ÎCCJ, Decizia nr. 175/2023
ÎCCJ, Decizia nr. 175/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Asupra recursului;
Din examinarea actelor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Hotărârea atacată
Prin Decizia civilă nr. 2526 din 23 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 586 din 11 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016.
Astfel, pentru a pronunța decizia anterior menționată, Înalta Curte a constatat că motivul invocat de revizuent în susținerea cererii de repunere în termenul de declarare a căii extraordinare de atac nu se circumscria sintagmei "motive temeinic justificate", de tipul celor avute în vedere de legiuitor la momentul edictării art. 186 alin. (1) din C. proc. civ.
În cauză, s-a constatat că revizuentul a înțeles să folosească alte căi de atac împotriva Deciziei nr. 586 din 11 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016, neprevăzute de lege, precum și de instituția îndreptării de eroare materială iar acestea nu au constituit veritabile împiedicări de la formularea căii de atac a revizuirii, întrucât art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu distinge după momentul epuizării oricăror căi de atac, termenul fiind calculat prin raportare la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, care în cazul de față, este data pronunțării acesteia.
De asemenea, nu a reprezentat un motiv temeinic justificat nici formularea unei contestații împotriva altei decizii de pensionare, în condițiile în care termenul de revizuire se calculează în raport cu data la care decizia pronunțată în Dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Bacău a rămas definitivă; revizuentul avea obligația de a manifesta un comportament procesual activ și diligent în ceea ce privește exercitarea căii de atac a revizuirii.
Ca urmare a exercitării revizuirii cu nerespectarea termenului imperativ stabilit de legea procesual civilă, instanța supremă a constatat că a intervenit decăderea din dreptul de a exercita această cale de atac, cu consecința pierderii de către revizuent a dreptului de a-i fi examinat pe fond motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Cererea de recurs
Revizuentul A. a formulat recurs împotriva deciziei civile menționate mai sus, însă, în cererea de recurs nu menționează niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac formulate, recurentul reia istoricul cauzei și își exprimă nemulțumirea față de soluția pronunțată în cauză și față de respingerea cererii de repunere în termen.
II. Procedura de filtrare
În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare" (iii) prezentul dosar a fost început la 3 octombrie 2016 astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.
Raportul întocmit în cauză a fost comunicat părților, conform dovezilor de comunicare atașate la dosar, la filele x.
Intimata Casa Județeană de Pensii Bacău a formulat punct de vedere la raport prin care arată că este de acord cu concluziile acestuia.
Mai afirmă că cererea de recurs nu răspunde cerințelor prevăzute de dispozițiile art. 489 din C. proc. civ., întrucât criticile nu vizează soluția dată prin recurs, respectiv soluția de respingere, ca tardivă, a cererii de revizuire, ci vizează aspecte referitoare la situația de fapt, ceea ce echivalează cu lipsa motivelor de nelegalitate, și, pe cale de consecință este incidentă sancțiunea nulității recursului.
III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, în condițiile art. 493 alin. (5) și (6) din C. proc. civ., Completul de filtru constată următoarele:
Analizând excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, numele, prenumele, domiciliul, reședința, denumirea, sediul părților, precum și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat.
Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea potrivit alin. (3) al aceluiași articol.
Conform art. 487 alin. (1) din C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5) aplicabile și în recurs", adică atunci când termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.
Susținerile invocate de recurent în cererea de recurs nu răspund cerințelor prevăzute de dispozițiile citate, deoarece criticile nu vizează soluția dată prin hotărârea atacată, respectiv soluția de respingere, ca tardivă, a cererii de revizuire, ci vizează aspecte referitoare la situația de fapt, ceea ce echivalează, în sensul art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., cu lipsa motivelor de nelegalitate. Cererea de recurs cuprinde nemulțumirea părții cu privire la modul în care a decurs judecata; aceasta susținând că nu a stat în pasivitate ci a dovedit existența unor motive temeinice pentru repunerea în termen.
Având în vedere cele constatate, se apreciază ca aspectele evidențiate în cuprinsul memoriului de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate ale deciziei recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (1) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., va constata nulitatea recursului declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 2526 din 23 noiembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2021.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2023.