ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 111/2023

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 189/F din data de 28.11.2022 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de lămurire a Sentinței penale nr. 12/F/10.01.2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, formulată de contestatorul A.

Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut următoarele:

La data de 14.11.2022, sub nr. x/2022 a fost înregistrată pe rolul instanței, contestația la executare formulată de petentul A.

Cauza a fost repartizată completului de judecată care a pronunțat hotărârea a cărei lămurire se solicită, respectiv Decizia penală nr. 12/F din 10.01.2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2013.

Contestația la executare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) și art. 600 C. proc. pen.

În motivele de contestație formulate în scris, petentul a solicitat lămurirea dispozitivului cu privire la latura civilă a cauzei, respectiv: "În baza disp. art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. rap. la art. 255 alin. (3) și (5) C. pen. dispune restituirea către denunțătorul A. a următoarelor bunuri:

- suprafața de 3.000 mp teren intravilan amplasat în com. Jilava, respectiv:

- lotul nr. x cu nr. cadastral x identificat în parcela x, tarla x,

- lotul nr. x cu nr. cadastral x identificat în parcela x, tarla x,

- lotul nr. x cu nr. cadastral x identificat în parcela x, tarla 100".

Prin aceeași sentință, instanța a dispus: "În baza art. 348 C. proc. pen., desființează total următoarele înscrisuri:

- contract de vânzare - cumpărare nr. x din 09.04.2009, autentificat la Biroul Notarului Public B.;

- contract de vânzare - cumpărare nr. x din 09.04.2009, autentificat la Biroul Notarului Public B.;

- contract de vânzare - cumpărare nr. x din 09.04.2009, autentificat la Biroul Notarului Public B.".

A arătat că dispozițiile art. 118 alin. (1) lit. e) din vechiul C. pen., la care face referire instanța penală, reglementează măsura confiscării speciale a bunurilor "dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia". După desființarea contractelor de vânzare-cumpărare, autentificate sub nr. x/2009, nr. y/2009 și nr. z/2009, instanța penală, pronunțând sentința, a aplicat teza reglementată de art. 118 alin. (1) lit. e) din vechiul C. pen., potrivit căreia bunul confiscat servește la despăgubirea persoanei vătămate, motiv pentru care a dispus restituirea terenurilor către petent.

În vederea punerii în aplicare a sentinței penale invocate, contestatorul a arătat că s-a adresat OCPI Ilfov, solicitând înscrierea în Cartea Funciară a dreptului dobândit de către acesta prin sentința penală.

Prin încheierile de respingere din data de 13.07.2015, din data de 13.07.2015 și din data de 13.07.2015, OCPI Ilfov a respins cererile cu privire la intabularea dreptului de proprietate în baza sentinței penale 12/F/10.01.2014 în favoarea petentului, cu motivarea:

- încheierea din data de 13.07.2015:

"Având în vedere că pentru termenul acordat nu au fost depuse actele de proprietate, care atestă dreptul de proprietate al solicitantului, întrucât în cuprinsul cărții funciare transmiterea dreptului de proprietate, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/09.04.2009, desființat de instanță, s-a efectuat din patrimoniul altor vânzători decât al solicitantului, se respinge cererea, potrivit art. (6) Registratorul de carte funciară dispune intabularea prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește condițiile prevăzute de lege."

- încheierea din data de 13.07.2015:

"Având în vedere că nu există legătură între sentința penală și cuprinsul cărții funciare, iar pentru termenul acordat nu au fost depuse actele de proprietate, care atestă dreptul de proprietate al solicitantului, întrucât în cuprinsul cărții funciare transmiterea dreptului de proprietate, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/09.04.2009, desființat de instanță, s-a efectuat din patrimoniul altor vânzători decât al solicitantului, se respinge cererea, potrivit art. (6) Registratorul de carte funciară dispune intabularea prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește condițiile prevăzute de lege."

- încheierea din data de 13.07.2015:

"Pentru termenul acordat nu au fost depuse actele de proprietate, care atestă dreptul de proprietate al solicitantului, întrucât în cuprinsul cărții funciare transmiterea dreptului de proprietate, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/09.04.2009, desființat de instanță, s-a efectuat din patrimoniul altor vânzători decât al solicitantului. Instanța a desființat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/09.04.2009, care a stat la baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/18.12.2012, înscris la data de 08.01.2013 prin încheierea nr. x, în favoarea proprietarilor tabulari C. și C.. Astfel încât, fiind neconcordanțe între Sentința penală nr. 12F/10.01.2014 și cuprinsul cărții funciare, se respinge cererea, potrivit art. (6) Registratorul de carte funciară dispune intabularea prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește condițiile prevăzute de lege."

Or, punerea în aplicare a Sentinței penale nr. 12F/10.01.2014, este o expresie a principiului restitutio ad integrum, care trebuie aplicat în toată finalitatea sa, dispozițiile instanței penale vizând restituirea în natură a terenului și nu alte modalități de compensare.

Pe de altă parte, în ceea ce privește cele 3 loturi de teren, punerea în aplicare a Sentinței penale nr. 12F/10.01.2014, este împiedicată de OCPI Ilfov prin invocarea lipsei actului de proprietate în formă autentică sau a unei sentințe judecătorești în favoarea sa, împrejurări care legitimează în totalitate promovarea acțiunii.

Ulterior, tot în scopul de a pune în executare dispozitivul sentinței penale a cărei lămurire o solicită, privind latura civilă, petentul a precizat că a formulat cereri de rectificare a înscrierii în cartea funciară, solicitând rectificarea înscrierii din cartea funciară nr. x a Comunei Jilava, dosar înregistrat sub nr. x/2017, precum și rectificarea înscrierii din cartea funciară nr. x a Comunei Jilava, dosar înregistrat sub nr. x/2017.

A mai menționat faptul că, ambele dosare au avut aceeași soluție pronunțată de instanța de judecată, respectiv "respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că, nu sunt îndeplinite condițiile expres prevăzute de art. 908 alin. (1) pct. 1 C. civ., în contextul în care desființarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/2009 și dispoziția instanței privind restituirea terenului către reclamantul A. nu pot lipsi de efecte juridice contractul de vânzare cumpărare prin care pârâții C. au dobândit același teren și nici încheierea de înscriere a dreptului de proprietate dobândit de aceștia din urmă în cartea funciară."

Cu privire la lotul x, a arătat că instanța de judecată a reținut următoarele "instanța observă că prin contractul de vânzare cumpărare nr. x din 09.04.2009, autentificat la BNP B., desființat prin sentința mai sus indicată, a fost vândut imobilul teren lotul în suprafață de 1000 mp nr. x cu nr. cadastral x identificat în parcela x, tarla x, cu privire la care se solicită rectificarea cărții funciare de către reclamantul D. pârâtului E.. Reclamantul A. nu este parte a contractului de vânzare-cumpărare, iar la dosar nu există niciun înscris din care să rezulte că acest reclamant ar fi deținut vreun drept de proprietate asupra acestui teren. (...)

Instanța constată însă că reclamantul A. nu a făcut dovada deținerii unui titlu de proprietate".

În altă ordine de idei, petentul a mai menționat că pârâtul D. a renunțat la dreptul său de proprietate dobândit asupra terenurilor prin vânzarea acestora prin cele trei contracte de vânzare cumpărare anulate prin sentința penală, primind prețul de la A., pe care nu l-a restituit și nici nu a fost obligat prin sentința penală să îl restituie, voința instanței penale fiind aceea ca soluționarea laturii civile să se facă prin trecerea terenurilor din patrimoniul inculpaților (comun cu soțiile lor), întrucât au fost nelegal dobândite de aceștia, în patrimoniul contestatorului, ca urmare a aplicării dispozițiilor speciale penale, însă instanța penală trebuie să lămurească dispozitivul sentinței penale referitor la latura civilă, astfel încât să poată fi pusă în executare și să își atingă scopul pronunțării ei, acela de a despăgubi pe martorul denunțător prin acoperirea prejudiciului creat de către inculpați prin săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost condamnați.

Petentul A. a mai apreciat că instanța de judecată învestită cu această contestație la executare trebuie să lămurească dispozitivul sentinței cu privire la latura civilă, având în vedere faptul că, la data soluționării Dosarului penal nr. x/2013, instanța de judecată, pe de o parte, a avut cunoștință de existența contractului de vânzare cumpărare prin care pârâții C. au dobândit același teren, pe de altă parte a înțeles să restituie terenurile martorului denunțător A., deși cunoștea faptul că acesta nu fusese parte contractantă, ci doar persoana care a achitat integral prețul terenurilor, conform materialului probator administrat în cauză.

Astfel, petentul a solicitat admiterea contestației, în sensul lămuririi hotărârii care se execută, deoarece se află în fața unei imposibilități reale și dovedite de a pune în executare Sentința penală nr. 12/F din data de 10.01.2014, pronunțată de Curtea de Apel București în Dosarul nr. x/2013 și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 209/A/05.06.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Analizând actele dosarului, Curtea a constatat că, prin Sentința penală nr. 12/F din 10.01.2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în Dosarul nr. x/2013, s-a dispus: "În baza disp. art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. rap. la art. 255 alin. (3) și (5) C. pen., dispune restituirea către denunțătorul A. a următoarelor bunuri:

- televizor LED marca x model x, în valoare de 8.299,90 RON;

- suprafața de 3.000 mp teren intravilan amplasat în com Jilava, respectiv:

- lotul nr. x cu nr. cadastral x identificat în parcela x, tarla x,

- lotul nr. x cu nr. cadastral x identificat în parcela x, tarla x,

- lotul nr. x cu nr. cadastral x identificat în parcela x, tarla x.

- suprafața de 707 mp, teren intravilan amplasat în com Jilava, identificat prin număr cadastral x lot. x, parcela x, tarla x.

Sub aspectul situației de fapt, instanta a reținut ca inculpatul E., în perioada 2009 - 2010, în repetate rânduri și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, cu complicitatea inculpaților F. și G., a pretins, a primit și a acceptat, pentru sine sau pentru altul, de la denunțătorul A. - primar al comunei Jilava, jud. Ilfov, cu titlu de mită, mai multe bunuri, printre care 3 loturi de teren intravilan (3 loturi de câte 1.000 mp fiecare - soții E., soții F. și H., la care se adaugă drumul de servitute de 707 mp), în scopul de a fi soluționate, favorabil primarului, dosarele aflate în instrumentarea unității de parchet pe care o conducea, în care denunțătorul A. fie era cercetat în calitatea sa de primar, fie erau formate urmare a unor plângeri penale ale acestuia.

Instanta a reținut ca terenurile au fost oferite cu titlu de mită de către martorul denunțător A., care l-a contactat pe proprietarul terenului, D., cu care a negociat prețul și căruia i-a spus că respectivul teren urmează să fie cumpărat de o persoană care îl ajută în obținerea unor fonduri pentru dezvoltarea comunei. Suma de 240.000 euro, reprezentând contravaloarea celor trei suprafețe de 1000 mp fiecare, a fost achitată cu ocazia încheierii procurii prin care D. îl împuternicea pe G. să vândă terenul.

Prin urmare, în urma probelor administrate de instanta penală, conform regulilor procesual penale, în raport de cadrul procesual impus de faptele stabilite de actul de sesizare (infracțiunea de luare de mită a avut ca obiect material terenurile și nu sumele de bani), Curtea a dispus restituirea bunurilor remise cu titlu de mită către martorul denunțător A., întrucât acesta a denunțat fapta înainte ca organul de urmărire penală sa fie sesizat cu privire la aceasta.

S-a arătat că instanta penală nu era învestită și nu avea posibilitatea legală de a analiza alte contracte încheiate de martorul D. cu privire la aceste bunuri, aspect pe care contestatorul urmează a-l lămuri în fața unei instanțe civile care are competenta de a compara titlurile de proprietate și de a administra probe potrivit regulilor procesual civile cu privire la actele juridice.

Instanța a constatat că petentul solicită, în fapt, completarea/modificarea dispozițiilor sentinței penale cu mențiuni suplimentare care nu se referă propriu-zis la restituirea lucrurilor, dispoziție care se regăsește în hotărârea indicată. În fapt, petentul dorește ca instanța penală să își extindă competența legală și să cuprindă în dispozitivul hotărârii chestiuni care privesc punerea în executare a dispozițiilor sale (radierea din cartea funciară a drepturilor înregistrate de alți proprietari). Refuzul autorităților statului de a pune în executare, în modalitatea vizată de petent, a dispozițiilor cuprinse într-o hotărâre penală nu poate fi înlăturat de instanța penală pe calea prev. de art. 598 C. proc. pen. și nu intră în competența acesteia, astfel că cererea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

******

Împotriva Sentinței penale nr. 189/F din data de 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a II-a penală a formulat contestație contestatorul A., solicitând, pentru aceleași motive expuse și în contestația la executare, dezvoltate în cele ce preced, admiterea contestației, desființarea sentinței penale contestate și, rejudecând, lămurirea dispozitivului cu privire la latura civilă a cauzei, de către instanța de control judiciar.

Concluziile formulate de reprezentantul Ministerului Public și de apărătorul ales al contestatorului au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, drept pentru care nu vor mai fi reluate.

Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este întemeiată și o va admite, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte reține că, potrivit normelor procesual penale care reglementează contestația la executare (art. 597 și urm. C. proc. pen.), aceasta reprezintă procedeul jurisdicțional de rezolvare a cererilor sau a plângerilor formulate cu ocazia punerii în executare a hotărârilor penale, având ca finalitate rezolvarea incidentelor ivite în această ultimă fază a procesului, în măsura în care ele se circumscriu vreuneia dintre situațiile expres și limitativ prevăzute de legea procesual penală.

Obiectul cauzei de față îl reprezintă contestația la executare formulată de contestatorul A., întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., prin care autorul cererii a solicitat, în esență, lămurirea dispozitivului Sentinței penale nr. 12/F/10.01.2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală sub aspectul dispoziției de restituire, către contestator (denunțător în cauza penală) a suprafeței de 3.000 mp teren intravilan amplasat în com. Jilava, compusă din: lotul nr. x cu nr. cadastral x identificat în parcela x, tarla x, lotul nr. x cu nr. cadastral x identificat în parcela x, tarla x și lotul nr. x cu nr. cadastral x identificat în parcela x, tarla x.

Argumentele invocate în susținerea contestației la executare vizează, în esență, neclaritatea ce ar afecta dispoziția de restituire a bunurilor imobile menționate în sentință, în condițiile în care respectivele terenuri nu au aparținut niciodată denunțătorului A., iar autoritățile civile, sesizate în vederea punerii în executare a dispoziției de restituire, au constatat lipsa unui act de proprietate în formă autentică sau a unei sentințe judecătorești în favoarea contestatorului.

Examinând sentința penală contestată din perspectiva susținerilor contestatorului, Înalta Curte constată că prima instanță nu a identificat în mod corect și complet conținutul criticilor formulate de acesta și, pe cale de consecință, nu a cenzurat în substanță susținerile sale.

Contestatorul A. nu a solicitat instanței învestite în contestație la executare să dispună eventuale măsuri menite a facilita punerea în executare a dispoziției de restituire (cum ar fi radierea din cartea funciară a drepturilor înregistrate de alți proprietari), astfel cum eronat s-a apreciat prin hotărârea contestată, ci să lămurească conținutul și limitele dispoziției de restituire în natură a unor terenuri care nu au aparținut contestatorului, ci numitului D.

Considerentele sentinței penale a cărei lămurire se solicită nu relevă argumentele care au stat la baza acestei dispoziții de restituire a terenurilor ce au făcut obiectul faptelor de corupție, în condițiile în care, așa cum rezultă din motivarea aceleași hotărâri, pe de o parte, respectivele bunuri aparțineau, anterior remiterii lor către autorul luării de mită, unei persoane străine de cauză (numitul D.).

Pe de altă parte, desființarea, prin aceeași hotărâre prin care s-a dispus și restituirea terenurilor către denunțător, a celor trei contracte de vânzare-cumpărare care au stat la baza tranzacționării lor ilicite în favoarea autorului infracțiunii, ridică, în mod inevitabil, problema efectelor patrimoniale ale acestei dispoziții, în principal, în raport cu vânzătorul proprietar inițial (altul decât denunțătorul A.) și, în mod subsecvent, cu privire la însuși denunțătorul contestator căruia i-au fost restituite bunurile, deși în cazul celui din urmă, prin hotărârea definitivă nu s-a detaliat în ce ar fi constat eventualele sale drepturi reale.

În atare condiții, Înalta Curte concluzionează că argumentele invocate de contestatorul A. în cauza de față, referitoare la necesitatea lămuririi dispoziției de restituire, nu au fost în mod temeinic evaluate de către prima instanță, consecința fiind aceea a pronunțării unei hotărâri care nu tranșează, în substanță, nici solicitările ce fac obiectul contestației la executare, și nici problematica de fond a nelămuririi ce ar afecta dispoziția de restituire a terenurilor.

Clarificarea acestor chestiuni nu ar reprezenta o eventuală "modificare" a dispozițiilor hotărârii definitive, ci o explicitare a măsurii de restituire dispuse, într-o manieră aptă a permite decelarea raționamentului care a stat la baza sa și, implicit, a posibilității efective de a o pune în executare.

Omisiunea primei instanțe de a rezolva aceste chestiuni atrage nulitatea relativă a hotărârii pronunțate, în condițiile art. 282 alin. (1) C. proc. pen. și reclamă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, Curtea de Apel București.

Înalta Curte subliniază că, în absența unei statuări efective asupra obiectului contestației la executare deduse judecății, nu s-ar putea substitui integral primei instanțe, efectuând direct, în ultimul grad de jurisdicție, o primă și ultimă analiză a susținerilor contestatorului, deoarece ar genera, astfel, privarea celui din urmă de dreptul efectiv la un dublu grad de jurisdicție și, implicit, o limitare a echității procedurii incompatibilă cu exigențele legalității procesului penal.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va admite contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 189/F din data de 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Va desființa sentința penală atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Curtea de Apel București.

Cu ocazia rejudecării, prima instanță va avea în vedere conținutul susținerilor efectiv formulate de contestatorul A. cu privire la nelămurirea dispoziției de restituire a terenurilor.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 189/F din data de 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Desființează sentința penală atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Curtea de Apel București.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 februarie 2023.

GGC - ED