ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2 din 18 ianuarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1), art. 396 alin. (1), (4) și (10) C. proc. pen., s-a stabilit în sarcina inculpatului A. pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen.
În baza art. 83 alin. (1) C. pen., s-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 1 an închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani stabilit în condițiile art. 84 C. pen., calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Botoșani la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 85 alin. (2) lit. c) C. pen., s-a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Botoșani sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) să fie comunicate Serviciului de Probațiune Botoșani.
În temeiul art. 404 alin. (3) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 1000 RON reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de 300 RON aferentă urmăririi penale.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. x/2022 din 15 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, la data de 23 ianuarie 2022, ora 09:15, a condus autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x, pe str. x din municipiul Dorohoi, județul Botoșani, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,41 g.‰ la prima probă (ora recoltării 09:34), respectiv 1,25 g.‰ la cea de-a doua probă (ora recoltării 10:34), conform buletinului de analiză toxicologică nr. x din data de 01 februarie 2022, eliberat de către Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani.
După înregistrarea dosarului pe rolul Curții de Apel Suceava, prin încheierea de ședință din camera de consiliu nr. 24 din 26 septembrie 2022, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2022 din 15 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Ulterior începerii judecății, la termenul din 24 octombrie 2022, cu procedura legal îndeplinită, după citirea în extras, în baza art. 374 C. proc. pen., a actului de sesizare, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
Cu acest prilej, inculpatul a arătat că își păstrează poziția avută în cursul urmăririi penale, că, în principiu, nu contestă situația în care s-a aflat la acea dată, recunoaște fapta așa cum a fost descrisă în actul de sesizare, dar dorește să solicite clarificarea alcoolemiei, prin raportare la ora ingerării și cea a opririi sale în trafic. Cu precizările referitoare la valoarea alcoolemiei, a arătat că recunoaște săvârșirea faptei, solicitând a se face aplicarea dispozițiilor referitoare la recunoașterea învinuirii. Susținerile inculpatului au fost consemnate în scris în cuprinsul unei declarații ce a fost atașată la dosar.
După ce, în prealabil, a pus în discuție cererea inculpatului, instanța de fond a respins solicitarea acestuia de aplicare a procedurii privind recunoașterea învinuirii, constatând că precizările referitoare la modalitatea de comitere a faptei și la probele administrate în faza de urmărire penală nu reprezintă o veritabilă recunoaștere a învinuirii aduse.
În urma analizării materialului probator administrat în cauză, judecătorul fondului a reținut, sub aspectul situației de fapt, că, la data de 23 ianuarie 2022, orele 09:15, lucrătorii I.P.J. Botoșani - Poliția Municipiului Dorohoi, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu - supraveghere și control trafic rutier - pe strada x din Municipiul Dorohoi, județul Botoșani, au procedat la oprirea, în trafic, a autoturismului marca x, cu nr. de înmatriculare x, care circula dinspre str. x către str. x, prilej cu care au constatat că, la volanul acestuia, se afla numitul A. și, întrucât emana halenă alcoolică, i-au solicitat să sufle în aparatul etilotest marca x, seria x, nr. x, dar, în ciuda multiplelor încercări, conducătorul auto nu a reușit să facă o testare validă.
Aceste aspecte au rezultat din imaginile surprinse de camera body-cam din dotarea lucrătorilor de poliție, precum și din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, în care s-a reținut că, după ce a fost oprit de organele de poliție, A. a prezentat documentele personale și ale autoturismului, a fost invitat să sufle în aparatul etilotest și, deși a fost de acord cu testarea, nu a reușit să sufle suficient. Inculpatul a precizat în fața lucrătorilor de poliție că, în acea dimineață, în jurul orei 09:00, a consumat aproximativ 100 ml cocktail, posibil cu băuturi alcoolice, și a fost de acord să se deplaseze la Spitalul Municipal Dorohoi, pentru a i se preleva probe biologice de sânge.
La spital, A. a fost examinat clinic și i s-au prelevat două probe biologice de sânge, iar potrivit Buletinului de analiză toxicologică nr. x al Serviciului Județean de Medicină Legală Botoșani, acesta prezenta, la ora 09:34 o alcoolemie de 1,41‰ - prima probă, respectiv 1,25g‰ - a doua probă - ora 10:34.
Instanța de fond a constatat că aceste aspecte au fost confirmate de declarațiile martorului B., care, la aceeași dată și oră, se deplasa cu autoturismul cu nr. de înmatriculare x, pe care o folosea în calitate de instructor auto, și a fost oprit, în trafic, de către organele de poliție. Acesta a relatat că, la fața locului se mai afla un autoturism marca x al cărui număr de înmatriculare nu-l cunoaște și al cărui conducător auto ar fi încercat să întoarcă și nu i-a ieșit manevra din prima, fapt care a atras atenția organelor de poliție. Atât lucrătorii de poliție, cât și conducătorul auto erau ieșiți din mașini și se aflau în spatele autoturismului marca x, dar nu reușeau să se înțeleagă din cauza stării în care se afla conducătorul auto, pe care a aflat ulterior că se numește A., avocat, din Botoșani. Lucrătorii de poliție i-au spus că l-au oprit pe A. care părea să fi condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice întrucât emana halenă alcoolică și nu reușesc să comunice cu acesta. Conducătorul autoturismului marca x cu nr. de înmatriculare x, în prezența lui, a fost invitat să sufle în aparatul etilotest, dar nu a reușit, încercând de trei ori. La rândul său, și martorul a constatat că acesta emana halenă alcoolică, iar, în momentul în care a fost întrebat de către lucrătorii de poliție câți ani are, A. nu a fost în stare pe moment să-și spună vârsta, iar după un timp a comunicat organelor de poliție data nașterii.
S-a reținut, totodată, că, audiat în calitate de suspect, A. a arătat că, în data de 22 ianuarie 2022, a participat la manifestări culturale dedicate Zilei Unirii, în Municipiul Dorohoi, județul Botoșani, ulterior deplasându-se la domiciliul unui prieten - C. - profesor de sport, care l-a invitat la serbarea zilei sale de naștere. Cu această ocazie, C. ar fi interpretat mai multe melodii, la diverse instrumente, context în care a consumat aproximativ 200-250 ml vin de casă, în intervalul orar 18:00-20:00, și a mâncat câteva felii de preparate din carne și o felie de cașcaval, întrucât, anterior, mâncase în oraș. În jurul orei 22:30-23:00, s-a culcat la domiciliul prietenului său, după care s-a trezit, a doua zi, în jurul orei 08:00. Nu a mâncat nimic și l-a rugat pe prietenul său să-i dea un pahar de suc, acesta indicându-i că, în frigider, se afla o sticlă cu amestec de sucuri de fructe, pe care îl consumă pentru a-i susține activitatea sportivă. A pus într-un pahar aproximativ 250-300 ml din conținutul acelei sticle, remarcând că era foarte rece, dar nu și-a dat seama dacă avea sau nu și alcool. După ce a consumat acel suc, a plecat de a domiciliul prietenului său, cu intenția de a ajunge în zona pieței din Municipiul Dorohoi, pentru a se întâlni cu cineva.
Inculpatul a mai relatat că, în timp ce se deplasa cu autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x, pe str. x din Municipiul Dorohoi, s-a intersectat cu o autospecială de poliție care, în momentul efectuării manevrei de parcare pe laterala pieței, a întors, iar echipajul format din doi lucrători de poliție a venit la mașina sa, i-a solicitat să prezinte documentele proprii și ale autoturismului și i-a adus la cunoștință că este necesară testarea sa cu aparatul etilotest. Tot aceștia i-au spus să încerce să sufle în aparat, că poate nu iese mare valoarea, dar el le-a comunicat că nu are nici o problemă să sufle în aparat, ci chiar se va deplasa la spital pentru prelevare de probe biologice, dacă se impune. A încercat să sufle de două sau trei ori în aparatul etilotest și, întrucât acesta nu afișa nici o valoare, a fost de acord să se deplaseze împreună cu lucrătorii de poliție la Spitalul Municipal Dorohoi, unde i s-au recoltat două probe biologice. Cu această ocazie, încercând să-și explice eventuala prezență a alcoolului în organism, a afirmat, în fața medicului, că a consumat un cocktail, care să fi conținut aproximativ 100-150 ml tărie, lucru pe care l-a comunicat și organelor de poliție. În seara respectivă a discutat telefonic cu prietenul său, povestindu-i cele întâmplate, sens în care l-a întrebat dacă a consumat alcool după ce a plecat de la el, negând acest lucru. Ulterior, prietenul său i-a comunicat că, la data vizitei, avea în frigider o sticlă ce conținea un cocktail alcoolic, pe care îl preparase pentru ziua lui, și l-a întrebat dacă, nu cumva, a băut din acea sticlă, suspectul spunând că nu știe, ci pur și simplu a băut dintr-o sticlă.
Inculpatului i s-a adus la cunoștință rezultatul probelor biologice, însă acesta nu a fost de acord cu valoarea stabilită, considerând că, raportat la cantitatea de alcool, momentul ingerării și cel al opririi în trafic, valoarea alcoolemiei este mult prea mare, motiv pentru care a solicitat reexaminarea probelor biologice de sânge și recalcularea alcoolemiei. Această solicitare a fost respinsă prin ordonanța nr. 56/P/2022 din 16 mai 2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava considerând că efectuarea unei expertize medico-legale de calcul retroactiv al alcoolemiei nu este necesară și utilă soluționării cauzei.
Cu prilejul audierii în data de 30 mai 2022, inculpatul A. a precizat că își menține declarația dată în calitate de suspect. Totodată, a solicitat înaintarea unei adrese la I.M.L. Iași pentru a comunica dacă, în raport cu ora ingerării băuturii, la ora opririi în trafic alcoolul era în fază de absorbție sau de eliminare, ora ingestiei fiind ora 09:00, precum și dacă alcoolul ingerat putea atinge gradul maxim de absorbție la ora prelevării primei probe biologice, după care să intre în faza de eliminare, dar și care era valoarea alcoolemiei la ora opririi sale în trafic - ora 09:15. În plus, a solicitat depunerea, la dosar, a ordinului de serviciu în baza căruia a fost oprit în trafic de lucrătorii de poliție, pentru a se stabili dacă aceștia aveau tematică, în ziua respectivă, depistarea conducătorilor auto aflați sub influența alcoolului, iar în caz afirmativ să se comunice câți șoferi au fost opriți și verificați în acest sens, contestând capacitatea acestora de a percepe o eventuală halenă alcoolică, în condițiile în care se purtau măști.
Aceste solicitări au fost respinse prin ordonanța nr. 56/P/2022 din 23 iunie 2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu mențiunea că, prin adresa nr. x/14.06.2022, I.P.J. Botoșani - Poliția Municipiului Dorohoi - Biroul Rutier a comunicat că, în data de 23 ianuarie 2022, lucrătorii de poliție care au constatat fapta ce face obiectul dosarului se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, conform planificării, în intervalul orar 06:00-14:00, printre acestea aflându-se și activități de constatare a infracțiunilor, preponderent la regimul rutier, inclusiv depistarea conducătorilor auto aflați sub influența băuturilor alcoolice.
Prin adresa din 04.04.2022, Uniunea Națională a Barourilor din România - Baroul Botoșani a comunicat că domnul A. avea, la data de 23 ianuarie 2022, calitatea de avocat.
S-a subliniat că, în fața instanței, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a arătat că își păstrează poziția avută în cursul urmăririi penale, că în principiu nu contestă situația în care s-a aflat la acea dată, recunoaște fapta așa cum a fost descrisă în actul de sesizare, dar dorește să solicite clarificarea alcoolemiei, prin raportare la ora ingerării și la ora opririi sale în trafic.
Instanța a reținut că săvârșirea de către inculpat a faptei pentru care a fost trimis în judecată este dovedită, dincolo de orice îndoială rezonabilă, de probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, respectiv procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante; cererea de analiză, examen clinic, proces-verbal de recoltare mostre biologice; copii înscrisuri; declarații martor B.; buletinul de analiză toxicologică nr. x al SJML Botoșani; adresa nr. x/04.04.2022 a Baroului Botoșani; procesul-verbal de redare a înregistrărilor audio-video efectuate de camera tip body-cam din dotarea lucrătorilor de poliție și suportul optic; adresa nr. x/14.06.2022 a IPJ Botoșani - Poliția Municipiului Dorohoi - Biroul Rutier; declarațiile de suspect/inculpat; cazierul judiciar; cazierul auto; alte înscrisuri, care se coroborează cu declarația inculpatului dată la termenul de judecată din data de 24 octombrie 2022.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului A., care la data de 23 ianuarie 2022, ora 09:15, a condus autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x, pe strada x din municipiul Dorohoi, județul Botoșani, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,41 g.‰ la prima probă (ora recoltării 09:34), respectiv 1,25 g.‰ la cea de-a doua probă (ora recoltării 10:34), conform buletinului de analiză toxicologică nr. x din data 01.02.2022, eliberat de către Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen.
Instanța de fond a constatat că fapta întrunește toate trăsăturile esențiale ale infracțiunii, întrucât este prevăzută de legea penală ca infracțiune, este săvârșită cu vinovăție, este nejustificată și este imputabilă inculpatului, nefiind incidentă în cauză niciuna dintre cauzele limitativ prevăzute de art. 18 - art. 31 C. pen.
Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii este reprezentat de acțiunea inculpatului de a conduce autoturismul pe drumurile publice, având în sânge o alcoolemie peste limita legală, iar urmarea imediată constă în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice și crearea unei stări de pericol, din cauza aflării pe drumurile publice a unor autovehicule conduse de persoane care, consumând băuturi alcoolice, nu mai sunt în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice, au o viteză de reacție scăzută și simțuri diminuate, ce le împiedică să răspundă prompt la situațiile periculoase din trafic.
S-a arătat că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este esențialmente una de pericol, nefiind susceptibilă prin natura sa de a produce daune materiale, iar legătura de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul socialmente periculos - punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice - rezultă din materialitatea faptei săvârșite de inculpat.
Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că poziția subiectivă a inculpatului față de infracțiunea săvârșită și rezultatul socialmente periculos al acesteia, se caracterizează prin intenție indirectă, formă de vinovăție prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b) C. pen., întrucât, conducând un autoturism pe drumurile publice, în condițiile în care avea în sânge o îmbibație alcoolică ce depășea limita legală, acesta a prevăzut și, deși nu a urmărit, a acceptat posibilitatea ca prin fapta sa infracțională să pună în pericol siguranța circulației pe drumurile publice.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 C. pen. Astfel, în ceea ce privește circumstanțele reale ale comiterii infracțiunii, instanța a reținut că inculpatul a ales să conducă un autoturism pe drumurile publice în condițiile în care a consumat băuturi alcoolice, având o alcoolemie de 1,41 g.‰ la prima probă (ora recoltării 09:34), respectiv 1,25 g.‰ la cea de-a doua probă (ora recoltării 10:34), conform buletinului de analiză toxicologică nr. x din 01.02.2022, eliberat de către Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, împrejurare care a fost de natură a-i cauza acestuia dificultăți în manevrarea în condiții de siguranță a autoturismului pe care îl conducea, astfel cum rezultă din declarația martorului audiat pe parcursul urmăririi penale, iar consecințele ar fi putut fi grave.
În favoarea inculpatului, instanța a reținut că acesta a condus autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x pe o distanță relativ mică, pe strada x din municipiul Dorohoi, județul Botoșani, la o oră la care traficul era redus, precum și împrejurarea că fapta nu a avut ca urmare producerea vreunui accident de circulație, nu a adus atingere integrității corporale sau sănătății persoanelor și nici nu a cauzat alte prejudicii materiale. Totodată, s-a avut în vedere că în cursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată inculpatul a adoptat o atitudine sinceră, a colaborat cu organele judiciare și a recunoscut comiterea faptei, demonstrând, astfel, că înțelege consecințele faptei sale și le regretă, având așadar posibilități de îndreptare a conduitei. În plus, s-a ținut seama că, din actele dosarului, rezultă că inculpatul este căsătorit, are doi copii minori, are studii postuniversitare, are ocupația de avocat și nu are antecedente penale.
Având în vedere toate aceste circumstanțe reale și personale, instanța de fond a apreciat că, în cauză, se impune stabilirea unei pedepse cu închisoarea, într-un cuantum de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., considerând că această pedeapsă este o măsură de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient, fiind suficientă pentru a se atinge scopul preventiv, educativ și coercitiv al sancțiunii, respectiv pentru îndreptarea și resocializarea viitoare a inculpatului.
Procedând la individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei, instanța a considerat că, față de circumstanțele personale ale inculpatului, care este infractor primar, și de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, se poate dispune amânarea aplicării pedepsei în condițiile art. 83 C. pen., iar prin aplicarea acestor dispoziții legale acesta va fi atenționat asupra conduitei sale viitoare și asupra gravității comiterii unor fapte de același gen.
Prin urmare, instanța a dispus, în temeiul art. 83 alin. (1) C. pen., amânarea aplicării pedepsei de 1 an închisoare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani stabilit în condițiile art. 84 C. pen., calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Cu privire la persoana inculpatului, instanța a apreciat că acesta prezintă posibilități reale de îndreptare, având capacitatea de a înțelege gravitatea faptei sale și de a crea premisele conformării la rigorile legii, ce conturează premisele de conștientizare a activității infracționale produse, astfel că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție a pedepsei aplicate, fiind suficientă respectarea de către inculpat timp de 2 ani, pe perioada termenului de supraveghere, a obligațiilor ce i-au fost impuse în sarcină.
Pentru aceste considerente, s-a considerat că nu se impune aplicarea prevederilor art. 91 C. pen., reținând că acesta prezintă posibilități de îndreptare fără a fi necesară condamnarea inculpatului.
Având în vedere modul de săvârșire a infracțiunii de către inculpat, care a ales să pună în pericol siguranța circulației pe drumurile publice și, implicit să încalce dispozițiile legale, instanța a apreciat că este necesară parcurgerea unui program care să aibă ca finalitate o corectă educare a acestui inculpat din punct de vedere social, motiv pentru care, în baza art. 85 alin. (2) lit. c) C. pen., a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Botoșani sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și inculpatul A., criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.
Prin motivele scrise de apel, susținute cu prilejul dezbaterilor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a invocat, în esență, nelegala reținere a dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., în condițiile în care instanța a respins cererea inculpatului de judecare a cauzei în procedura recunoașterii învinuirii, având în vedere că acesta nu a recunoscut în totalitate și necondiționat situația de fapt din rechizitoriu, ci a contestat-o, solicitând efectuarea unei expertize de recalculare a alcoolemiei.
Totodată, a criticat sentința penală atacată sub aspectul greșitei individualizări a sancțiunii stabilite, considerând că, față de împrejurările comiterii faptei și poziția procesuală a inculpatului, nu este suficientă doar stabilirea unei pedepse de 1 an închisoare a cărei aplicare să fie amânată, ci se impune condamnarea acestuia fie la pedeapsa amenzii penale în cuantum mai ridicat, cu executare, fie la o pedeapsă cu închisoarea, a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere, potrivit art. 91 C. pen.
La rândul său, prin motivele scrise de apel, inculpatul A. a criticat sentința penală atacată sub aspectul netemeiniciei, învederând că instanța de fond nu a evaluat, într-o manieră obiectivă, prin raportare la faptă și la persoana sa, dispozițiile art. 80 - art. 82 C. pen., care, în opinia sa, îi erau aplicabile, având în vedere că sunt întrunite toate condițiile pentru renunțarea la aplicarea pedepsei.
Din perspectiva dispozițiilor art. 74 alin. (1) C. pen., a arătat că a recunoscut comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, că solicitarea de reevaluare a valorii alcoolemiei nu constituie o negare a acesteia și a caracterului ei infracțional și că aceasta a constituit o scăpare, o situație accidentală, pe care o regretă și care nu se va mai repeta. În plus, a considerat că fapta, în concret, prezintă o gravitate redusă, având în vedere că nu au existat tulburări fizico-chimice ori manifestări atipice ca expresie a alcoolului ingerat și nici urmări materiale (nu s-a produs niciun eveniment rutier cu consecința vătămării corporale a vreunei persoane ori cauzării de daune materiale), iar oprirea sa în trafic nu s-a datorat încălcării vreunei norme rutiere sau efectuării unui control de rutină. De asemenea, a învederat că nu a urcat la volan în urma ingerării volitive a băuturii care s-a dovedit a conține alcool. Mai mult, a solicitat a fi avute în vedere circumstanțele sale personale, dovedite cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv faptul că nu are antecedente penale, are studii postuniversitare, este căsătorit, cu doi copii minori, este avocat, are o activitate profesională, familială și socială intensă și diversificată, iar în cei 30 de ani de când deține permis de conducere nu a fost implicat în niciun eveniment rutier și nu a fost sancționat contravențional. Prin urmare, a solicitat, în principal, renunțarea la aplicarea pedepsei, iar în subsidiar, în măsura în care se va considera că se impune stabilirea unei pedepse, aceasta să fie amenda, a cărei aplicare să fie amânată, conform art. 83 C. pen.
În situația în care va fi menținută soluția pronunțată de Curtea de Apel Suceava, a solicitat înlăturarea obligației constând în frecventarea unui program de reintegrare socială, raportat la conduita sa anterioară și ulterioară comiterii faptei și la împrejurarea că aceasta a avut un caracter accidental, precizând că în intervalul de timp care a trecut de la incident a avut timp să conștientizeze consecințele acesteia.
Prin memoriul conținând motivele scrise de apel, inculpatul a formulat critici și cu privire la greșita respingere de către prima instanță a solicitării de stabilire a alcoolemiei la momentul opririi în trafic, demers ce era necesar prin prisma celor stabilite prin decizia Curții Constituționale nr. 732/2014 (întrucât, în opinia sa, la data și ora opririi sale în trafic, alcoolul era în faza de absorbție, atingând valoarea maximă la ora prelevării primei probe), care, însă, nu au mai fost susținute la termenul de dezbateri.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. x/2022, fiind repartizată aleatoriu, în sistem informatizat, Completului nr. 7 pentru termenul din 21 martie 2023, când, la cererea inculpatului, s-a administrat proba cu înscrisuri în circumstanțiere, acesta precizând expres că nu mai insistă în efectuarea unui raport de expertiză pentru recalcularea alcoolemiei, așa cum a solicitat în scris, întrucât nu a identificat niciun criteriu care să conducă la concluzia că valoarea acesteia la momentul depistării în trafic, plasat în timp cu 20 de minute mai devreme decât cel al prelevării primei probe biologice, s-ar situa sub limita prevăzută de lege. La acest termen, după ce, în prealabil, a acordat cuvântul reprezentantului Ministerului Public și inculpatului în susținerea apelurilor formulate, instanța de apel a reținut cauza în pronunțare, stabilind termen pentru deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii pentru data de 18 aprilie 2023.
Ulterior, la 22 martie 2023, apelantul inculpat A. a depus la dosar concluzii scrise, în cuprinsul cărora a precizat că își revizuiește punctul de vedere formulat în fața instanței și consideră că trebuie administrată proba cu expertiză medico-legală solicitată inițial, sens în care, făcând trimitere la aspectele reținute în literatura de specialitate, a reiterat că "nu se are în vedere stabilirea alcoolemiei în faza de eliminare, ci în faza de absorbție".
Examinând cauza atât prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte apreciază apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și inculpatul A. ca fiind fondate, însă în limitele și pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Astfel, analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că judecătorul fondului a realizat o evaluare judicioasă și completă a întregului material probator strâns în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, pe baza căruia a reținut o situație de fapt corectă, conformă cu realitatea. Judecătorul fondului a dat eficiență dispozițiilor art. 103 C. proc. pen., apreciind și interpretând corect probele administrate în cauză, după o prealabilă examinare a tuturor mijloacelor de probă existente la dosar, inclusiv din perspectiva susținerilor și apărărilor inculpatului, punctând acele aspecte de fapt redate de acesta și martorul audiat, apreciate ca relevante pentru stabilirea derulării faptice a evenimentelor.
Efectuând propria evaluare a întregului material probator existent la dosar (procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal de recoltare mostre biologice, declarațiile de suspect/inculpat date în cursul urmăririi penale, declarațiile martorului B., buletinul de analiză toxicologică nr. x din 01 februarie 2022 al S.J.M.L. Botoșani, adresa din 04 aprilie 2022 a Baroului Botoșani, procesul-verbal de redare a înregistrărilor audio-video efectuate de camera tip body-cam din dotarea lucrătorilor de poliție și suportul optic, adresa din 14 iunie 2022 a I.P.J. Botoșani - Poliția Municipiului Dorohoi - Biroul Rutier, celelalte înscrisuri, declarația inculpatului dată în fața primei instanțe la 24 octombrie 2022), Înalta Curte constată dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă situația de fapt reținută în considerentele hotărârii supuse controlului judiciar și, implicit, vinovăția apelantului inculpat în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, a cărui conduită se circumscrie sferei ilicitului penal, în forma și încadrarea juridică reținută de prima instanță.
Baza factuală stabilită astfel nu a suferit nicio modificare în faza apelului, apelantul inculpat A. precizând, expres la termenul de dezbateri din 21 martie 2023, că nu dorește să dea o nouă declarație și nu insistă în efectuarea unui raport de expertiză având ca obiect recalcularea alcoolemiei, așa cum a solicitat în scris, întrucât nu a identificat niciun criteriu care să conducă la concluzia că valoarea acesteia la momentul depistării în trafic, plasat în timp cu 20 de minute mai devreme decât cel al prelevării primei probe biologice, s-ar situa sub limita prevăzută de lege. Cu același prilej, apelantul a apreciat că efectuarea unei asemenea expertize nu este utilă și ar conduce doar la prelungirea termenului de soluționare a dosarului, ceea ce i-ar crea o situație defavorabilă.
Față de această poziție procesuală exprimată personal în fața instanței de control judiciar, când, de altfel, a susținut doar motivele de apel de la punctul B din memoriul scris, vizând greșita evaluare a dispozițiilor art. 74 alin. (1) C. pen. și art. 80 - art. 82 C. pen., Înalta Curte nu va ține seama de solicitarea formulată prin concluziile scrise depuse ulterior la dosar, fiind depășit momentul procesual în care apelantul ar fi putut formula o cerere în probațiune.
Ca atare, Înalta Curte constată că fapta inculpatului A., care, la data de 23 ianuarie 2022, ora 09:15, a condus autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x, pe strada x din municipiul Dorohoi, județul Botoșani, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,41 g.‰ la prima probă (ora recoltării 09:34), respectiv 1,25 g.‰ la cea de-a doua probă (ora recoltării 10:34), conform buletinului de analiză toxicologică nr. x din data 01.02.2022, eliberat de către Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen.
Contrar, însă, celor reținute de prima instanță, Înalta Curte apreciază că, în cauză, nu se impune aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., având în vedere că declarația dată de inculpatul A. la termenul din 24 octombrie 2022 nu întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a se reține recunoașterea învinuirii, aspect, de altfel, constatat și de Curtea de Apel Suceava care, prin încheierea de ședință de la același termen, a respins solicitarea acestuia de judecare a cauzei în procedura simplificată.
Astfel, reglementând în art. 374 alin. (4) C. proc. pen. condițiile de aplicare a procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției, legiuitorul a stabilit că sunt incidente aceste dispoziții în cazul în care, la primul termen cu procedură completă, după citirea actului de sesizare a instanței, dar până la declanșarea cercetării judecătorești, inculpatul recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu și solicită ca judecata să se fundamenteze numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate în fața instanței.
Practic, pentru aplicarea dispozițiilor privind procedura abreviată persoana trimisă în judecată trebuie să adopte o atitudine de recunoaștere integrală și necondiționată a învinuirii, atât a faptelor în materialitatea lor, sub toate aspectele ce privesc latura obiectivă, cât și din punctul de vedere al împrejurărilor de natură subiectivă care au stat la baza săvârșirii actului de conduită imputat.
De asemenea, potrivit art. 396 alin. (10) C. proc. pen., instanța aplică o pedeapsă în limitele prevăzute de lege reduse cu o treime, când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1), (11) și (2) C. proc. pen., când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească s-a derulat conform art. 377 alin. (5) C. proc. pen. ori art. 395 alin. (2) C. proc. pen., iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de acuzat.
Se observă, așadar, că pentru a fi incidente dispozițiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 375 alin. (1), (11) și (2) C. proc. pen. cu referire la art. 396 alin. (10) teza I C. proc. pen., este obligatoriu să existe o triplă identitate a situației de fapt, respectiv cea reținută de instanță, cea descrisă în actul de sesizare și cea recunoscută de inculpat, în timp ce, pentru celelalte două ipoteze reglementate de art. 396 alin. (10) C. proc. pen., când instanța dispune efectuarea cercetării judecătorești potrivit procedurii comune, sens în care administrează probele noi ce sunt necesare, este suficientă doar îndeplinirea identității între împrejurările faptice stabilite de judecător și cele recunoscute de către inculpat.
Ca atare, dacă inculpatul solicită judecarea cauzei în procedura simplificată a recunoașterii de vinovăție, instanța este obligată să verifice îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 374 alin. (4) C. proc. pen., în lipsa oricăreia dintre aceste cerințe urmând ca o asemenea cerere să fie respinsă și să procedeze la efectuarea cercetării judecătorești, fără ca, în final, să fie exclusă aplicarea art. 396 alin. (10) teza a II-a C. proc. pen., în situația în care există identitate între starea de fapt constatată de către judecător și cea recunoscută de acuzat.
Or, în speță, niciuna din cele trei ipoteze prevăzute de art. 396 alin. (10) C. proc. pen. nu este incidentă, având în vedere că, așa cum a constatat și prima instanță prin încheierea din 24 octombrie 2022, inculpatul A. a contestat valoarea alcoolemiei reținută în actul de sesizare, solicitând clarificarea acesteia prin raportare la ora ingerării și la cea a opririi sale în trafic, astfel că precizările acestuia nu reprezintă o veritabilă recunoaștere a învinuirii aduse.
Înalta Curte reține că, prin apărările formulate sub acest aspect, inculpatul a adoptat o atitudine nuanțată cu privire la acuzația ce i-a fost adusă, urmărind, practic, modificarea situației factuale imputate și contestând însăși întrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată (respectiv existența situației premisă, constând în existența unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge).
Instanța de fond a respins cererea inculpatului de judecare a cauzei în procedura simplificată, iar, în urma efectuării cercetării judecătorești în procedura de drept comun, a reținut aceeași situație de fapt descrisă în actul de sesizare, care, însă, este diferită de cea recunoscută de inculpat, având în vedere că, așa cum s-a arătat anterior, acesta a contestat valoarea alcoolemiei.
Prin urmare, atâta timp cât împrejurările faptice stabilite de judecătorul fondului diferă de cele recunoscute de inculpat, în cauză nu se putea face aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., motiv pentru care Înalta Curte apreciază întemeiate criticile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava sub acest aspect, urmând a înlătura aplicarea acestor prevederi.
Examinând, în continuare, criticile formulate de parchet și de inculpat cu referire la greșita individualizare a sancțiunii stabilite, Înalta Curte le consideră ca fiind nefondate, în condițiile în care prima instanță, făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art. 74 C. pen., a stabilit pedeapsa de 1 an închisoare, egală cu minimul special prevăzut de norma de incriminare, a cărei aplicare a fost amânată.
Astfel, Înalta Curte constată că instanța de fond a valorificat în mod corect toate circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunii, și anume faptul că inculpatul a ales să conducă un autoturism pe drumurile publice cu toate că a consumat băuturi alcoolice [având o alcoolemie de 1,41 g.‰ la prima probă, ora recoltării 09:34, respectiv 1,25 g.‰ la cea de-a doua probă, ora recoltării 10:34 (conform buletinului de analiză toxicologică nr. x din 01 februarie 2022, eliberat de către Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani)], împrejurare care a fost de natură a-i cauza dificultăți în manevrarea în condiții de siguranță a autoturismului (conform declarațiilor martorului B.), dar și că acesta a condus pe o distanță relativ mică și la o oră la care traficul era redus, iar acțiunile sale nu au avut ca urmare producerea vreunui accident de circulație, nu au adus atingere integrității corporale sau sănătății persoanelor și nici nu au cauzat prejudicii materiale.
Deopotrivă, au fost valorificate corespunzător și aspectele care circumstanțiază persoana inculpatului, care se află la prima încălcare a legii penale, este căsătorit, are doi copii minori, are studii postuniversitare, are ocupația de avocat, participă la diverse proiecte din comunitate, fiind avută în vedere inclusiv conduita procesuală sinceră din cursul urmăririi penale și faptul că a colaborat cu organele de anchetă (fiind de acord să sufle în aparatul etilotest și, ulterior, să se deplaseze la spital pentru a i se preleva probe biologice).
În atare situație, în acord cu prima instanță, Înalta Curte consideră că stabilirea unei pedepse cu închisoarea, într-un cuantum de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, este adecvată necesității unei juste individualizări, fiind suficientă pentru a se atinge scopul preventiv, educativ și coercitiv al sancțiunii, astfel încât nu se impune stabilirea unei pedepse cu amenda penală, așa cum s-a solicitat de către inculpat și de către parchet, prin motivele de apel.
În ceea ce privește modalitatea de executare, se apreciază că, în mod corect, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 C. pen. pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei de 1 an închisoare, având în vedere că aceasta este mai mică de 2 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, iar, în raport de persoana acestuia, de conduita avută anterior și ulterior săvârșirii infracțiunii și de posibilitățile sale de îndreptare (așa cum rezultă din caracterizările depuse la dosar în circumstanțiere), nu este necesară aplicarea imediată a sancțiunii, fiind suficientă supravegherea conduitei inculpatului pentru o perioadă de 2 ani, cu respectarea obligațiilor instituite prin sentința penală atacată, în baza art. 85 alin. (1) C. pen.
Întrucât inculpatul A. prezintă capacitatea de a înțelege gravitatea faptei sale și de a se conforma la rigorile legii, conștientizând posibilele consecințe ale activității infracționale imputate, Înalta Curte apreciază că scopul sancțiunii penale poate fi atins fără a fi necesară condamnarea acestuia cu aplicarea prevederilor art. 91 C. pen., așa cum a solicitat parchetul prin motivele de apel.
Pe de altă parte, contrar susținerilor apelantului, Înalta Curte consideră că, în cauză, nu sunt întrunite cumulativ toate condițiile prevăzute de art. 80 C. pen. pentru a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, având în vedere, în acest sens, gravitatea infracțiunii săvârșite, care este una moderată, fapta comisă având aptitudinea de a produce consecințe grave dacă inculpatul ar fi condus în condiții de trafic intens și pe o porțiune mai mare de drum, căci, potrivit probatoriului administrat, în urma ingerării băuturii alcoolice, acesta a avut dificultăți în a manevra în siguranță autoturismul.
Înalta Curte constată, însă, că apelul declarat de inculpat este întemeiat în ceea ce privește critica privind greșita obligare a acestuia să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Botoșani sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate. În acest sens, raportat la circumstanțele personale al inculpatului (care are studii postuniversitare, este de profesie avocat, fiind apreciat în profesie și în colectivitate, participă la diverse activități sportive și culturale și se află la prima abatere de la legea penală), se apreciază că reintegrarea socială și reeducarea acestuia pot fi realizate și fără instituirea în sarcina sa a obligației prevăzută de art. 85 alin. (2) lit. c) C. pen.
Pentru considerentele mai sus expuse, Înalta Curte, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite, în limitele anterior arătate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 2 din 18 ianuarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, pe care o va desființa, în parte, și, în rejudecare:
Va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) și art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și va menține dispoziția de stabilire în sarcina inculpatului A. a pedepsei de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., în condițiile art. 83 alin. (1) C. pen.
Va înlătura obligația impusă inculpatului în baza dispozițiilor art. 85 alin. (2) lit. c) C. pen. de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Botoșani sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
Totodată, va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 2 din 18 ianuarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.
Desființează, în parte, sentința penală atacată și, în rejudecare:
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) și art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și menține dispoziția de stabilire în sarcina inculpatului A. a pedepsei de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., în condițiile art. 83 alin. (1) C. pen.
Înlătură obligația impusă inculpatului în baza dispozițiilor art. 85 alin. (2) lit. c) C. pen. de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Botoșani sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 aprilie 2023.