ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 614/2024

Ședința publică din data de 21 martie 2024

Deliberând asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. CIRCUMSTANȚELE CAUZEI. Cadrul procesual.

Prin decizia civilă nr. 104 din data de 07.06.2018 a Curții de Apel Galați, pronunțată în dosarul nr. x/2016, a fost respinsă, ca nefondată, excepția inadmisibilității apelului invocată de intimata A. S.R.L. Galați și a fost admis apelul declarat de reclamanta Gama S.A. prin lichidator judiciar B. împotriva sentinței civile nr. 1246 din 29.11.2017 a Tribunalului Galați și cererea de intervenție accesorie formulată de C. în apel, anulată sentința civilă apelată și cauza trimisă, spre rejudecare, la Tribunalul Galați.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea A. S.R.L. Galați, înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția I civilă, la data de 08.08.2018, sub nr. x/2018.

La termenul de judecată din 21.11.2018, a fost suspendată judecarea cauzei, conform dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2016

La data de 23.11.2022, contestatoarea A. S.R.L. Galați a formulat cerere de repunere pe rol.

La termenul de judecată din 22.02.2023, Curtea, din oficiu, a invocat și pus în discuție excepția perimării contestației în anulare, având în vedere că această cauză a fost suspendată până la soluționarea dosarului nr. x/2016, care a fost soluționat definitiv în data de 17.03.2022, iar cererea de repunere pe rol a fost formulată cu depășirea termenului legal de 6 luni prevăzut de dispozițiile art. 416 C. proc. civ.

DECIZIA INSTANȚEI. HOTĂRÂREA RECURATĂ.

Curtea de Apel Galați, secția I civilă, prin decizia civilă nr. 36/A din 02 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a admis excepția perimării și în consecință: a constatat perimată contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 104/2018 a Curții de Apel Galați, pronunțată în dosar nr. x/2016, de contestatoarea A. S.R.L. Galați, în contradictoriu cu intimații C. și GAMA S.A. GALAȚI- societate aflată în faliment, prin lichidator judiciar provizoriu D..

II. CALEA DE ATAC EXERCITATĂ.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, contestatoarea A. S.R.L., invocând art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a susținut, în esență, că motivarea instanței este una greșită, întrucât, împotriva hotărârii prin care s-a soluționat recursul a formulat, în termen legal, contestație în anulare, care a făcut obiectul dosarului nr. x/2022 al I.C.C.J. și a fost soluționată la data de 08.06.2022.

În opinia recurentei, cererea de repunere pe rol a cauzei a fost efectuată în termenul prevăzut de lege, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 413 alin. (3) C. proc. civ.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la data de 03 aprilie 2023, sub nr. x/2018.

Apărarea formulată în cauză

Intimatul C. a formulat întâmpinare la recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca nul, inadmisibil, tardiv, nelegal și netemeienic.

III. Procedura de filtrare a recursului

Aplicabilitatea dispozițiilor art. 493 din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.

În cauză, este aplicabilă procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 din C. proc. civ., deoarece procesul a început la data de 21 martie 2016, așadar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018.

În temeiul art. 493 din C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea din 5 octombrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus comunicarea raportului către părți.

La termenul din 18 ianuarie 2024, s-au respins excepțiile tardivității și nulității recursului, invocate de către intimatul C., prin întâmpinare, recursul fiind admis în principiu și acordându-se termen de judecată în ședință publică la data de 21 martie 2024, în baza art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

IV. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul, prin prisma criticilor și apărărilor formulate, în raport de actele dosarului și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare:

Recurenta- contestatoare critică decizia pronunțată de curtea de apel, prin care s-a constatat perimarea contestației în anulare formulate de aceasta împotriva deciziei civile nr. 104/2018, pronunțate de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2016.

Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., dar, acesta poate fi încadrat în motivul prevăzut de pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Recurenta a invocat, în cadrul acestui motiv de recurs, încălcarea dispozițiilor privitoare la perimare, susținând, în plus, faptul că cererea de repunere pe rol a cauzei a fost efectuată în termenul de 6 luni de la încetarea cauzei de suspendare, întrucât, a arătat aceasta, împotriva hotărârii prin care s-a soluționat recursul a formulat contestație în anulare, ce a fost soluționată la data de 08.06.2022.

Înalta Curte, raportat la cursul judecății, constată că în cauză s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 416 C. proc. civ., criticile recurentei nefiind întemeiate.

Suspendarea reprezintă un incident procedural survenit în cursul judecății și are ca efect sistarea temporară a procedurii.

Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., (1)Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.

Perimarea reprezintă atât o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecata litigiului.

Reglementată ca o excepție de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepția de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află și este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul unei bune administrări a actului de justiție.

Pentru a interveni perimarea este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului este urmarea culpei părții, ce nu a acționat în acest scop, deși exista posibilitatea să o facă, existând în acest sens o prezumție simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruință în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.

Înalta Curte reține că hotărârea recurată, care a fost pronunțată în temeiul dispozițiilor art. 416 C. proc. civ., a respectat și aplicat corect normele legale incidente în cauză și, analizând suspendarea din perspectiva condițiilor de intervenire a perimării, în mod legal a reținut că termenul de perimare a fost împlinit.

Suspendarea judecării contestației în anulare s-a dispus prin încheierea de ședință din 21 noiembrie 2018, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2016 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care s-a pronunțat decizia a cărei retractare s-a solicitat.

Instanța anterioară a motivat că dosarul nr. x/2016, fiind soluționat definitiv în data de 17 martie 2022, nu mai subzistau motivele de suspendare a judecății și, prin urmare, a încetat și suspendarea cursului perimării, cererea de repunere pe rol a cauzei formulate de contestatoare după împlinirea termenului de perimare, respectiv în data de 23 noiembrie 2022, fiind lăsată nesoluționată.

Contrar susținerilor recurentei-contestatoare, prin decizia recurată s-a stabilit în mod corect că termenul de perimare curge de la data pronunțării deciziei Înaltei Curți (17 martie 2022), de când părților le revenea obligația de a cere repunerea pe rol, sub sancțiunea perimării.

Înalta Curte reține că, după suspendarea judecării cauzei, termenul de perimare își reia cursul său firesc după încetarea suspendării și curge împotriva părții care ar fi trebuit să ceară repunerea pe rol, în măsura în care era în cunoștință de cauză și în măsură să ceară redeschiderea judecății.

În cauză, părțile litigante erau cele datoare să țină sub observație procesul în legătură cu care s-a dispus suspendarea și să ceară repunerea pe rol a cauzei cu respectarea termenului legal, încetarea cauzei de suspendare fiind necesar a fi semnalată instanței, potrivit principiului disponibilității, printr-o cerere formulată în acest sens de partea interesată.

Înalta Curte subliniază că perimarea, fiind o sancțiune procesuală care tinde să lipsească de efecte actul de procedură de sesizare a instanței de control judiciar, din pricina conduitei procesuale lipsite de stăruință a părții care a învestit instanța, poate interveni doar în ipoteza în care partea se află într-o incontestabilă culpă procesuală, ceea ce, în cauză, în mod legal a fost reținută.

Aceasta, întrucât, culpa procesuală și prezumția de desistare nu pot fi apreciate doar în raport cu data soluționării celeilalte cauze, ci în raport cu condițiile și obligațiile procesuale impuse pentru reluarea judecății, care, în cauză, puteau fi în mod obiectiv îndeplinite de către părți odată cu pronunțarea hotărârii în dosarul care a justificat suspendarea judecării cauzei.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va înlătura și susținerile recurentei- contestatoare în sensul că motivarea instanței este greșită, întrucât împotriva hotărârii din 17.03.2022, prin care s-a soluționat recursul, a formulat contestație în anulare, ce a fost soluționată abia la data de 08.06.2022, și, astfel, de la această dată ar începe să curgă termenul de 6 luni.

Aprecierea recurentei este greșită.

Atâta timp cât judecata este suspendată până la soluționarea definitivă a unui alt proces, termenul de perimare, într-adevăr, nu curge.

Dar, această suspendare se menține doar până la soluționarea pricinii care a motivat suspendarea, astfel cum imperativ dispune textul art. 413 alin. (2) C. proc. civ.:

"(2) Suspendarea va dura până când hotărârea pronunțată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă", și nu până la soluționarea eventualei căi de retractare exercitate, cum greșit susține recurenta.

Prin urmare, sesizată cu excepția perimării invocată din oficiu, în aceste coordonate prestabilite în legătură cu cererea de repunere pe rol a cauzei, instanța corect a stabilit că era cazul unei lăsări a pricinii în nelucrare, în sensul unui rezultat exclusiv al dezinteresului manifest al contestatoarei, cea care a declanșat procesul, prin ignorarea obligațiilor procesuale trasate imperativ și care îi reveneau în vederea asigurării finalizării judecății, cu concluzia corectă și legală că era împlinit termenul de perimare.

Momentul de debut al termenului de perimare fiind 17 martie 2022, acesta s-a împlinit la 17 septembrie 2022 și a operat de drept, iar soluția instanței, de constatare a perimării contestației în anulare, este legală.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte constată că nu a avut loc încălcarea de către instanță a vreunei norme de procedură și, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta- contestatoare A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 36/A din 02 martie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 martie 2024.