ÎCCJ, Decizia nr. 230/2024

Ședința publică din data de 4 noiembrie 2024

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 92 din 17 ianuarie 2024 pronunțată în complet de filtru, în dosarul nr. x/2022 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă s-a anulat recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 327/R din 29 martie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Înalta Curte a constatat că, în cauză, cererea de recurs nu conține critici care să poată fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

Împotriva hotărârii menționate la pct. 1, a declarat recurs recurentul A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, sub nr. x/2024.

Prin memoriul de recurs, recurentul A. susține că decizia atacată este nulă. De asemenea, arată că instanța de recurs a depășit atribuțiile puterii judecătorești prin invocarea excepției nulității recursului, astfel că s-a antepronunțat, dar, și că nu a avut în vedere raportul întocmit în dosar care a stabilit că recursul este admisibil.

Invocă incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 din C. proc. civ.

Conform art. 24 din C. proc. civ., în cauză, a fost urmată procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 din același cod, întrucât procesul a fost început la data de 27 aprilie 2017, deci, anterior datei de 21 decembrie 2018, nefiindu-i aplicabile dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018, prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a concluzionat că acesta este inadmisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 9 septembrie 2024, completul de filtru a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză părților.

La data de 26 septembrie 2024, intimata Subcomisia Locală de Fond Funciar pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Sector 4 a depus punct de vedere la raport prin care arată că este de acord cu concluziile raportului. Astfel, solicită respingerea recursului ca inadmisibil, în principal, și, în subsidiar, anularea recursului.

La data de 30 septembrie 2024, recurentul A. a depus la dosar punct de vedere la raport prin care contestă concluziile raportului pe care îl consideră nul și neavenit. Recurentul arată faptul că, în mod greșit, s-a reținut în raport că procesul a început în aprilie 2017 și prin urmare dosarul de fond avut în vedere de instanță este dosarul nr. x/2017 și nu cel cu nr. x/2019 prin care s-a pronunțat soluția de fond în cauza de față.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, în condițiile art. 493 alin. (5) și (6) din C. proc. civ., Completul de filtru constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În raport cu dispozițiile art. 129 din Constituție și ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

Pentru a da eficiență acestor reglementări legale, instanța este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală și să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

Decizia atacată cu recurs este o decizie dată în recurs și a fost pronunțată în procedura de filtrare, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., conform căruia:

"Art. 493. - […] (5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților."

Se constată că, în cauză, s-a exercitat recurs împotriva unei decizii prin care calea extraordinară a recursului a fost anulată în procedura de filtrare a recursurilor reglementată de prevederile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. și care a fost pronunțată fără cale de atac. Prin urmare decizia recurată nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, întrucât aceasta nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., fiind incident principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 din C. proc. civ.

În concluzie, în temeiul art. 483 alin. (1) și art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. coroborate cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. și art. 129 din Constituția României, se apreciază că, în cauză, nu este admisibilă calea de atac a recursului la Completul de 5 judecători.

În consecință, decizia atacată în litigiul de față este o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, deci nici căilor de atac date în competența Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art. 26 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. 7 din C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.

Având în vedere soluția ce urmează a fi pronunțată și faptul că intimata B. a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.300 RON, reprezentând onorariu de avocat, iar cheltuielile de judecată efectuate în faza procesuală a recursului au fost dovedite prin chitanța nr. x din 24 aprilie 2024, potrivit art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurentul, ca parte căzută în pretenții, la plata acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 92 din 17 ianuarie 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurentul A. la plata către intimata B. a sumei de 1.300 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Fără cale de atac.

Pronunțată astăzi, 4 noiembrie 2024, în ședință publică.