ÎCCJ, Decizia nr. 231/2024

Ședința publică din data de 4 noiembrie 2024

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 1844 din 26 octombrie 2023, pronunțată în complet de filtru, în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 105/R din 9 februarie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

În cauză, instanța a constatat că recurentul a formulat calea extraordinară de atac a recursului împotriva unei decizii prin care a fost soluționată o altă cerere de recurs, în sensul respingerii recursului ca inadmisibil - hotărâre care, potrivit prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., era definitivă, nefiind susceptibilă de reformare pe calea recursului.

Prin urmare, întrucât recursul a fost exercitat împotriva unei decizii definitive (pronunțate în soluționarea unui alt recurs), Înalta Curte a reținut că respectiva cale de atac este inadmisibilă, fiind un recurs la recurs.

Împotriva hotărârii menționate la pct. 1, a declarat recurs recurentul A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători sub nr. x/2024.

Cererea de recurs este întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Conform art. 24 din C. proc. civ., în cauză, a fost urmată procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 din același cod, întrucât procesul a fost început la data de 17 martie 2014, deci, anterior datei de 21 decembrie 2018, nefiindu-i aplicabile dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018, prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a concluzionat că acesta este inadmisibil.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 9 septembrie 2024, completul de filtru a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză.

La data de 19 septembrie 2024, recurentul A. a depus la dosar punct de vedere la raport prin care arată că nu este de acord cu concluziile reținute de acesta deoarece în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a recursului.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, în condițiile art. 493 alin. (5) și (6) din C. proc. civ., Completul de filtru constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

În raport cu dispozițiile art. 129 din Constituție și ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

Pentru a da eficiență acestor reglementări legale, instanța este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală și să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.

Decizia atacată cu recurs este o decizie dată în recurs și a fost pronunțată în procedura de filtrare, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., conform căruia:

"Art. 493. - […] (5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților."

Se constată că, în cauză, s-a exercitat recurs împotriva unei decizii prin care calea extraordinară a recursului a fost respinsă ca inadmisibilă în procedura de filtrare a recursurilor, reglementată de prevederile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. și care a fost pronunțată fără cale de atac. Prin urmare, decizia recurată nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, întrucât aceasta nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., fiind incident principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 din C. proc. civ.

În concluzie, în temeiul art. 483 alin. (1) și art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. coroborate cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. și art. 129 din Constituția României, se apreciază că, în cauză, nu este admisibilă calea de atac a recursului la Completul de 5 judecători.

În consecință, decizia atacată în litigiul de față este o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac, deci nici căilor de atac date în competența Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform art. 26 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. 7 din C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 1844 din 26 octombrie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Fără cale de atac.

Pronunțată astăzi, 4 noiembrie 2024, în ședință publică.