ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1891/2023

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția a II-a civilă, la data de 20 februarie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei S.C. B. S.R.L., la plata sumei de 1.739.117,82 RON reprezentând daune moratorii, potrivit dispozițiilor art. 14, text care a fost introdus de către părți prin semnarea Actului adițional nr. x din 18.01.2016 și, ulterior, modificat prin Actul adițional nr. x din 12.08.2016 la Contractul de lucrări nr. x/04.01.2016, respectiv penalități în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere, raportate la valoarea contractului, calculate de la data de 15.09.2016 și până la data de 31.07.2017, cu cheltuieli de judecată. În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1350 și art. 1536 C. civ.

Prin sentința nr. 130 din 5 aprilie 2019, pronunțată de Tribunalul Galați, secția a II-a civilă, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 1.461.442,93 RON cu titlu de clauză penală reprezentând penalități aferente executării cu întârziere a contractului de lucrări nr. x din 4 ianuarie 2016, precum și a cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 20.996,11 RON. De asemenea, s-a luat act că, pentru cheltuielile de judecată constând în onorariu de avocat, reclamanta și-a rezervat dreptul de a le solicita pe cale separată.

Împotriva acestei sentințe și a încheierilor din 04.01.2019 și 07.03.2019, pârâta a declarat apel. Prin decizia nr. 240/2019 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, s-a respins ca neîntemeiat apelul pârâtei S.C. B. S.R.L.

Împotriva acestei decizii, pârâta a formulat recurs. Prin decizia nr. 262 din 09 februarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 240/2019 din 18 septembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, pe care a casat-o, trimițând cauza spre o nouă judecată la Curtea de Apel Bacău.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția I civilă, în rejudecare. Prin încheierea din 17 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., respectiv până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Galați, secția a II-a civilă.

La data de 19 decembrie 2022, reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs împotriva încheierii din 17 septembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018. Prin motivele depuse la 4 noiembrie 2021, recurenta a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea încheierii recurate și repunerea cauzei pe rol în conformitate cu dispozițiile art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât prin hotărârea dată instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunii nulității. La data de 13 septembrie 2022, recurenta a formulat cerere de renunțare la judecata recursului.

Prin încheierea din 20 septembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, s-a dispus suspendarea recursului, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., respectiv pentru lipsa părților. Termenul de astăzi a fost stabilit în conformitate cu prevederile art. 84 pct. 25 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești aprobat prin Hotărârea CSM nr. 3243 din 22 decembrie 2022, în vederea discutării perimării, potrivit art. 416 C. proc. civ. Potrivit art. 248 C. proc. civ. (1) instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc. Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare excepția perimării cererii de recurs și a reținut următoarele considerente: Buna administrare a justiției impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condițiilor impuse de lege, precum și ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător. Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță." Perimarea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerința de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni. Perimarea, pe lângă rolul sancționator, are și natura unei prezumții de desistare, care reiese din lipsa de stăruință a părților în soluționarea cauzei. Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părții, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment fiind reprezentat de data încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecății cauzei. Înalta Curte constată că judecarea recursului a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. prin încheierea de ședință din 20 septembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, dată de la care a trecut un termen mai mare de 6 luni. Prin urmare, constatând că dosarul a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condițiile art. 417 - 418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 raportat la art. 416 alin. (1) și (2) și art. 420 C. proc. civ., va constata perimat recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva încheierii din 17 septembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.