ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4771/2010

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

Prin sentința nr.

92 din 2 martie 2010 a

Curții de Apel Cluj a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantei SC M.

SRL Cluj-Napoca formulată în contradictoriu cu M.T.I.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța investită cu soluționarea acțiunii introductive a

reținut că excepția de inadmisibilitate a acțiunii este neîntemeiată, întrucât

reclamanta a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, înscrisul privind

plângerea prealabilă fiind depus la dosarul cauzei.

Pe fondul cauzei deduse

judecății, instanța a reținut că autorizația de transport a cărei anulare se

solicită prin prezenta acțiunea fost emisă pentru operatorul SC S.T. SRL (parte

moldovenească) la paritate cu operatorul român SC T.E. SRL pentru traseul:

Chișinău, cu plecare la orele 19,30 - Cluj, cu plecare la orele 17,00 și

Chișinău, plecare la orele 18,00 - Oradea, plecare la orele 16,30.

La emiterea

autorizației de transport s-a avut în vedere procedura prevăzută de Acordul

rutier bilateral încheiat între România și Republica Moldova și legislația

națională specifică fiecărui stat.

Instanța a reținut că

reclamanta a invocat ca motive de nulitate a autorizației de transport faptul

că operatorul SC S.T. SRL a schimbat ora de plecare și a uzat de înscrisuri

falsificate.

Instanța de fond a

constatat că potrivit prevederilor art. 3 din Acordul bilateral schimbarea orei

de plecare din stația Chișinău intră în competența de soluționare a

autorităților din Republica Moldova pe teritoriul căreia s-a solicitat

modificarea, iar din actele dosarului a rezultat că modificarea capătului de

traseu s-a făcut cu aprobarea autorităților competente din Republica Moldova.

De asemenea, s-a

constatat că A.R.R. a monitorizat cursele efectuate de SC S.T. SRL pe toate

traseele autorizate și nu a constatat nicio abatere de la graficele de

circulație.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamanta, criticând sentința pronunțată ca

netemeinică și nelegală.

A arătat pe larg care

sunt procedurile de lucru în vederea efectuării transportului internațional de

persoane între România și Moldova și a prezentat istoricul liniei de transport

și a firmelor autorizate pentru efectuarea transportului pe linia menționată.

Înalta Curte de

Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului de față, mai înainte de

a analiza motivele formulate, a constatat că cererea nu a fost timbrată, deși

recurenta a fost citată cu mențiunea achitării taxei datorate.

În conformitate cu

prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare

de timbru, recursul trebuia timbrat cu suma de 2 lei și cu 0,15 lei timbru

judiciar conform prevederilor O.G. nr. 32/1995 modificată prin Legea nr. 123/1997.

Având în vedere

faptul că recurenta nu și-au îndeplinit obligația ce-i revenea, conform prevederilor

legale arătate, Înalta Curte va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art.

20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995

și, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va anula

recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează

recursul formulat de SC

M. SRL Cluj împotriva sentinței nr. 92 din 2 martie 2010 a Curții de Apel Cluj,

secția contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 noiembrie 2010.