data de 22 februarie 2006 până

la data de 28 septembrie 2009, când s-a decis preluarea sistemului prin Hotărârea

nr. 55/2009 a Consiliului Local al comunei Gropnița.

Pentru perioada 2006

– 2009, s-a arătat că, responsabil de furnizarea și calitatea apei potabile pe

raza comunei Gropnița, precum și de funcționalitatea sistemului, a fost

R.A.J.A.C. Iași, care a încheiat contracte de furnizare cu populația comunei și

a deținut autorizația de mediu eliberată de Direcția Apelor Prut, iar după data

preluării sistemului de către Consiliul Local al Comunei Gropnița, au fost obținute

toate avizele și autorizațiile prevăzute de lege.

Reclamanții au mai

arătat că este neîntemeiată și constatarea echipei de control privind

nerespectarea contractului de finanțare și caracterul neeligibil al

investiției, deoarece din conținutul tuturor actelor întocmite de pârât nu

rezultă că, în faza de proiectare, de execuție sau în următorii 5 ani după

finalizare, au existat abateri de la lege, care să prejudicieze bugetul general

al Comunității Europene, astfel că nu se justifică restituirea sumei primite,

cu penalitățile și dobânda aferentă cheltuielilor investiției.

De asemenea, s-a

învederat că, din actele întocmite de pârât nu rezultă existența unui prejudiciu

datorat neexecutării lucrării, folosirii fondurilor în alte scopuri, fraude sau

lucrări necorespunzătoare.

Reclamanții au

precizat că, procesele – verbale de recepție finală, semnate de către reprezentanții

Agenției S.A.P.A.R.D., confirmă că lucrările au fost realizate integral și de bună

calitate, finanțatorul achitând și ultima rată din fondurile comunitare, iar obiectivul

finanțat a fost folosit conform scopului destinat și anume, asigurarea cu apă a

populației comunei prin sistem integrat.

Prin cererea depusă la

1 aprilie 2011, reclamanții au renunțat la judecata cererii de anulare a

constatărilor din Decizia nr. 8251 din 29 aprilie 2010 întocmită de Agenția de

Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și la judecata cererii de a se

constata respectarea de către Consiliul Local al Comunei Gropnița a

obligațiilor stabilite prin contractul cadru de finanțare din 15 aprilie 2003

încheiat cu Agenția S.A.P.A.R.D.

Prin cererea depusă la

11 octombrie 2011, Comuna Gropnița a renunțat la judecata acțiunii, precizând

că nu are calitate procesuală activă, întrucât numai Consiliul Local al Comunei

Gropnița a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 13.503 din 29 iunie 2010

emisă de A.P.D.R.P.

2.Soluția instanței

de fond

Curtea de Apel Iași,

secția de contencios administrativ și fiscal a pronunțat sentința nr. 327 din 31

octombrie 2011, completată prin sentința nr. 375 din 12 decembrie 2011, prin care

a luat act de renunțarea la judecata acțiunii formulate de reclamanta Comuna Gropnița,

respingând acțiunea în anulare și cererea de suspendare a executării formulate de

reclamantul Consiliul Local al Comunei Gropnița.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a considerat că sunt nefondate motivele de

nelegalitate invocate pentru încălcarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței

Guvernului nr. 79/2003, întrucât procesul – verbal din 11 martie 2010 a fost

încheiat pe baza verificărilor efectuate la sediul C.R.P.D.R.P. Nord Est Iași

și nu la sediul reclamantului, astfel că, nu prezintă relevanță faptul că, la

data de 13 noiembrie 2009, când s-a efectuat controlul pe teren, primarul comunei

era suspendat din funcție prin ordin al Prefectului Județului Iași.

Instanța de fond a constatat

că Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit era îndreptățită să

dispună rezilierea contractului de finanțare, deoarece este succesoarea în drepturi

a Agenției S.A.P.A.R.D., conform dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 13/2006,

și a respectat durata de valabilitate a contractului, deoarece procesul - verbal

din 11 martie 2010 a fost încheiat în baza unui control anterior, realizat în

termenul de 5 ani de la data ultimei plăți efectuate de către autoritatea contractantă.

Apărările formulate cu

privire la netemeinicia actelor întocmite de pârât au fost de asemenea

respinse, cu motivarea că investiția realizată de beneficiarul Consiliului Local

al Comunei Gropnița și reprezentând „Alimentarea cu apă a Comunei Gropnița,

Județul Iași” a devenit neeligibilă ca urmare a încălcării prevederilor legale

și contractuale.

În cauză, s-a

constatat existența unei modificări substanțiale a contractului prin furnizarea

către populație de apă industrială și nu apă potabilă, ceea ce dovedește că nu

a mai fost menținut scopul investiției.

Instanța de fond a mai

reținut faptul că, beneficiarul nu a prezentat autorizația sanitară de

funcționare pentru perioada în care sistemul de alimentare cu apă al comunei Gropnița

a fost în gestiunea operatorului SC A. SA Iași, în condițiile în care autorizația

din 20 octombrie 2010 emisă de Direcția de Sănătate Publică Iași a fost valabilă

numai un an de zile calendaristic de la data emiterii, nu s-a obținut viza

anuală de prelungire a valabilității și nici nu s-au prezentat buletine de

analiză conforme din punct de vedere al cerințelor de potabilitate prevăzute de

lege.

Pentru perioada ulterioară

predării sistemului de către R.A.J.A.C. Iași (actuala SC A. SA Iași), s-a avut

în vedere că, reclamantul Consiliul Local al Comunei Gropnița nu a fost autorizat

din punct de vedere al sănătății publice, iar buletinele de analiză prezentate

nu au fost conforme sub aspectul condițiilor de potabilitate impuse de lege.

De asemenea, s-a avut

în vedere că, autorizația de mediu din 4 decembrie 2009 eliberată consiliului

reclamant, după preluarea sistemului de alimentare cu apă de la SC A. SA Iași a

fost pentru „Alimentare cu apă industrială pe raza satelor Gropnița, Bulbucani,

Forăști, Săveni, Sângeri din comuna Gropnița, Județul Iași”, iar contractele de

furnizare utilități au avut ca obiect alimentarea cu apă industrială a tuturor

cetățenilor.

Toate aceste

disfuncționalități au fost considerate ca fiind grave, dovedind o totală lipsă de

răspundere a consiliului reclamant față de proiectul realizat cu fonduri europene

și lipsa unor minime diligențe pentru a se asigura menținerea obiectivului investiției

cel puțin în perioada de valabilitate a contractului, nefiind obținute la timp

sau vizate autorizația sanitară și cea de mediu.

Instanța de fond a mai

reținut că, aceste disfuncționalități au persistat o perioadă îndelungată în

timp, fără ca reclamantul să ia măsuri de remediere și fără a depune eforturi

pentru menținerea obiectivului de a asigura apă potabilă locuitorilor comunei.

În drept, s-a

constatat încălcarea criteriului de eligibilitate ES 2.2. potrivit căruia,

proiectul trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările de mediu

naționale, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea

acordului de mediu, studiului de impact pentru investiția propusă, când acesta

este solicitat, folosind standarde și proceduri similare cu acelea prevăzute în

legislația europeană în Evaluarea Impactului de Mediu, Directiva nr. 65/337/CE

amendată prin Directiva nr. 97/11/EC.

Fiind înregistrate neregularități

din culpa beneficiarului, instanța de fond a constatat legalitatea actelor administrative

prin care consiliul reclamant a fost obligat să restituie integral valoarea finanțării

primite din partea autorității contractante.

În privința cererii de

anulare a procesului - verbal din 13 noiembrie 2009, s-a reținut că, nu sunt pertinente

motivele de nelegalitate invocate, iar cu privire la netemeinicia acestuia nu

s-a făcut dovada unei alte situații de fapt.

Cererea de anulare a tuturor

operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii Deciziilor nr. 8252

din 13 noiembrie 2009 și nr. 13.503 din 29 iunie 2010, având caracter accesoriu,

a fost respinsă ca urmare a constatării legalității și temeiniciei celor două

decizii menționate.

Cererea de suspendare

a executării procesului - verbal de constatare din 11 martie 2010 a fost respinsă,

reținându-se că, în cauza concretă dedusă judecății, reclamantul nu a dovedit

îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004, respectiv existența cazului bine justificat și paguba iminentă

care s-ar produce prin executarea actului administrativ contestat în justiție.

3.Calea de atac

exercitată.

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs reclamantul Consiliul Local al Comunei Gropnița, Județul

Iași, solicitând în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre

rejudecare la aceeași instanță, iar în subsidiar, modificarea hotărârii, în

sensul admiterii acțiunii și anulării actelor administrative contestate.

Ca prim motiv de

nelegalitate a hotărârii instanței de fond a fost invocată aplicarea greșită a legii

în privința posibilității de reziliere a contractului de finanțare, arătându-se

că, potrivit clauzelor contractului, rezilierea se poate dispune numai în

perioada de execuție a contractului, perioadă finalizată în momentul în care lucrarea

a fost executată și recepționată, cum este cazul investiției care a constituit

obiectul acțiunii de verificare efectuată de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare

Rurală și Pescuit.

Într-un al doilea motiv

de recurs au fost formulate critici cu privire la modalitatea în care prima

instanță a verificat îndeplinirea criteriilor de eligibilitate în realizarea

obiectivului de investiții „Alimentare cu apă a comunei Gropnița, județul Iași”

și s-a învederat că, neobținerea la timp sau nevizarea autorizațiilor sanitare

și de mediu nu pot fi considerate prin ele însele motive de neîndeplinire a obiectivului

proiectat, în condițiile în care nu a fost avută în vedere conduita

beneficiarului pe parcursul derulării întregului proiect, nu a fost stabilită

cauza care a determinat ulterior infiltrarea în apa captată de instalație a

unor microorganisme sau substanțe chimice, nepermise și nu a fost determinată

legătura de cauzalitate dintre modul de funcționare a instalației de captare și

distribuire a apei și calitatea apei rezultate.

Față de multitudinea

cauzelor care pot să determine modificarea calității apei, recurentul a

susținut că, stabilirea culpei sale este circumstanțială, iar experții Centrului

Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în sarcina cărora

revenea sarcina probei, au reținut numai consecințele extrase din probe

indirecte, prin interpretare, fără nici o referire la cauza care a generat

situația încriminată.

Din acest motiv, s-a

arătat că, instanța de fond și-a însușit constatările din procesul - verbal cu

privire la situația de fapt, deși prin acestea nu s-a identificat nici o

acțiune sau inacțiune a beneficiarului care să fi condus la modificarea proprietăților

chimice ale apei, în condițiile în care nu s-au adus modificări sau intervenții

ale obiectivului.

Contrar reglementării

din Raportul final privind implementarea programului S.A.P.A.R.D. în România -

versiune consolidată, iunie 2011, recurentul a arătat că, experții Centrului

Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit nu au preluat direct probe

pe care să le transmită la laboratoarele autorizate în vederea stabilirii

compoziției și nu au depus minime diligențe pentru identificarea cauzelor care au

generat disfuncționalități.

Recurentul a considerat

că, în mod superficial, experții C.R.P.D.R. s-au limitat la constatări

documentare pe baza unor probe indirecte, nu au dispus efectuarea unei

expertize, nici la data controlului și nici la data soluționării contestației,

deși datele rezultate din documente erau contradictorii și nu se cunoștea cauza

externă care a determinat temporar modificarea chimică a apei la unele surse.

În condițiile unei

investigații incomplete din partea intimatului, s-a susținut că, instanța de

fond a respins în mod greșit proba cu expertiză tehnică și nu a încercat să

elucideze cauza modificării chimice a apei, în sensul de a verifica dacă

disfuncționalitățile nu s-au datorat unor factori externi și în ce măsură

acestea sunt imputabile beneficiarului.

Raportat la criteriile

de eligibilitate prevăzute în Ghidul solicitantului pentru punerea în aplicare

a programului S.A.P.A.R.D., recurentul a arătat că nu au existat nereguli în

execuția și implementarea proiectului, ceea ce dovedește că actele contestate

sunt nelegale și netemeinice.

Sub același aspect,

s-a considerat că, prima instanță trebuia să aibă în vedere că, obiectivul de

investiții a funcționat cu respectarea în integralitate a parametrilor tehnici

și de mediu prevăzuți în cadrul proiectului, implicit, în cadrul cererii de finanțare

și că, după finalizarea implementării, obiectivul de investiții nu a fost modificat

prin lucrări de execuție generate de modificări ale proiectului tehnic,

păstrându-și aceleași caracteristici tehnice ale lucrărilor existente la data efectuării

recepțiilor și verificărilor pe teren de către reprezentanții Agenției de Plăți

și Intervenție pentru Agricultură, singurele intervenții constând în lucrări de

reparații curente și mentenanță.

În ultimul motiv de

recurs, s-a susținut că, pentru constatarea deficiențelor și încadrarea lor ca nereguli

financiare, precum și pentru stabilirea naturii sancțiunii aplicate beneficiarului,

instanța de fond nu a avut în vedere Raportul final privind implementarea

programului S.A.P.A.R.D. în România – Versiune consolidată, iunie 2011, care la

capitolul ”Diminuarea unor debite” prevede că neregularitățile vizând

autorizațiile sanitare, sanitar – veterinare, de mediu expirate, în curs de

reactualizare sau neexecutarea branșamentelor și renunțarea la o parte din

cișmelele stradale nu presupun implicații financiare.

În cazul unor

asemenea disfuncționalități, recurentul a precizat că, Autoritatea de

Management a diminuat considerabil sumele care trebuie rambursate, fără a se

dispune și rezilierea contractului de finanțare, protejându-se astfel o investiție

care este capabilă să mențină obiectivul preconizat la momentul finanțării europene.

Concluzia instanței de

fond că în perioada 2006 – 2009 s-a furnizat apă industrială a fost criticată,

cu motivarea că, nu au existat asemenea obiecții din partea consumatorilor, iar

pe raza unității administrativ – teritoriale a comunei Gropnița, nici nu se poate

obține apă industrială, întrucât nu există apă de canalizare sau provenită din activități

economico – industriale.

Conform Regulamentului

serviciului județean de alimentare cu apă și de canalizare R.A.J.A.C. Iași,

recurentul a arătat că, apa industrială este apa de canalizare rezultată din

activități economico – industriale sau corespunzând unei alte utilizări a apei decât

cea menajeră.

Curți asupra recursului

Examinând actele și

lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

de drept relevante.

Între Agenția S.A.P.A.R.D.,

în calitate de autoritate contractantă, a cărei succesoare este intimata A.R.D.R.P.

și Consiliul Local al Comunei Gropnița, Județul Iași, în calitate de

beneficiar, s-a încheiat contractul cadru din 15 aprilie 2003 având ca obiect

acordarea ajutorului financiar nerambursabil în sumă de 342.074.899,53 lei

pentru realizarea proiectului intitulat „Alimentare cu apă a comunei Gropnița,

Județul Iași”, cu o durată de valabilitate de 5 ani, calculată de la data

ultimei plăți efectuată de către autoritatea contractantă.

Contractul cadru s-a

încheiat în baza Legii nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului multianual de

finanțare dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, semnat la

Bruxelles la 2 februarie 2001, care prevede că, eligibilitatea cheltuielilor

este supusă verificărilor pe tot parcursul duratei de valabilitate a contractului

de finanțare (perioada de execuție a proiectului - care se poate întinde pe

maximum 2 ani, la care se adaugă o perioadă de 5 ani de monitorizare).

Prin procesul -

verbal din 11 martie 2010 întocmit de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală

și Pescuit – C.R.P.D.R.P. 1 Iași și menținut prin Decizia nr. 13.503 din 29

iunie 2010 emisă de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, s-a constatat

că, investiția efectuată de recurentul - reclamant a devenit neeligibilă, ca

urmare a încălcării prevederilor legale și contractuale, stabilindu-se că, suma

totală neeligibilă datorată este de 3.293.405,88 lei, la care se adaugă

penalitățile și dobânzile prevăzute în contractele economice, acordurile

încheiate conform procedurilor de implementare.

Datorită încălcării

prevederilor contractuale de către beneficiar, pe perioada de valabilitate a

acestuia, autoritatea contractantă a considerat reziliat contractul cadru din 15

aprilie 2003.

Neregulile care au determinat

adoptarea acestor măsuri au fost constatate cu ocazia verificărilor efectuate

la sistemul de alimentare cu apă finanțat prin programul S.A.P.A.R.D. și au

constat în următoarele abateri de la legalitate, regularitate și conformitate:

- apa este furnizată doar

prin branșamente individuale, apa nefiind asigurată și prin cișmele stradale,

acestea fiind scoase din funcțiune de către SC A. SA Iași, societatea care a asigurat

întreținerea și exploatarea sistemului de alimentare cu apă, în calitate de

operator licențiat, în perioada 22 februarie 2006 – 28 septembrie 2009, după care

sistemul de alimentare cu apă a fost predat către Consiliul Local al Comunei Gropnița,

conform procesului - verbal din 28 septembrie 2009;

- beneficiarul nu a

prezentat autorizația sanitară de funcționare pentru perioada în care sistemul

de alimentare cu apă al Comunei Gropnița a fost în gestiunea operatorului SC A.

SA Iași; autorizația sanitară de funcționare din 20 octombrie 2010 emisă de Direcția

de Sănătate Publică Iași a fost valabilă numai 1 an de zile calendaristic de la

data emiterii și nu s-a obținut viza anuală de prelungire;

- s-au prezentat buletine

de analiză, care nu sunt conforme din punct de vedere al condițiilor de

potabilitate prevăzute de lege și nici după predarea sistemului către Consiliul

Local al Comunei Gropnița nu s-a obținut autorizarea din punctul de vedere al sănătății

publice și nu s-au depus buletine de analiză conforme sub aspectul cerințelor de

potabilitate a apei;

- autorizația de

mediu din 4 decembrie 2009 emisă pe numele Consiliului Local al Comunei Gropnița,

Județul Iași, după preluarea sistemului de alimentare cu apă de la SC A. SA Iași,

este pentru „Alimentare cu apă industrială pe raza satelor Gropnița, Bulbucani,

Forăști, Săveni, Sângeri din comuna Gropnița, Județul Iași”;

- beneficiarul

Consiliul Local al Comunei Gropnița a prezentat două contracte de furnizare utilități,

având ca obiect alimentarea cu apă industrială a tuturor cetățenilor.

Procesul - verbal de

constatare din 11 martie 2010 a fost încheiat cu respectarea clauzei de la art.

3 din contractul cadru din 15 aprilie 2003, care prevede că, durata de

valabilitate a contractului cuprinde perioada de execuție a proiectului, la

care se adaugă 5 ani de la data ultimei plăți efectuată de autoritatea contractantă.

Cum autoritatea contractantă

a efectuat ultima plată pentru suma de 812.106.007 lei la data de 10 martie 2005,

instanța de fond a constatat corect că, procesul - verbal din 11 martie 2010,

încheiat însă la data de 8 martie 2010 și în baza controlului efectuat în

noiembrie 2009, se încadrează în durata de valabilitate a contractului, pe

parcursul căreia, modul de implementare a proiectului poate face obiectul unor controale

din partea instituțiilor naționale abilitate sau a comisiilor Uniunii Europene.

În atare situație,

critica formulată sub acest aspect în primul motiv de recurs se dovedește a fi neîntemeiată

și urmează să fie respinsă.

Celelalte două

critici aduse în recurs cu privire la greșita constatare a unor nereguli în

derularea contractului de finanțare și la lipsa de temei a sancțiunilor

aplicate beneficiarului ajutorului financiar nerambursabil sunt întemeiate,

întrucât instanța de fond a interpretat eronat elementele de fapt și de drept

ale cauzei, pronunțând o soluție care se impune a fi modificată în baza dispozițiilor

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Cu privire la

neregulile constatate prin procesul – verbal din 11 martie 2010, instanța de

fond nu stabilit corect situația de fapt, deoarece nu a verificat apărările invocate

prin acțiune pentru a se dovedi că aspectele sesizate cu ocazia controlului nu constituie

abateri de natură a determina rezilierea contractului și retragerea sprijinului

financiar acordat.

Potrivit art. 1 alin.

(2) din Regulamentul nr. 2988/1995 adoptat de Consiliul Europei, constituie

abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei

acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia

bugetul general al Comunităților Europene sau bugetele gestionate de acestea,

fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii,

colectate direct în numele comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate.

Neregularitatea a fost

definită la pct. 5A/3.1 b din Secțiunea F din Acordul multianual aprobat prin

Legea nr. 316/2001, ca fiind orice încălcare a unei prevederi a acordului, care

rezultă din activitatea sau omisiunea unui operator economic, care a avut sau va

avea un efect de prejudiciere asupra comunității sau asupra unui punct nejustificat

de cheltuială.

În sensul dispozițiilor

art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, neregula este orice abatere de la legalitate,

regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau

comunitare, precum și cu prevederile contractuale ori ale altor angajamente legale

încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul Comunității Europene

și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din

care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

De asemenea, la art. 17

din Anexa (Prevederi generale) la contractul de finanțare, părțile au prevăzut

că, prin neregularitate, în accepțiunea acestui contract, se înțelege orice încălcare

a prevederilor contractului și al Acordului multianual de finanțare, aprobat prin

Legea nr. 316/2001.

Neregula constatată

în cauză de către experții Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare și

Pescuit a fost încălcarea criteriului de eligibilitate ES 2.2 – proiectul

trebuie să demonstreze compatibilitatea cu reglementările de mediu naționale,

precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului

de mediu, a studiului de impact pentru investiția propusă, când acesta este

solicitat, folosind standarde și proceduri similare cu acelea prevăzute în

legislația europeană în Evaluarea Impactului de Mediu, Directiva 85/337/CE,

amendată prin Directiva nr. 97/11/EC.

În raport cu reglementările

menționate anterior, nu se poate reține săvârșirea de către recurentul -

reclamant a unei nereguli cu implicații financiare asupra bugetului Comunității

Europene și/sau asupra bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei sau asupra

bugetelor din care provine cofinanțarea aferentă, pentru a se declanșa

procedura de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil și a se dispune rezilierea

contractului cadru.

Astfel, se reține că,

aspectele reținute în procesul – verbal din 11 martie 2010 cu privire la

furnizarea apei doar prin branșamente individuale și renunțarea la cișmelele

stradale, cu privire la neobținerea vizei de prelungire a valabilității autorizațiilor

sanitare și de mediu sau la neobținerea autorizației sanitare de funcționare

pentru perioada în care sistemul de alimentare cu apă al comunei Gropnița s-a

aflat în gestiunea operatorului SC A. SA Iași, reprezintă neregularități fără implicații

financiare, conform Raportului final privind implementarea Programului S.A.P.A.R.D.

în România, versiune consolidată, iunie 2011, întocmit de Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Autoritatea de Management pentru Programul

Constatările echipei

de control că, în perioada 2006 – 2009 nu s-a furnizat apă potabilă

locuitorilor comunei Gropnița și că instalațiile de clorinare erau

nefuncționale au fost de asemenea considerate în mod greșit de prima instanță

ca reprezentând neregularități pentru care se impune menținerea măsurilor

dispuse prin procesul - verbal din 11 martie 2010, deși nu au fost administrate

probe pentru dovedirea acestei situații de fapt și a culpei recurentului - reclamant,

în calitate de beneficiar al investiției realizate.

Concluziile

autorității intimate s-au întemeiat exclusiv pe buletinele de verificare

chimică și bacteriologică a apei efectuate în anumite puncte de captare a apei

în perioada 2007 – 2009 și în consecință, nu pot avea semnificația unor probe

relevante pentru întregul sistem de alimentare cu apă, autorizat din punct de

vedere sanitar de Direcția de Sănătate Publică Iași prin eliberarea

autorizației sanitare de funcționare din 20 octombrie 2010.

În plus, se reține

că, rezultatele variabile ale potabilității apei, la intervale de timp

diferite, apă generată de același sistem de alimentare, nu sunt de natură să

determine concluzia că modificările chimice ale proprietăților apei erau cauzate

de beneficiar, fără intervenția unor factori naturali sau umani, care nu au fost

avuți în vedere de echipa de control și nici de instanța de judecată.

În mod greșit a fost

preluată și constatarea din procesul – verbal din 11 martie 2010 privind caracterul

industrial al apei furnizate prin sistemul de alimentare cu apă al comunei Gropnița,

deși pe raza acestei unități administrativ – teritoriale nu se poate obține apă

industrială, pentru că nu există apă de canalizare sau provenită din activități

economico-industriale.

În acest sens, se are

în vedere definiția dată apei uzate industriale prin Regulamentul serviciului județean

Iași de alimentare cu apă și de canalizare, ca reprezentând apa de canalizare

rezultată din activități economico-industriale sau corespunzând unei alte utilizări

a apei decât cea menajeră.

În consecință,

neregulile constatate în procesul – verbal din 11 martie 2010 nu reprezintă o

modificare substanțială a proiectului, care să justifice retragerea totală a avantajului

financiar de care a beneficiat recurentul – reclamant.

Concluzia instanței

de fond privind existența în cauză a unei asemenea situații nu corespunde materialului

probator administrat de părți, astfel că nu a fost dovedită ipoteza juridică

din prevederile generale ale contractului, potrivit căreia, retragerea integrală

a ajutorului nerambursabil acordate intervine numai în cazul unor modificări substanțiale,

de natura celor prevăzute în cuprinsul reglementării respective.

La art. 14 alin. (2)

„Eligibilitatea cheltuielilor” din Anexa I (Prevederile Generale) ale

contractului de finanțare, s-a prevăzut că, proiectul rămâne eligibil pentru co-finanțarea

Uniunii Europene numai dacă nu suferă o modificare substanțială, pe perioada de

valabilitate a contractului.

În sensul acelorași

prevederi generale, modificările substanțiale la un proiect sunt acelea care:

- afectează natura și

condițiile de implementare sau oferă unei firme sau organism public un avantaj

necuvenit;

- rezultă o schimbare

a naturii proprietății unui articol din infrastructură sau o încetare sau

schimbare în localizarea investiției.

Potrivit acestor prevederi,

sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt folosite

conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate

într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăți).

În același sens, sunt

și dispozițiile art. 4 „Eligibilitatea cheltuielilor” din Secțiunea B –

„Managementul, Monitorizarea și Evaluarea Programului” din Legea nr. 316/2001,

potrivit cărora, cheltuiala va fi eligibilă, dacă este în conformitate și cu Acordul

multianual de finanțare a programului S.A.P.A.R.D., numai în cazul în care utilizarea

S.A.P.A.R.D. este în concordanță cu principiile managementului financiar

adecvat și în special ale economiei și eficienței costurilor.

În condițiile în care

recurentul - reclamant a executat și finalizat obiectivul de investiții

„Alimentare cu apă a comunei Gropnița, Județul Iași” cu îndeplinirea în

integralitate a prevederilor proiectului tehnic și detaliilor de execuție, iar recepțiile

parțiale și finale au fost acceptate și plătite în integralitate de către reprezentanții

A.P.D.R.P., se constată că a fost nelegal obligat să restituie ajutorul

financiar acordat, ca urmare a rezilierii contractului cadru de finanțare,

pentru neregularități fără implicații financiare care, din punct de vedere legal

și contractual, nu justifică asemenea sancțiuni pentru beneficiarul proiectului.

Pentru considerentele

care au fost expuse, Înalta Curte va admite prezentul recurs și va modifica în parte

hotărârea atacată, în sensul că, va admite în parte acțiunea formulată de reclamantul

Consiliului Local al Comunei Gropnița, va anula procesul – verbal de constatare

din 11 martie 2010 și Decizia nr. 13503 din 29 iunie 2010, urmând a fi menținute

celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Cererea recurentului

- reclamant de acordare a cheltuielilor de judecată va fi respinsă, întrucât nu

sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 274 alin. (1) C. proc. civ., în

condițiile în care nu s-a dovedit caracterul real și efectiv al sumelor pretinse

cu acest titlu, fiind depuse la dosar numai delegațiile avocaților și

fotocopiile extraselor de cont bancar, fără prezentarea contractelor de

asistență juridică pentru a se verifica obiectul plăților efectuate și

cuantumul onorariilor pentru redactare și reprezentare în instanță.

de recurs și temeiul juridic ale acesteia

În baza dispozițiilor

art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta

Curte va admite prezentul recurs și pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., va modifica în parte hotărârea atacată, în sensul că, va admite în

parte acțiunea, va anula Decizia nr. 13.503 din 29 iunie 2010 și procesul –

verbal de constatare din 11 martie 2010 emise de Agenția de Plăți pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit privind proiectul din 15 aprilie 2003 „Alimentare

cu apă a comunei Gropnița, județul Iași”.

Înalta Curte va

menține celelalte dispoziții ale sentinței și va respinge cererea recurentului

privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Admite recursul

declarat de Consiliul Local al Comunei Gropnița împotriva sentinței nr. 327 din

31 octombrie 2011 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și

fiscal.

Modifică în parte

sentința recurată în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul

Consiliul Local al Comunei Gropnița.

Anulează Decizia nr. 13503

din 29 iunie 2010 și procesul-verbal de constatare din 11 martie 2010 emise de

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit privind proiectul din 15

aprilie 2003 „Alimentare cu apă a comunei Gropnița județul Iași”.

Menține celelalte

dispoziții ale sentinței.

Respinge cererea

recurentului privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 februarie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-11-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5097/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul Consilil Local al Comunei I. a chemat în judecată Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale solicitând instanței ca în contradictoriu cu p
ÎCCJ 2012-04-30
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4962/2013
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București
ÎCCJ 2016-05-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1568/2016
Decizia nr. 1568/2016 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată, reclamanta Comuna Preutești - prin primar a solicitat, în contradictoriu c
ÎCCJ 2013-02-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 760/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1.Obiectul acțiunii. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și f
ÎCCJ 2016-10-20
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2743/2016
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cadrul procesual. Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată, reclamanta A. a chemat în judecată Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală ș
Sursă