ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 151/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 151/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2024
Asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 104/A din 7 iunie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a respins ca nefondată excepția inadmisibilității apelului, invocată de intimata A. S.R.L., a admis apelul declarat de reclamanta B. S.A., prin lichidator judiciar C.. împotriva sentinței civile nr. 1246 din 29 noiembrie 2017 a Tribunalului Galați, secția I civilă și cererea de intervenție accesorie formulată de D. în apel, a anulat hotărârea apelată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe.
Împotriva acestei decizii, A. S.R.L. a formulat cerere de revizuire, care a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția I civilă sub nr. x/2018.
La termenul din 24 octombrie 2018, judecata cauzei a fost suspendată, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea recursului declarat de A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 104/A din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Galați, secția I civilă în dosarul nr. x/2016.
La 23 noiembrie 2022, autoarea căii de atac a formulat cerere de repunere a procesului pe rol. Prin decizia nr. 31/A din 2 martie 2023, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a admis excepția perimării, invocată din oficiu, și, în consecință, a constatat perimarea cererii de revizuire.
Împotriva acestei decizii, revizuenta A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei aceleiași curți de apel în vederea continuării judecății.
În susținere, recurenta a arătat că, în mod greșit, curtea de apel a apreciat că reluarea judecății procesului trebuia solicitată în termen de 6 luni de la data soluționării definitive a dosarului care a stat la baza suspendării, 17 martie 2022, în condițiile în care împotriva hotărârii date în recurs aceasta a formulat contestație în anulare, în baza art. 503 alin. (1) C. proc. civ., ce a fost judecată la 8 iunie 2022.
În consecință, a considerat că în cauză erau incidente dispozițiile art. 416 alin. (3) C. proc. civ., termenul de la care se calcula perimarea fiind data judecării contestației în anulare.
Criticile recurentei au fost subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
La 8 mai 2023 intimata a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile nulității, inadmisibilității și tardivității declarării recursului.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar și, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părților, care au fost înștiințate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport.
La termenul din 14 decembrie 2023, Înalta Curte, constituită în complet de filtru, a respins excepțiile inadmisibilității, tardivității și nulității recursului, a admis în principiu recursul și a acordat termen în ședință publică pentru judecarea acestuia, în condițiile art. 493 alin. (7) C. proc. civ. .
Examinând decizia atacată prin prisma motivului de recurs invocat, în limita controlului de legalitate, Înalta Curte constată următoarele:
Cu titlu prealabil, se cuvine subliniat că, deși au fost circumscrise cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., criticile recurentei se încadrează în ipoteza de la art. 488 alin. (1) pct. 5 din același act normativ, întrucât acestea vizează încălcarea unor reguli de procedură, sens în care examinarea lor urmează a se realiza prin prisma acestui motiv de nelegalitate.
Astfel, prin încheierea din 24 octombrie 2018, Curtea de Apel Galați, secția I civilă, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei până la judecarea recursului declarat de recurenta-pârâtă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 104/A din 7 iunie 2018 a Curții de Apel Galați, secția I civilă în dosarul nr. x/2016.
Prin decizia nr. 698 din 17 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins recursul ca inadmisibil.
La 23 noiembrie 2022 revizuenta, recurentă în cauză, a solicitat repunerea cauzei pe rol. Curtea de apel, constatând că judecata procesului în raport cu care s-a dispus măsura suspendării, s-a finalizat la 17 martie 2022, a stabilit că formularea cererii de redeschidere a judecății cauzei s-a efectuat după împlinirea termenului de perimare, sens în care a constatat perimarea cererii de revizuire.
În recurs, autoarea căii de atac reclamă nelegalitatea deciziei atacate prin prisma aplicării greșite de către instanța învestită cu judecata cererii de revizuire a dispozițiilor art. 416 C. proc. civ., apreciind că termenul de perimare trebuia calculat prin raportare la data soluționării contestației în anulare promovate împotriva hotărârii pronunțate în recurs în dosarul nr. x/2016.
Răspunzând acestor critici, Înalta Curte reține că, în acord cu dispozițiile art. 415 C. proc. civ., în situația suspendării judecății clasice, cum este cazul în speță, dispuse în temeiul prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., procesul se reia la cererea părții interesate și nu din oficiu, de instanță.
Art. 416 alin. (1) C. proc. civ. prevede că orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni.
Conform art. 418 alin. (1) C. proc. civ., "Cursul perimării este suspendat cât timp durează suspendarea judecății pronunțată de instanță în cazurile prevăzute de art. 413, precum și în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată".
Din coroborarea textelor legale enunțate mai sus rezultă că pentru ipoteza suspendării procesului justificate de existența unei situații în care "dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți", termenul de perimare începe să curgă din momentul dispariției cauzei care a condus la suspendarea pricinii, acesta fiind și momentul de la care părțile au obligația de a solicita repunerea cauzei pe rol, în vederea continuării judecății.
În speță, recursul declarat în procesul care a provocat suspendarea judecării revizuirii, dosarul nr. x/2016, a fost soluționat prin decizia nr. 698 din 17 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, fiind respins ca inadmisibil.
Calculând termenul de perimare, potrivit art. 416 alin. (1), raportat la art. 181 alin. (1) pct. 3 și alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta a început să curgă la 17 martie 2023 și s-a împlinit la 18 septembrie 2023.
Cererea de repunere pe rol a cauzei a fost formulată la 23 noiembrie 2022, ulterior împlinirii termenului de legal 6 luni.
Cum în intervalul de timp dintre data pronunțării deciziei nr. 698 din 17 martie 2022 a Înaltei Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă și data de 18 septembrie 2022, niciuna dintre părți nu și-a manifestat voința în sensul continuării judecății prin formularea unei cereri de repunere pe rol a procesului, instanța supremă reține că în mod corect curtea de apel a constatat intervenită sancțiunea perimării.
Nu pot fi primite criticile recurentei, potrivit cărora termenul de perimare începe să curgă de la data judecării contestației în anulare formulate împotriva hotărârii sus-menționate, dat fiind că, pe de o parte, măsura suspendării s-a dispus până la judecarea recursului, iar potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., caracterul definitiv al deciziei nr. 698 din 17 martie 2022 nu era condiționat de soluționarea unei eventuale căi de atac de retractare.
Mai mult, promovarea contestației în anulare nu are efect întreruptiv asupra cursului perimării și nici nu se încadrează în vreuna dintre ipotezele reglementate de art. 416 alin. (3) din C. proc. civ., de vreme ce declararea căii de atac de retractare nu reprezintă un act de procedură efectuat în vederea judecării procesului suspendat, în sensul art. 417 C. proc. civ., repunerea pe rol a dosarului de față nu trebuia efectuată din oficiu de către instanță și nu s-a făcut dovada formulării unei cereri în cauză, care nu a ajuns la instanță sau, deși a ajuns, nu i s-a putut stabili termen pentru judecată.
În concluzie, constatând că deciziei recurate nu i se poate imputa viciul de legalitate sesizat de autoarea căii de atac, aceasta fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile instituției perimării, Înalta Curte, pentru rațiunile înfățișate mai sus, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 31/A din 2 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B. S.A., PRIN LICHIDATOR JUDICIAR E. și intimatul-intervenient în numele altei persoane D..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 ianuarie 2024.