ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra contestației în anulare formulate de contestatorul A., în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

A. Prin Sentința penală nr. 75 din 18 aprilie 2018 Curtea de Apel Craiova, în baza art. 386 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B., din:

- o infracțiune prev. de art. 297 alin. 1 C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (23 de acte materiale, parte civilă C.)

- o infracțiune prevăzută de art. 297 alin. 1 C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale, parte civilă C.)

- 3 infracțiuni prev. de art. 297 alin. 1 C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale - parte civilă SC D.; 4 acte materiale - parte civilă SC E.; 28 acte materiale - parte civilă C.)

- 4 infracțiuni prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (părți civile F. și G., SC H. SRL, SC I. SRL, SC J.)

- o infracțiune prevăzută de art. 297 alin. 1 C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale - parte civilă BEJ K.), în:

- o infracțiune prev. de art. 297 alin. 1 C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. (25 de acte materiale, parte civilă C.)

- o infracțiune prev. de art. 297 alin. 1 C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (41 de acte materiale, părți civile SC D., SC E., C. SA, F. și G., SC H. SRL, SC I. SRL, SC J. și BEJ K.).

În baza art. 297 alin. (1) C. pen. rap la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. (25 de acte materiale, parte civilă C.) l-a condamnat pe inculpatul B. , la pedeapsa principală de 4 ani închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., i-a aplicat inculpatului B. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., i-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc.

În baza art. 297 alin. (1) C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (38 de acte materiale, părți civile SC D., E., C. SA, F. și G., SC H. SRL, SC I. SRL, SC J.) l-a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa principală de 6 ani închisoare.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., i-a aplicat inculpatului B. pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen., i-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc.

În temeiul art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului B. în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 1 an și 4 luni închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa principală de 7 ani și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g), respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 45 alin. (3) și (5) C. pen., i-a aplicat inculpatului B. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de executor judecătoresc).

În baza art. 72 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive de la 04. 10. 2016 până la data de 27.02.2017.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen. a menținut măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpat.

A menținut măsura asiguratorie a sechestrului instituită prin Ordonanța din data de 19.01.2016 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Craiova, până la concurența pagubei produse prin infracțiuni, asupra următoarelor bunuri proprietatea inculpatului, respectiv: - teren intravilan, situat în mun. Tg. Jiu, jud. Gorj, cu suprafața de 806 mp, clădire (spațiu comercial), cu suprafața de 185 mp, valoare de impozitare 373626,00 RON, clădire (spațiu comercial), cu suprafața de 77 mp, valoare de impozitare 155509,20 RON, anexă în suprafață de 66 mp, valoare de impozitare 22 667,04 RON și clădire (spațiu comercial), cu suprafața de 94 mp, valoare de impozitare 189842,40 RON, ce au fost dobândite în baza contractului de vânzare cumpărare nr. x/12.09.2012, încheiat cu SC L. SA, prin lichidator M., având număr cadastral x;

- teren cu construcții situat în mun. Tg. Jiu, str. x, jud. Gorj, în suprafață totală de 804 mp, clădire cu suprafața de 314 mp, valoare de impozitare 760 985,28 RON, anexa cu suprafața de 28 mp, valoare de impozitare 8 648,64 RON, ce au fost dobândite în baza contractului de vânzare cumpărare nr. x/20.10.2010, încheiat cu N. și O., având număr cadastral x;

- imobilul clădire, situat în mun. Tg. Jiu, jud. Gorj, cu suprafața de 99,55 mp, valoare de impozitare 256 898,73 RON, ce a fost dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare nr. x/18.02.2014, încheiat cu SC P. SRL, prin lichidator Q., având număr cadastral x.

- imobil, apartament cu 4 camere, în suprafață utilă de 150 mp, situat în București.

A respins acțiunea civilă formulată în procesul penal de partea civilă BEJ K.

A respins cererea formulată de martora R. privind plata daunelor morale.

A admis, în parte, acțiunile civile formulate în procesul penal de părțile civile C. SA, E., SC I. SRL, SC J.

A admis acțiunile civile formulate de părțile civile SC H. SRL prin lichidator judiciar Cab. ind. de practician în insolvență - S., F. și G., SC D. prin lichidator judiciar M.

A obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:

- la plata sumei de 715.351,65 RON, cu dobânda legală începând cu data de 23.08.2016 până la data plății efective, către partea civilă C. SA

- la plata sumei de 42.859,27 RON, cu dobânda legală începând cu data de 23.08.2016 până la data plății efective, către partea civilă E.

- la plata sumei de 249.990 RON, cu dobânda legală începând cu data de 06.10.2014 până la data plății efective, către partea civilă SC J.

- la plata sumei de 10.691,40 RON, cu dobânda legală începând cu data de 23.08.2016 până la data plății efective, către partea civilă SC H. SRL prin lichidator judiciar Cab. ind. de practician în insolvență - S.

- la plata sumei de 12.250,97 RON, cu dobânda legală începând cu data de 23.08.2016 până la data plății efective, către părțile civile F. și G. și la plata sumei de câte 5000 RON daune morale către fiecare dintre aceste părți civile.

- la plata sumei de 39.806,34 RON, cu dobândă legală începând cu data de 23.08.2016 până la data plății efective, către partea civilă SC I. SRL

- la plata sumei de 203.914,78 RON, cu dobânda legală începând cu data de 23.08.2016 până la data plății efective, către partea civilă SC D. prin lichidator judiciar M.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 21.500 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 20.000 RON aferentă urmăririi penale.

B. Prin Decizia nr. 312/A din 27 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016, s-au admis apelurile declarate de către inculpatul B. și de către părțile civile E. și SC I. SRL împotriva Sentinței penale nr. 75 din data de 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a desființat, în parte, hotărârea apelată și în rejudecare:

S-a descontopit pedeapsa principală rezultantă, de 7 ani și 4 luni închisoare, în pedepsele componente: de 4 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen. (25 acte materiale) și de 6 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen. (38 de acte materiale), care au fost repuse în individualitatea lor și s-a înlăturat sporul de 1 an și 4 luni închisoare.

S-a redus pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen. (38 de acte materiale, părți civile SC D., SC E., C. SA, F. și G., SC H. SRL, SC I. SRL, SC J.), de la 6 ani închisoare la 4 ani și 6 luni închisoare.

S-au menținut pedepsele complementare și accesorii aplicate pentru infracțiunea prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen. (38 de acte materiale, părți civile SC D., SC E., C. SA, F. și G., SC H. SRL, SC I. SRL, SC J.).

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele principale de 4 ani și 6 luni închisoare și de 4 ani închisoare și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare la care s-a adăugat sporul de 1 an și 4 luni închisoare (o treime din pedeapsa de 4 ani închisoare), în total, pedeapsa de executat fiind de 5 ani și 10 luni închisoare.

S-a menținut dispoziția de contopire a pedepselor complementare și accesorii.

S-a redus cuantumul despăgubirilor civile acordate de prima instanță părții civile C. SA la suma de 673.290,9 RON, la care s-a adăugat dobânda legală începând cu data de 23.08.2016 și până la data achitării integrale a prejudiciului.

S-a redus cuantumul despăgubirilor civile acordate de prima instanță, cu titlu de daune materiale, părților civile F. și G. la suma de 10.394,10 RON la care s-a adăugat dobânda legală începând cu data de 23.08.2016 și până la data achitării integrale a prejudiciului.

S-a admis acțiunea civilă formulată de E. și a fost obligat inculpatul B. la plata către partea civilă E. a următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile, daune materiale:

- 9.612,76 RON la care s-a adăugat dobânda legală de la data la care inculpatul trebuia să procedeze la distribuirea către creditor a sumelor încasate în dosarul de executare x/2012 aparținând B.E.J. B. și până la data achitării integrale a prejudiciului;

- 78.750,00 RON la care s-a adăugat dobânda legală de la data la care inculpatul trebuia să procedeze la distribuirea către creditor a sumelor încasate în dosarul de executare nr. x/2012 aparținând B.E.J. B. și până la data achitării integrale a prejudiciului;

- 26.034,54 RON la care s-a adăugat dobânda legală de la data la care inculpatul trebuia să procedeze la distribuirea către creditor a sumelor încasate în dosarul de executare nr. x/2012 aparținând B.E.J. B. și până la data achitării integrale a prejudiciului.

S-a disjuns acțiunea civilă formulată de E. având ca obiect despăgubirile civile aferente dosarului de executare nr. x/2013 aparținând B.E.J. B.

S-a stabilit că data de la care curge dobânda legală aferentă sumei de 39.806,34 RON acordată părții civile SC I. SRL, cu titlu de despăgubiri civile de către instanța de fond, este data la care inculpatul trebuia să procedeze la distribuirea către creditor a sumelor încasate în dosarul de executare nr. x/2013 aparținând B.E.J. B. și până la data achitării integrale a prejudiciului

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

S-a trimis cauza spre rejudecarea acțiunii civile formulate de E. având ca obiect despăgubirile civile aferente dosarului de executare nr. x/2013 aparținând B.E.J. B. la aceeași instanță, Curtea de Apel Craiova.

S-a luat act de retragerea apelului părții civile C. SA formulat împotriva aceleiași sentințe.

S-a respins, ca nefondat, apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Craiova.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat contestație în anulare contestatorul B.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2022.

Contestatorul B. și-a întemeiat contestația în anulare formulată pe dispozițiile art. 426 lit. b) din C. proc. pen., respectiv "când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal".

În esență, s-a invocat împrejurarea că nu s-a luat act de intervenirea prescripției răspunderii penale, cu referire la Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018, așa cum a fost interpretată prin decizia Curții Constituționale nr. 358 pronunțată la data de 26 mai 2022.

S-a precizat că termenul de prescripție a răspunderii penale pentru faptele săvârșite în calitate de executor bancar s-a împlinit la data de 17.02.2020.

C. Prin încheierea din data de 1 februarie 2023, Înalta Curte a admis, în principiu, contestația în anulare formulată de contestatorul B. împotriva Deciziei penale nr. 312/A din 27 octombrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016 și a stabilit termen de judecată la data de 01 martie 2023, cu citarea contestatorului.

Pentru a se pronunța în acest sens, Înalta Curte a reținut că reglementând cazurile de contestație în anulare, art. 426 din C. proc. pen. stabilește că aceasta poate fi formulată împotriva hotărârilor penale definitive când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate (lit. a); când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal (lit. b); când hotărârea din apel a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului (lit. c); când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate (lit. d); când judecata în apel a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii (lit. e); când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii (lit. f); când ședința de judecată în apel nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel (lit. g), când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă (lit. h) și când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă (lit. i).

Potrivit art. 427 din C. proc. pen.: "(1) Contestația în anulare poate fi făcută de oricare dintre părți, de persoana vătămată sau de către procuror. (2) În cererea de contestație în anulare contestatorul trebuie să arate cazurile de contestație pe care le invocă, precum și motivele aduse în sprijinul acestora."

Conform art. 428 din C. proc. pen.: "(2) Contestația în anulare pentru motivele prevăzute la art. 426 lit. b) și i) poate fi introdusă oricând."

Art. 431 din C. proc. pen., având denumirea marginală "Admiterea în principiu" prevede că"(1) Instanța examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, cu citarea părților și cu participarea procurorului. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică examinarea admisibilității în principiu. (2) Instanța, constatând că cererea de contestație în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute la art. 426 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația și dispune citarea părților interesate."

Astfel, s-a reținut că prezenta contestație în anulare formulată de contestatorul B. întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 426, art. 427, art. 428 și art. 431 alin. (2) din C. proc. pen., fiind promovată împotriva unei hotărâri definitive (Decizia penală nr. 312/A/2020 din data de 27 octombrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016), de o persoană care, în fața instanței de apel, a avut calitatea de inculpat, în termenul legal prevăzut de art. 428 alin. (2) din C. proc. pen., precum și că motivul pe care se sprijină este reglementat de art. 426 lit. b) din C. proc. pen.

În cuprinsul cererii s-a invocat împlinirea termenului general de prescripție a răspunderii penale cu referire la infracțiunea pentru care contestatorul a fost condamnat, cu argumentul că, în perioada 25 iunie 2018 - 30 mai 2022, respectiv între data publicării deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 în Monitorul Oficial al României și data la care a intrat în vigoare O.U.G. nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen., nu au existat cauze de întrerupere a cursului termenului de prescripție, fiind inaplicabile dispozițiile art. 155 alin. (4) din C. pen. privind prescripția specială, iar incidența prescripției răspunderii penale trebuie analizată prin raportare la termenele generale de prescripție, prevăzute de art. 155 alin. (1) din C. pen., dispozițiile noului C. pen. fiind legea penală mai favorabilă și care a fost reținută în cauză.

La termenul din data de 1 martie 2023, contestatorul B., prin apărător ales, a susținut că, în raport de data săvârșirii faptei, respectiv 17 februarie 2012, termenul de prescripție prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., era împlinit la data de 17 februarie 2020, anterior soluționării căii de atac a apelului, la data de 27 octombrie 2020. De asemenea, a susținut că prescripția răspunderii penale nu a fost analizată de către instanța de apel sau de către prima instanță.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea, ca nefondată, a cererii de contestație în anulare, având în vedere că în cuprinsul hotărârii atacate instanța de control judiciar a avut în vedere toate apărările formulate de contestator, care tindeau la modificarea soluției de condamnare pronunțate de instanța de fond, astfel încât incidența instituției prescripției răspunderii penale nu mai poate fi analizată.

D. Analiza incidenței cazului de contestație în anulare prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen. referitor la împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale

Contestatorul B. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen. (25 acte materiale, parte civilă C.), întrucât în perioada în care și-a exercitat funcția de executor bancar, respectiv 2008 - 17 februarie 2012, prin nerespectarea atribuțiilor de serviciu, a dispozițiilor C. proc. civ. și a celorlalte reglementări aferente profesiei de executor bancar, nu a distribuit creditorului C. sumele de bani primite în contul de consemnare deschis la BT de la debitorii din dosarele de executare și sumele de bani reprezentând contravaloarea bunurilor valorificate pentru diminuarea debitelor clienților băncii (debitorii U. SRL, V. SRL, W. SRL, X. SRL, Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ.), a ridicat în numerar din contul de executor bancar aflat în gestiunea sa suma de 329.513,50 RON fără justificare și a transferat din contul de executor bancar în contul SC L. SA suma de 61.500 RON, reprezentând restituire garanție participare la licitație, sumă ce nu a fost încasată anterior de la această firmă, în condițiile în care aceste sume de bani nejustificate nu au ajuns la creditorul C., conform destinației, dar nu au rămas nici în contul de consemnare, cu consecința directă a prejudicierii părții civile C.

Împotriva hotărârii instanței de apel prin care s-a dispus condamnarea, inculpatul B. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 436 lit. b) din C. proc. pen., arătând, în esență, că, urmare a Deciziei nr. 358 din 26 mai 2022 a Curții Constituționale, la momentul pronunțării instanței de apel, 27 octombrie 2020, termenul general de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 și art. 5 C. pen. (25 acte materiale, parte civilă C.), infracțiune săvârșită în calitate de calitate de executor bancar al C., era împlinit la data de 17 februarie 2020.

Potrivit art. 297 alin. (1) C. pen. "fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică".

Conform art. 132 din Legea nr. 78/2000 "în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime".

În ceea ce privește durata termenului general de prescripție a răspunderii penale, se constată că infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 C. pen., se pedepsește cu închisoarea de la 2 și 8 luni la 9 ani și 4 luni.

Potrivit art. 154 din C. pen. - (1) Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt:

a) 15 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;

b) 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani;

c) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;

d) 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani;

e) 3 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește un an sau amenda.

În jurisprudența obligatorie și relevantă a Curții Constituționale, concretizată în Deciziile nr. 297/2018 (publicată în M.O. partea I nr. 518 din 25 iunie 2018) și nr. 358/2022 (publicată în M.O. partea I nr. 565 din 9 iunie 2022), s-a statuat că dispozițiile art. 155 alin. (1) din C. pen., în varianta normativă în vigoare în perioada 25 iunie 2018 - 30 mai 2022, au avut conținutul "Cursul termenului prescripției penale se întrerupe prin îndeplinirea", fără a cuprinde vreun caz de întrerupere a cursului termenului de prescripție.

Instanța de control constituțional a reținut că: (...) trebuie stabilit în ce măsură ansamblul legislativ în vigoare este apt să determine o aplicare clară și previzibilă a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., astfel cum acestea au fost sancționate prin Decizia nr. 297/2018 (...) În consecință, Curtea constată că, în condițiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absența intervenției active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituție, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale, fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale (...) Așadar, Curtea constată că, în cazul de față, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 cu consecința creării unui viciu de neconstituționalitate mai grav generat de aplicarea neunitară a textului de lege "cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea", care, în mod evident, nu prevede niciun caz de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale (Curtea Constituțională a României, Decizia nr. 358/2022, parag. 60, parag. 73, parag. 76).

Subsecvent acestor decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunțat Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, prin care a stabilit, de asemenea cu caracter obligatoriu, că normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse, din perspectiva aplicării lor în timp, principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepția dispozițiilor mai favorabile.

Ca efect al acestor interpretări obligatorii, rezultă că, în intervalul temporal anterior precizat, nu au existat, în legislația penală substanțială, cazuri de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, cu consecința incidenței exclusiv a termenelor generale de prescripție, prevăzute de art. 154 din C. pen.

În acest context, evaluarea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea abuz în serviciu, pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului B., se face în raport de termenul general de prescripție calculat de la momentul săvârșirii faptei, efectele întreruptive de prescripție ale actelor de procedură comunicate inculpatului neputând fi valorificate în cauză.

Astfel, decizia instanței de control constituțional nr. 358/2022 are drept efect lipsirea de forță juridică a instituției prescripției speciale, cu consecința revenirii la termenul general, reglementat de art. 154 din C. pen., ce nu poate fi prelungit.

Cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție, Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 154 alin. (2) din C. pen., "Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă (...) în cazul infracțiunii continuate de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni (...)".

Așadar, referitor la momentul săvârșirii infracțiunii se constată că, momentul cu relevanță penală în raport cu care se stabilește legea penală aplicabilă activității ilicite și se calculează termenul de prescripție a răspunderii penale, în cauză, este data săvârșirii ultimei acțiuni ce dă conținut infracțiunii continuate prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

Înalta Curte constată că, în raport de momentul săvârșirii ultimului act material ce dă conținut infracțiunii prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (comise de către inculpat în calitate de executor bancar, în dauna C.), anume data de 17 februarie 2012, termenul general de prescripție, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, de 8 ani, calculat potrivit art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., s-a împlinit la data de 16 februarie 2020, anterior pronunțării deciziei instanței de apel nr. 312/A din 27 octombrie 2020, care face obiectul căii extraordinare de atac.

De altfel, în practica Înaltei Curți, ulterioară deciziei instanței de control constituțional și a hotărârii pronunțate de instanța supremă în mecanismul de unificare a practicii judiciare, s-a înregistrat soluția admiterii contestației în anulare în cazul împlinirii termenului general de prescripție (Decizia nr. 253/A din data de 6 decembrie 2022, Dosar nr. x/2022; Decizia nr. 262 din data de 15 decembrie 2022, Dosar nr. x/2022).

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că, în raport de momentul săvârșirii faptei, data de 17 februarie 2012, termenul general de prescripție, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, era împlinit la data de 16 februarie 2020, anterior datei pronunțării deciziei care face obiectul căii extraordinare de atac.

În egală măsură, Înalta Curte constată că, în cauză, nu este incidentă soluția dispusă cu caracter obligatoriu în unificarea practicii de instanța supremă prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022 prin care s-a stabilit că instanța care soluționează contestația în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 297/26.04.2018 și nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii. Sub acest aspect, se observă că instanța de apel a dispus condamnarea inculpatului fără a proceda la o evaluare a prescripției răspunderii penale pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Față de considerentele anterior evocate, Înalta Curte constată că cererea de contestație în anulare este întemeiată, urmând a fi admisă, cu consecința desființării, în parte, a deciziei penale și a sentinței penale de condamnare a inculpatului B. numai în ceea ce privește soluția de condamnare, dispusă față de inculpatul B., pentru infracțiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen. (25 acte materiale), parte civilă C. SA

Procedând la rejudecare în aceste limite, Înalta Curte va descontopi pedeapsa principală rezultantă de 5 ani și 10 luni închisoare în pedepsele componente:

- pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 și art. 5 C. pen. (25 acte materiale), parte civilă C. SA;

- pedeapsa de 4 ani și 6 închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 și art. 5 C. pen. (38 de acte materiale);

- sporul de 1 an și 4 luni închisoare;

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., va înceta procesul penal, față de inculpatul B., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 și art. 5 C. pen. (25 acte materiale), ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale.

Va menține pedeapsa de 4 ani și 6 închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 și art. 5 C. pen. (38 de acte materiale) și va înlătura sporul de 1 an și 4 luni închisoare.

Va menține celelalte dispoziții ale Sentinței penale nr. 75 din 18 aprilie 2018 a Curții de apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori și ale Deciziei penale nr. 312/A din 27 octombrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016, care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Va constata că mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/2018 din 27 octombrie 2020, emis de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pe numele contestatorului B., a fost anulat prin Sentința penală nr. 93 din 28.04.2021 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, și că, în temeiul aceleiași sentințe, a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/14.05.2021.

Va constata că B. a executat o parte din pedeapsa aplicată prin decizia contestată, în perioada 28.10.2020 la zi.

Față de soluția dispusă, în baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației în anulare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația în anulare formulată de contestatorul B. împotriva Deciziei penale nr. 312/A din data de 27 octombrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016.

Desființează, în parte, decizia atacată și Sentința penală nr. 75 din data de 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori numai în ceea ce privește soluția de condamnare, dispusă față de inculpatul B., pentru infracțiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen. (25 acte materiale), parte civilă C. S.A și rejudecând:

Descontopește pedeapsa principală rezultantă de 5 ani și 10 luni închisoare în pedepsele componente:

- pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 și art. 5 C. pen. (25 acte materiale), parte civilă C. SA;

- pedeapsa de 4 ani și 6 închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 și art. 5 C. pen. (38 de acte materiale);

- sporul de 1 an și 4 luni închisoare;

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., încetează procesul penal, față de inculpatul B., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 și art. 5 C. pen. (25 acte materiale), ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale.

Menține pedeapsa de 4 ani și 6 închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 și art. 5 C. pen. (38 de acte materiale) și înlătură sporul de 1 an și 4 luni închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale Sentinței penale nr. 75 din 18 aprilie 2018 a Curții de apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori și ale Deciziei penale nr. 312/A din 27 octombrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2016, care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Constată că mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/2018 din 27 octombrie 2020, emis de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pe numele contestatorului B., a fost anulat prin Sentința penală nr. 93 din 28.04.2021 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, și că, în temeiul aceleiași sentințe, a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/14.05.2021.

Constată că B. a executat o parte din pedeapsa aplicată prin decizia contestată, în perioada 28.10.2020 la zi.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației în anulare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 martie 2023.

GGC - ED