ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2019/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2019/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 13 octombrie 2022
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați sub nr. x/2019 din 14 martie 2019, contestatorul A. a formulat în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.R.L. Brăila contestație în anulare împotriva încheierii de ședință din data de 11 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2018.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (1), art. 503 alin. (2) pct. 3 din noul C. proc. civ., art. 179 alin. (3) din noul C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 11/2019 din 18 aprilie 2019, Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a anulat ca tardivă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii de ședință din data de 11 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2018.
Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a formulat contestație în anulare, înregistrată sub nr. x/2019.
Prin încheierea din 17 octombrie 2019, Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei.
Prin cererea formulată la 15 aprilie 2020, contestatorul A. a formulat cerere de reluare a judecării cauzei, instanța stabilind termen de judecată la data de 11 iunie 2020.
Prin încheierea din 11 iunie 2020, Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, având în vedere faptul că, contestatorul nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă nici prin motivele contestației în anulare și nici prin cererea de repunere pe rol a cauzei, fiind astfel menținută măsura suspendării judecării cauzei, astfel cum a fost dispusă prin încheierea din 17 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați.
Împotriva acestei încheieri, contestatorul A. a formulat contestație.
Prin cererea intitulată "contestație" contestatorul A. susține că cei trei judecători care au pronunțat încheierea atacată erau incompatibili, conform art. 41 alin. (1) C. proc. civ., întrucât aceștia au pronunțat și încheierea din 17 octombrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, moment în care invocată deja incompatibilitatea judecătorilor.
În acest context, invocă excepția nelegalei compuneri a completului de judecată prin prisma celor două cazuri de incompatibilitate existente în dosar, apreciind că excepția este absolută, în condițiile art. 246 alin. (1) C. proc. civ.
Mai susține contestatorul A. excepția nulității încheierii atacate, întrucât hotărârea pronunțată de o instanță nelegal compusă, față de incompatibilitatea semnalată în cauză, este lovită de nulitate, conform art. 176 pct. 4 C. proc. civ.
În condițiile art. 426 alin. (3) C. proc. civ. arată că hotărârea trebuie semnată de toți membrii completului de judecată la momentul pronunțării acesteia și că o hotărâre nesemnată este lovită de nulitate, conform art. 175 alin. (1), astfel că această neregularitate nu poate fi acoperită prin semnarea ulterioară a hotărârii.
În continuare, contestatorul A. face o prezentare a situației de fapt, susținând că obiectul acțiunii ce formează dosarul nr. x/2019 este reprezentat de două acțiuni în constatare, iar nu contestație în anulare, cum greșit s-a reținut.
În acest sens, arată că prin încheierea din 11 iunie 2020, instanța a interpretat greșit actul dedus judecății, schimbând înțelesul lămurit și vădit al celor două acțiuni în constatare în contestație în anulare, fiind de natură să atragă aplicarea greșită a unui text de lege.
Astfel, arată că termenul din 23 octombrie 2020, stabilit de instanță pentru discutarea perimării se află în interiorul perioadei de suspendare din 11 iunie 2020 până în data de 11 decembrie 2020 și că nu se putea soluționa la acel termen perimarea cauzei, în condițiile în care nu expirase termenul pentru suspendare.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației, reluarea judecății cauzei după expirarea perioadei de suspendare, în vederea pronunțării unei noi hotărâri neviciate.
Prealabil analizării cererii cu care a fost învestită Înalta Curte se impune efectuarea operațiunii de calificare a acesteia, în raport cu dispozițiile art. 457 alin. (1) teza întâi C. proc. civ. coroborat cu art. 414 alin. (1) și (2) C. proc. civ., în raport de lipsa mențiunii din încheierea pronunțată în data de 11 iunie 2020, în ce privește calea de atac ce poate fi declarată în cauză.
Din interpretarea textelor legale menționate, în aplicarea art. 483 alin. (1) C. proc. civ., se impune concluzia că cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți trebuie calificată ca fiind recurs împotriva încheierii de respingerea a cererii de repunere pe rol.
Prealabil se impune efectuarea operațiunii de încadrare în cazurile de nelegalitate reglementate de C. proc. civ., iar din această perspectivă se reține că textul incident în cauză este cel reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., fiind invocată în speță încălcarea unor norme de procedură cu referire la incompatibilitatea membrilor completului de judecată, precum și la nelegala compunere a completului de judecată.
Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul este admisibil.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din 28 ianuarie 2021, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin încheierea din 8 aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a admis în principiu recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 11 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale și a acordat termen la data de 10 iunie 2021, cu citarea părților.
Prin încheierea din 10 iunie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a dispus suspendarea judecății cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Recurentul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, la 5 ianuarie 2022, fixându-se termen de judecată la 10 februarie 2022.
Prin încheierea pronunțată la 10 februarie 2022 a fost anulată ca netimbrată cererea de repunere pe rol a cauzei, fiind menținută măsura suspendării recursului dispusă prin încheierea din 10 iunie 2021.
Recurentul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, la 12 septembrie 2022, fixându-se termen de judecată la 13 octombrie 2022, cu mențiunea timbrării cererii de reluare a judecății, cu suma de 10 RON taxă judiciară de timbru.
La termenul din 13 octombrie 2022, Înalta Curte a luat în examinare incidentul perimării judecării recursului, invocat din oficiu.
Buna administrare a justiției impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condițiilor impuse de lege, precum și ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.
Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."
Perimarea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerința de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni.
Perimarea, pe lângă rolul sancționator, are și natura unei prezumții de desistare, care reiese din lipsa de stăruință a părților în soluționarea cauzei.
Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părții, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment putând fi reprezentat de data încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei.
Înalta Curte constată că judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. prin încheierea de ședință din 10 iunie 2021.
Așadar, față de data la care s-a dispus suspendarea judecății, respectiv 10 iunie 2021 și prezentul termen de judecată 13 octombrie 2022, reiese că au trecut mai mult de 6 luni în care pricina a rămas în nelucrare din culpa părților.
Înalta Curte reține, totodată, că cererea de repunere pe rol formulată la 5 ianuarie 2022 nu a produs efectul întreruptiv al curgerii termenului de prescripție, având în vedere că recurentul nu a înțeles să îndeplinească obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, pentru reluarea judecății.
Se apreciază că, pentru a determina întreruperea curgerii termenului de perimare, actul procedural înfăptuit de parte trebuie să urmărească acest scop, un act procedural efectuat fără respectarea cerințelor legale nu poate produce per se acest efect întreruptiv al termenului de perimare.
Prin urmare, față de cele ce preced, urmează să se admită excepția perimării și să se constate perimată cererea de recurs, formulată de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 11 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, cu consecința prevăzută de art. 422 alin. (1) din C. proc. civ., text ce lipsește de efect toate actele de procedură îndeplinite în fața instanței care a aplicat această sancțiune procedurală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 11 iunie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.R.L..
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2022.