ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4790/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4790/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin sentința nr.
173 din 23 septembrie
2010 a Curții de Apel Cluj a au fost respinse excepțiile privind lipsa de
obiect și a prematurității și a fost respinsă cererea reclamantului M.I.
formulată în contradictoriu cu M.A.D.R. și M.A.D.R.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța investită cu soluționarea acțiunii introductive a
reținut că excepția lipsei de obiect a fost ridicată pentru daunele morale și
cheltuielile de judecată, considerându-se că au fost achitate, însă cererea de
față privește aplicarea amenzii și a daunelor solicitate pentru restul
dispozițiilor hotărârii neexecutate.
În ceea ce privește
excepția de prematuritate a solicitării drepturilor salariale, instanța a
reținut că excepția este neîntemeiată, întrucât în cadrul acțiunii ce se
solicită a fi executate au fost analizate aceste aspecte, astfel fiind există o
hotărâre irevocabilă ce a analizat această excepție.
Pe fondul cererii,
instanța a reținut că în intervalul de timp de la pronunțarea hotărârii până la
etapa punerii ei în executare s-a produs un transfer al unității la care a
lucrat reclamantul, respectiv a constatat că O.J.C.A. Cluj a trecut prin H.G. nr.
1609/2009 în subordinea Consiliului Județean Cluj și s-a apreciat că hotărârea
trebuia executată de către noua instituție înființată și aflată în subordinea
Consiliului Județean Cluj.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs reclamantul, criticând sentința pronunțată ca
netemeinică și nelegală.
A arătat că este
incident în cauză motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C.
proc. civ., în sensul că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii.
A precizat că la data
pronunțării Deciziei nr. 1902 din 15 aprilie 2010 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, O.J.C.A. Cluj a trecut prin H.G. nr. 1609/2009 în subordinea
Consiliului Județean Cluj, fiind emisă la 17 februarie 2010 Hotărârea
Consiliului Județean Cluj privind înființarea C.A.J. Cluj prin reorganizarea O.J.C.A.
Cluj.
Recurentul a precizat
că a solicitat punerea în executare a sentinței nr. 535/2009 a Curții de Apel
Cluj, irevocabilă, însă Consiliul Județean Cluj a solicitat și comunicarea
ordinului M.A.P.D.R. de reintegrare în funcția deținută, în temeiul sentinței nr.
535/2009, întrucât s-a răspuns la cererea formulată în sensul că la data
înființării camerei Agricole a Județului Cluj reclamantul nu mai îndeplinea
funcția de director executiv al O.J.C.A. Cluj.
A arătat că este
evidentă neexecutarea din motive imputabile de către pârâți a sentinței prin
neemiterea ordinului de reintegrare a reclamantului pe funcția deținută, motiv
pentru care cererea de obligare a autorității la plata unei amenzi de 20% din
salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere este justificată. A invocat
practica C.E.D.O.
Înalta Curte de
Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului formulat, analizând
motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator
și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat,
pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte a
constatat că prin sentința nr. 535 din 2 noiembrie 2009 a Curții de Apel Cluj,
rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1902 din 15 aprilie 2010, a fost dispusă
reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior emiterii ordinului și
plata despăgubirilor constând în salariile și celelalte drepturi bănești de
care reclamantul ar fi beneficiat în funcția deținută, până la reintegrarea
efectivă, sume actualizate cu rata inflației.
S-a constatat că
cererea reclamantului de reintegrare în funcția deținută nu a fost soluționată,
întrucât nu a existat un ordin al M.A.P.D.R. de reintegrare a reclamantului,
reținând că prin H.G. nr. 1609/2009 s-au înființat camerele agricole, prin
reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanță agricolă județene și al
municipiului București, iar dispozițiile actului normativ invocat statuează că personalul
camerelor agricole județene se constituie numai din personalul existent la
oficiile/centrele de consultanță agricolă județene și al municipiului București.
Înalta Curte a
constatat că la data înființării C.A.J. Cluj recurentul-reclamant nu mai era în
funcție pentru a putea fi transferat în interesul serviciului în noua entitate
înființată, astfel încât cererea de repunere în funcție formulată de reclamant
în mod corect nu a putut fi executată, în lipsa unui ordin expres al
Ministrului de reîncadrare în funcția deținută conform sentinței definitive și
irevocabile.
Astfel încât, la data
formulării cererii de reîncadrare a reclamantului în funcția deținută autoritatea
publică vizată nu avea competența de a dispune cu privire la postul deținut de
reclamant anterior, întrucât autoritatea în care a funcționat acesta a fost
desființată.
Nu se poate reține
neexecutarea unei hotărâri definitive și irevocabile în materia contenciosului,
care nu a fost pusă în aplicare, întrucât nu se constată culpa intimatei în
neexecutarea în termen legal a hotărârii, neputând fi reținută neexecutarea din
motive imputabile.
Ca atare, sancțiunea
conducătorului autorității publice cu amendă administrativă se impune numai în
situația în care există nevoia de a se înfrânge rezistența conducătorului la
executarea hotărârii și numai în cazul în care nici această sancțiune nu a avut
efecte ar interveni sancțiunea penală, or, în cauza de față, neexecutarea
hotărârii definitive și irevocabile nu se datorează din motive ce ar putea fi
imputate autorității publice ori conducătorului acesteia.
Pentru aceste
considerente, văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinței
atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul
formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul formulat de M.I.
împotriva sentinței nr. 173 din 23 septembrie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția
comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 noiembrie 2010.