ÎCCJ, Decizia nr. 170/2023

Asupra recursului;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 621 din 23 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul A., împotriva Sentinței civile nr. 126 F din 12 octombrie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Pentru a pronunța această decizie, instanța a reținut că hotărârea ce a făcut obiectul contestației în anulare este definitivă, de unde rezultă că și sentința civilă ce face obiectul prezentei căi de atac, respectiv Sentința civilă nr. 126 F din 12 octombrie 2020 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie este o hotărâre definitivă, care nu poate fi supusă controlului de legalitate prin exercitarea căii extraordinare de atac a recursului, în sensul art. 508 alin. (4) C. proc. civ.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1, contestatorul A. a declarat recurs.

Recurentul susține că hotărârea este contrară art. 24 din Constituție și pronunțată cu aplicarea greșită a legii.

II. Procedura de filtrare

În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare" (iii) prezentul dosar a fost început la 15 iunie 2018 astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.

Raportul întocmit în cauză a fost comunicat părților, conform dovezilor de comunicare atașate la dosar, la filele x.

La 29 martie 2023, a fost înregistrat la dosar punctul de vedere depus de recurentul A.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând admisibilitatea recursului în condițiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., completul de filtru constată că cererea de recurs nu îndeplinește cerințele prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Art. 486. - Cererea de recurs

(2) La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum și, dacă este cazul, procura specială, împuternicirea avocațială sau delegația consilierului juridic".

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), art. 24 alin. (1) și art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, pentru calea de atac exercitată se plătește taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, dovada achitării acesteia atașându-se cererii formulate, conform art. 33 alin. (1) teza întâi din același act normativ, care prevede că "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat (...)" și art. 486 alin. (2) C. proc. civ., conform căruia "La cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, (...)".

În cauză, prin adresa comunicată recurentului la 21 iunie 2022, i s-a pus în vedere acestuia obligația ca, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, să achite taxa judiciară de timbru în valoare de 100 de RON, datorată conform art. 24 alin. (1) din O.U.G nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată.

De asemenea, recurentul a fost informat cu privire la posibilitatea formulării, în condițiile legii, a unei cereri de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.

La 27 iunie 2022, recurentul a depus la dosar cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, care prin încheierea din camera de consiliu de la 12 septembrie 2022 a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, reținându-se că solicitantul nu poate beneficia de acordarea facilităților prevăzute de O.U.G nr. 51/2008, în lipsa unor înscrisuri care să ateste existența situațiilor care se încadrează în ipoteza normei juridice. De asemenea, a fost respinsă, prin încheierea de la 21 noiembrie 2022 a aceleiași instanțe, cererea de reexaminare formulată de petent împotriva încheierii anterior menționată.

Prin raportul întocmit în cauză s-a reținut că recurentul datorează, în continuare, taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON pentru soluționarea căii de atac promovate.

Cum dovada timbrării nu a fost atașată la dosar, recurentul neîndeplinindu-și această obligație legală, devin incidente dispozițiile art. 197 și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul ce formează obiectul prezentei cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 621 din 23 martie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2020.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2023.

GGC - ED