ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4771/2010

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: Prin sentința nr. 92 din 2 martie 2010 a Curții de Apel Cluj a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantei SC M. SRL Cluj-Napoca formulată în contradictoriu cu M.T.I. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța investită cu soluționarea acțiunii introductive a reținut că excepția de inadmisibilitate a acțiunii este neîntemeiată, întrucât reclamanta a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, înscrisul privind plângerea prealabilă fiind depus la dosarul cauzei. Pe fondul cauzei deduse judecății, instanța a reținut că autorizația de transport a cărei anulare se solicită prin prezenta acțiunea fost emisă pentru operatorul SC S.T.

SRL (parte moldovenească) la paritate cu operatorul român SC T.E. SRL pentru traseul: Chișinău, cu plecare la orele 19,30 - Cluj, cu plecare la orele 17,00 și Chișinău, plecare la orele 18,00 - Oradea, plecare la orele 16,30. La emiterea autorizației de transport s-a avut în vedere procedura prevăzută de Acordul rutier bilateral încheiat între România și Republica Moldova și legislația națională specifică fiecărui stat. Instanța a reținut că reclamanta a invocat ca motive de nulitate a autorizației de transport faptul că operatorul SC S.T. SRL a schimbat ora de plecare și a uzat de înscrisuri falsificate.

Instanța de fond a constatat că potrivit prevederilor art. 3 din Acordul bilateral schimbarea orei de plecare din stația Chișinău intră în competența de soluționare a autorităților din Republica Moldova pe teritoriul căreia s-a solicitat modificarea, iar din actele dosarului a rezultat că modificarea capătului de traseu s-a făcut cu aprobarea autorităților competente din Republica Moldova. De asemenea, s-a constatat că A.R.R. a monitorizat cursele efectuate de SC S.T. SRL pe toate traseele autorizate și nu a constatat nicio abatere de la graficele de circulație. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând sentința pronunțată ca netemeinică și nelegală. A arătat pe larg care sunt procedurile de lucru în vederea efectuării transportului internațional de persoane între România și Moldova și a prezentat istoricul liniei de transport și a firmelor autorizate pentru efectuarea transportului pe linia menționată.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului de față, mai înainte de a analiza motivele formulate, a constatat că cererea nu a fost timbrată, deși recurenta a fost citată cu mențiunea achitării taxei datorate. În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, recursul trebuia timbrat cu suma de 2 lei și cu 0,15 lei timbru judiciar conform prevederilor O.G. nr. 32/1995 modificată prin Legea nr. 123/1997. Având în vedere faptul că recurenta nu și-au îndeplinit obligația ce-i revenea, conform prevederilor legale arătate, Înalta Curte va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. (2) din O.G.

nr. 32/1995 și, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul formulat de SC M. SRL Cluj împotriva sentinței nr. 92 din 2 martie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 noiembrie 2010.