ÎCCJ, Decizia nr. 12/2023

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea din data de 15 noiembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022 a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen. în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022, formulată de contestatorii A., B., C., D.

Analizând cererea formulată de contestatorii A., B., C. și D. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen. în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022, Înalta Curte a constatat că aceasta este inadmisibilă.

Astfel, Înalta Curte a constatat că excepția de neconstituționalitate a fost invocată de contestatorii A., B., C., D. în cauza aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, având ca obiect contestația în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 32/A/2019 din data de 07 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2008, în procedura admisibilității în principiu a contestației în anulare.

Prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că instanța care soluționează contestația în anulare, întemeiată pe efectele Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/26 aprilie 2018 și nr. 358/26 mai 2022, nu poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.

La data formulării cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen., în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022, această decizie nu era publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanțe doar de la data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 67 din data de 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Or, la data ridicării excepției în fața instanței, decizia nu era publicată în Monitorul Oficial al României.

Cum condițiile de admisibilitate ale cererii de sesizare cu excepția de neconstituționalitate trebuie întrunite cumulativ la data ridicării acesteia în fața instanței de judecată, este evident că cererea este inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția ca interpretarea normei considerate neconstituționale să fie în vigoare, condiție obligatorie prevăzută de art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă cererea formulată de contestatorii A., B., C., D. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen., în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022.

Împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen. în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022, din cuprinsul încheierii din data de 15 noiembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022., în termen procedural au formulat recurs contestatorii D., C., A. și B., cauza înregistrându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători la data de 6 decembrie 2022, în cauză fiind stabilit prim termen la data de 20 februarie 2023, dată la care au avut loc dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public, precum și cele ale apărătorului ales al recurenților inculpați C. și D. fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Examinând actele dosarului și hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, constată că instanța în fața căreia s-a invocat excepția a procedat în mod corect atunci când, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, printr-o încheiere motivată, a respins ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale, reținând că nu au fost îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute textul de lege.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători constată că din economia dispozițiilor Legii nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că sesizarea instanței de contencios constituțional în cadrul controlului de constituționalitate implică examinarea prealabilă a unor exigențe de admisibilitate expres prevăzute de art. 29 alin. (1) - (3) din legea menționată.

Efectuată întotdeauna de instanța în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, această analiză presupune, în concret, verificarea următoarelor cerințe ce trebuie îndeplinite cumulativ:

- calitatea de parte în proces a autorului excepției;

- identificarea exactă a normei/normelor legale criticate, dar și a măsurii în care legea sau ordonanța în care acestea sunt inserate se află în vigoare la data soluționării cererii;

- existența unei legături dintre norma legală criticată și soluția ce ar putea fi dată în cauza respectivă, indiferent de faza litigiului. Fiind expresia cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, "legătura cu soluționarea cauzei" poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităților speței, prin evaluarea atât a "aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate"

- verificarea deciziilor pronunțate anterior de către Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea acelei dispoziții legale, pentru a exclude o eventuală inadmisibilitate a cererii ca efect al constatării neconstituționalității normei criticate printr-o decizie precedentă.

În aceste coordonate de principiu, analizând cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen., în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022, Înalta Curte-Completul de 5 Judecători constată următoarele:

Excepția a fost ridicată de către una dintre părțile din proces (contestatorii D., C., A. și B.), în fața unei instanțe de judecată învestite cu soluționarea căii extraordinare de atac a contestației în anulare formulate împotriva Deciziei penale nr. 32/A din data de 07 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. x/2008.

Excepția de neconstituționalitate vizează dispoziții din C. proc. pen. în vigoare, respectiv art. 426 lit. b) din C. proc. pen., ce reglementează un caz de contestației în anulare:

"când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal ." în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători.

Prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a stabilit că "Instanța care soluționează contestația în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022, nu poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii ."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate în interpretarea dată prin decizia pronunțată de instanța supremă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 și art. 16 și generează o inegalitate între cel condamnat care nu a invocat un caz de încetare a procesului penal în apel și care, astfel, are deschisă calea extraordinară de atac a contestației în anulare în lumina Deciziei nr. 358/2022 pronunțată de Curtea Constituțională și cel care a înțeles să invoce un caz de încetare a procesului penal în faza de apel, fiind însă condamnat deoarece la acel moment nu se constatate neconstituționalitatea art. 155 alin. (1) din C. pen.. Prin urmare, pentru garantarea dreptului la un proces echitabil și pentru a asigura egalitatea tuturor în fața legii, este necesar a se recunoaște posibilitatea de a invoca, pe calea contestației în anulare, cazul de încetarea a procesului penal în raport de efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022.

Referitor la condiția ca textul de lege criticat să nu fi fost anterior declarat neconstituțional, se constată neîndoielnic îndeplinită această exigență.

Ca atare, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reține că cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de către contestatori îndeplinește cerințele de admisibilitate privind calitatea autorului excepției de a fi parte într-un proces în curs de soluționare, aflarea în vigoare a dispoziției legale criticate și inexistența unei decizii prin care Curtea Constituțională să fi sancționat anterior acel text de lege.

Referitor la condiția privind legătura normei ce face obiectul excepției cu soluționarea cauzei, Înalta Curte, Completul de 5 judecători reține că, pentru a fi admisibilă și a crea obligația trimiterii cererii de sesizare la Curtea Constituțională, dispoziția legală a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată trebuie să producă un efect real, concret, asupra cursului procesului penal și, implicit, asupra situației juridice a părții din proces.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători apreciază că examenul legăturii cu cauza trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care invocă excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală considerată neconstituțională o are în speță.

În acest context se reține că prin Decizia nr. 591 din 21 octombrie 2014 a Curții Constituționale, (paragraful 18) s-a statuat că "legătura cu soluționarea cauzei" presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului.

Așadar, condiția ca prevederile legale să aibă legătură cu cauza trebuie interpretată nu doar formal, întrucât toate dispozițiile care privesc desfășurarea procesului penal și cele de drept material au legătură cu cauza, ci în sensul teleologic, al finalității ce se urmărește, al pertinenței acesteia, fiind necesar ca, în cazul constatării neconstituționalității dispozițiilor legale alegate, soluția în cauză ar fi diferită decât cea care ar putea fi dată cu aplicarea dispozițiilor respective.

Ca urmare, evaluând relevanța cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen., în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022, Înalta Curte constată în cauză, nu este îndeplinită cerința legăturii cu cauza, dispozițiile a căror constituționalitate este contestată neavând legătură cu soluționarea cauzei, dat fiind stadiul procesual în care se află aceasta și împrejurarea că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale căii extraordinare de atac.

Astfel, se constată că evaluarea raționamentului avut în vedere de instanța de judecată la stabilirea legii penale mai favorabile nu poate fi realizată pe calea contestației în anulare. De altfel, analiza legii penale mai favorabile este o analiză de fond, ce nu poate fi realizată în procedura admisibilității în principiu, care vizează o verificare formală a îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru introducerea unei astfel de cereri.

Mai mult, se constată că în speță contestatorii A. și B., autori ai excepției de neconstituționalitate, au fost condamnați în baza dispozițiilor cuprinse în vechiul C. pen., iar contestațiile în anulare formulate de aceștia urmează a fi analizate prin prisma dispozițiilor C. pen. anterior și, prin urmare, nu există o legătură concretă în contextul în care decizia Curții Constituționale nr. 358/2022 vizează dispozițiile C. pen. în vigoare.

Pe de altă parte, cu referire recurenții contestatori D., C., se constată că din perspectiva Deciziei nr. 10 din 29 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, este inadmisibilă reinvocarea cauzei de încetare a procesului penal, după ce aceasta a fost deja analizată de către instanța a cărei hotărâre definitivă se critică pe calea contestației în anulare.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen., în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 10 din 29 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală au următorul cuprins:

"Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: [...] b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; [...]", însă "instanța care soluționează contestația în anulare nu poate reanaliza o cauză de încetare a procesului penal, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența cauzei de încetare a procesului penal".

În concluzie, între excepția de neconstituționalitate invocată și modalitatea de soluționare a cauzei nu există o legătură efectivă care să determine necesitatea pronunțării unei hotărâri în contenciosul constituțional, deoarece aspectele invocate nu se constituie în chestiuni de ordin prejudicial care să fie date în competența jurisdicției constituționale, sub forma unei excepții de neconstituționalitate.

Totodată, se reține că potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale "o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. (...) Aceasta, deoarece indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză ." (Decizia nr. 203/2012; Decizia nr. 715/2016, Decizia nr. 244/2017).

Având în vedere caracterul inadmisibil al căii de atac formulate de contestatori, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători constată că, în mod corect, prima instanță a apreciat că cererea de sesizare a instanței de control constituțional este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenții contestatori D., C., A. și B. împotriva încheierii din data de 15 noiembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., recurenții D., C., A. și B. vor fi obligați la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenții contestatori D., C., A. și B. împotriva încheierii din data de 15 noiembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurenții D., C., A. și B. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 februarie 2023.

GGC - ED