ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 122/2023

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 269 din data de 29 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022, a fost respinsă contestația la executare formulată de către contestatorul condamnat A.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Craiova a reținut că prin Sentința penală nr. 28/06.02.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin neapelare, a fost admisă cererea formulată de autoritățile judiciare spaniole.

Fiind constatate îndeplinite condițiile prev. de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus recunoașterea Sentinței penale nr. 812/12 pronunțate la data de 22.11.2012 de Curtea Provincială din Valencia, secția a IV-a, definitivă la 18.06.2013, prin care cetățeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 14 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii continuate de abuz sexual al unui minor de 13 ani prev de art. 183, 3 0 și 4 0 și 74 C. pen. spaniol, care are corespondent în legislația română în infracțiunea de viol în formă continuată prev de art. 218 alin. (1) și (3) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 166 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 302/2004 a fost adaptată pedeapsa de 14 ani închisoare, în sensul reducerii acesteia la 12 ani închisoare, limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru infracțiunea corespondentă.

S-a dispus transferarea persoanei condamnate A. în vederea continuării executării pedepsei de 12 ani închisoare într-un penitenciar din România.

De asemenea, s-a dedus din pedeapsă perioada executată de 2555 zile calculată la data de 08.10.2018 și în continuare de la 09.10.2018 la zi, fiind emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 28 din 02.03.2020 de Curtea de Apel Craiova.

Prin contestația la executare, petentul A. a solicitat recunoașterea zilelor de muncă prestate în Centrul Penitenciar Topas Salamanca, Spania, în perioada 2013 - 2019.

Totodată, s-a reținut de către prima instanță că în urma diligențelor efectuate de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2021, la dosarul cauzei au fost transmise: adresa din 15.02.2022 emisă de Judecătoria de Supraveghere Penitenciară Nr. 5 din Castilla Y Leon, Salamanca însoțită de raportul de la Centrul Penitenciar Topas, din care rezultă că persoana condamnată a prestat 1993 zile de muncă remunerată pe timpul executării pedepsei în Penitenciarul Topas, în perioadele: 28.04.2014 - 11.07.2018 (la comisarul central), 18.03.2019 - 02.08.2019 (într-un atelier de manipulare), 02.10.2019 - 25.03.2020 (într-un atelier de tâmplărie metalică) și 01.07.2020 - 20.11.2020 (într-un atelier de tâmplărie metalică), articolele din C. pen. spaniol referitoare la eliberarea condiționată, copie de pe hotărârea AP Valencia, secția a 4-a, din 22.11.2012, în baza căreia a fost emisă Executoria 57/2013 și tabelul cuprinzând datele de luat în considerare pentru a obține beneficiile eliberării condiționate.

Prin Decizia nr. 15 din 22 mai 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (publicată în Monitorul Oficial nr. 455/24.06.2015) s-a stabilit că:

"După transferarea persoanei condamnate de autoritățile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate și a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România."

Astfel, din durata pedepsei privative de libertate se poate deduce, exclusiv, durata perioadei privative de libertate executate în statul emitent. Durata muncii prestate în străinătate nu poate fi scăzută din pedeapsa aplicată, deoarece intervalul de timp menționat nu constituie o executare efectivă a pedepsei pe teritoriul statului străin.

De altfel, potrivit art. 100 alin. (3) din C. pen., "în calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin jumătate din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani".

În alin. (4) al aceluiași articol, se prevede că "în calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ține seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiționată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depășește 10 ani, și a cel puțin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani".

De asemenea, în dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare, se arată că "pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate, se calculează după cum urmează: a) în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă; b) în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă; c) în cazul în care munca este prestată pe timpul nopții, se consideră 3 zile executate pentru două nopți de muncă; d) în cazul participării la cursurile de școlarizare pentru formele de învățământ general obligatoriu se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui an școlar; e) în cazul participării la cursurile de calificare ori recalificare profesională, se consideră 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională; f) în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică sau invenție și inovație brevetată".

Ca atare, contestatorul A. are la îndemână alte posibilități legale pentru a valorifica zilele de muncă remunerată executate pe teritoriul Spaniei pe parcursul executării pedepsei, la care face referire, precum și restul aspectelor menționate în cererea adresată inițial Judecătoriei Craiova (cursurile în urma cărora a obținut diploma de recalificare, frecventarea anului școlar 2012 - 2013 etc.)

Mai mult, s-a constatat de către prima instanță că motivele invocate de condamnatul A. au fost analizate și în Dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Craiova, hotărârea judecătorească pronunțată în cauză dobândind autoritate de lucru judecat.

De altfel, conform art. 599 alin. (5) C. proc. pen. cererile ulterioare de contestație la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și de apărări.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație în termen legal contestatorul A.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 16 ianuarie 2023, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 2, cu prim termen de judecată la data de 14 martie 2023.

Examinând sentința atacată, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată următoarele:

În cauză, contestatorul condamnat a solicitat recunoașterea zilelor de muncă prestate în Centrul Penitenciar Topas Salamanca, Spania, în perioada 2013 - 2019.

Se observă că motivele invocate de condamnatul A. au mai fost analizate în Dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Craiova, pronunțându-se în acest sens Sentința penală nr. 106 din data de 06 mai 2022, definitivă prin Decizia penală nr. 533 din 20 septembrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, urmare a respingerii contestației formulate de contestatorul din prezenta cauză.

Dispozițiile art. 599 alin. (5) C. proc. pen. prevăd în mod expres că "cererile ulterioare de contestație la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive și de apărări".

Din acest punct de vedere, art. 430 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., incident în cauză în raport cu dispozițiile art. 2 alin. (2) din același Cod, reglementează autoritatea de lucru judecat, stipulând în sensul că aceasta se atașează automat hotărârii prin care se soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului, precum și atunci când se statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident procedural, cât și asupra unei chestiuni litigioase dezlegate în cuprinsul considerentelor.

Astfel, în mod expres se recunoaște autoritatea de lucru judecat, alături de dispozitiv, și considerentelor pe care se sprijină soluția din dispozitiv, aceasta putând fi înțeleasă numai prin prisma rațiunilor de drept și de fapt care au condus la adoptarea respectivei soluții.

Prin urmare, în ipoteza în care s-ar adopta o altă soluție în prezenta cauză în sensul solicitat de către contestator, de recunoaștere a zilelor de muncă prestate în Centrul Penitenciar Topas Salamanca, Spania, în perioada 2013 - 2019, se ajunge la negarea dezlegării jurisdicționale care a fundamentat soluția dată prin Decizia penală nr. 533 din 20 septembrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, prin care a fost respinsă contestația formulată de contestatorul A.

Pentru aceste considerente, constatând legală și temeinică soluția pronunțată de prima instanță, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația declarată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 269 din data de 29 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul-inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 269 din data de 29 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul-inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-inculpat, în sumă de 340 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 februarie 2023.

GGC - ED