ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Deliberând asupra recursului în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 197/A/2023 din 15 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 1640/2022 pronunțată la data de 29 noiembrie 2022 de Judecătoria Satu Mare, în baza art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (2) și 10 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului, prev. și ped. de art. 336 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în baza art. 92 C. pen. s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, termen care începe să curgă de la data la care prezenta hotărâre rămâne definitivă.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul pe durata termenului de supraveghere la următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Satu Mare, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatului să execute următoarea obligație: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă 60 de zile, la B. sau la C..
În baza art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) s-au dispus a se comunica Serviciului de Probațiune Satu Mare.
În baza art. 403 alin. (4) C. proc. pen. și art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, sens în care, potrivit dispozițiilor art. 96 alin. (1) - (4) C. pen., se revocă suspendarea și se dispune executarea pedepsei.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul.
Prin Decizia penală nr. 197/A din 15 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 1640/2022 pronunțate la data de 29 noiembrie 2022 de Judecătoria Satu Mare, pe care a menținut-o în totalitate.
Curtea de Apel a reținut că inculpatul A., la data de 09.12.2021, orele 20:13, a condus pe DN19 între localitățile Decebal și Satu Mare, autovehiculul marca x cu nr. de înmatriculare x, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice, având o concentrație alcoolică de 2,67 g‰ alcool pur în sânge la prima probă, respectiv 2,55 g‰ alcool pur în sânge la a doua probă, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen.
Decizia din apel a fost comunicată inculpatului, la data de 20 martie 2023, semnând personal dovada de primire, astfel că data până la care inculpatul avea posibilitatea să declare recurs în casație este 20 aprilie 2023, inclusiv.
Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 13 aprilie 2023, inculpatul, prin apărător ales, avocat D., cu împuternicire avocațială depusă la dosar, în temeiul art. 433 și urm. C. proc. pen., a formulat recurs în casație, invocând cazul de casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., cu argumentarea că fapta nu este prevăzută de legea penală întrucât îmbibația alcoolică în sânge a fost stabilită numai la două momente ulterioare săvârșirii faptei (ora 20.45 - 2,67 gr/l alcool pur în sânge, ora 22:00 - 2,55 gr/l alcool pur în sânge), nu și la momentul comiterii acesteia (ora 20.13), conform Deciziei nr. 732/2014 a Curții Constituționale.
În temeiul art. 441 C. proc. pen. a solicitat suspendarea hotărârii până la soluționarea recursului în casație.
Cererea de recurs în casație a fost comunicată tuturor participanților, iar până la expirarea termenul de 10 zile, prevăzut de art. 439 alin. (2) C. proc. pen., nu au fost depuse concluzii scrise.
Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 5 mai 2023, iar la înaintarea dosarului în calea de atac, procedura de comunicare a recursului în casație era îndeplinită.
La data de 12 iunie 2023 a fost întocmit raportul de magistratul-asistent.
Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de recurs în casație formulate de inculpatul A., prin încheierea din data de 20 iunie 2023, Înalta Curte a constatat că aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 434 - art. 438 C. proc. pen., astfel că, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a dispus admiterea în principiu a acesteia, cu consecința trimiterii în vederea judecării la Completul nr. 2, în compunere de 3 judecători, cu termen de judecată la data de 5 septembrie 2023.
Totodată, a fost respinsă cererea de suspendare a executării hotărârii formulată de inculpatul A..
Examinând recursul în casație din perspectiva cazului de casare invocat, art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. (potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când s-a dispus condamnarea pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală), Înalta Curte constată următoarele:
Cazul de casare invocat de inculpată are în vedere situația în care s-a săvârșit o faptă pe care în mod greșit instanța a considerat-o infracțiune, întrucât în realitate, fapta nu se găsește în niciuna dintre prevederile legii penale ca infracțiune. Este situația faptelor care au un caracter civil, comercial ori situația dezincriminării unei fapte prevăzute de legea penală.
În analiza acestui caz de recurs în casație se pot supune verificării instanței critici cu privire la corespondența dintre fapta concretă cu descrierea conținută în norma de incriminare, în sensul dacă se suprapune modelului legal creat de legiuitor.
În cadrul criticilor formulate de recurentul inculpat, s-a susținut că instanța de apel a menținut condamnarea, întrucât îmbibația alcoolică în sânge a fost stabilită numai la două momente ulterioare săvârșirii faptei (ora 20.45 - 2,67 gr/l alcool pur în sânge, ora 22:00 - 2,55 gr/l alcool pur în sânge), nu și la momentul comiterii acesteia (ora 20.13), respectiv al depistării în trafic, deși potrivit considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 732/2014 trebuie avută în vedere valoarea alcoolemiei de la momentul depistării persoanei în trafic.
Din examinarea actelor dosarului, în limitele procesuale menționate și în raport cu situația de fapt, astfel cum a fost stabilită definitiv de instanța de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acțiunea inculpatului corespunde elementelor de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută și pedepsită de art. 336 alin. (1) din C. pen., reținută în concret în sarcina sa.
Prin Decizia nr. 732 din 16.12.2014 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 69/27.01.2015, s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) C. pen. este neconstituțională, statuându-se că "(...) cerința ca îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează consumarea infracțiunii la un moment ulterior săvârșirii ei, în condițiile în care, de esența infracțiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor. Odată cu momentul opririi în trafic încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozițiile art. 336 alin. (1) C. pen., astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică - (...)"- parag. 26.
Prin urmare, astfel cum susține și apărarea, relevanță penală se acordă valorii alcoolemiei din momentul opririi în trafic, iar nu celei de la momentul prelevării mostrelor biologice.
Or, faptul că inculpatul a consumat băuturi alcoolice (3 sau 4 pahare de vin) înainte de a conduce autoturismul, așa cum în mod corect a reținut și instanța de apel, rezultă din declarația acestuia și din buletinul de analiză toxicologică întocmit de către Serviciul de Medicină Legal Satu Mare potrivit căruia, inculpatul avea o alcoolemie 2,67 g‰ alcool pur în sânge la prima probă, la ora 20:45 și de 2, g‰ alcool pur în sânge la a doua probă, la ora 22:00, iar valoarea acestora nu a fost contestată de inculpat, nefiind solicitată recalcularea alcoolemiei.
În consecință, condamnarea inculpatului a fost dispusă în raport de valoarea alcoolemiei de la momentul depistării în trafic, iar faptul că nu s-a utilizat ad litteram această formulare statuată de instanța de contencios constituțional nu înlătură caracterul penal al faptei, câtă vreme probatoriul face dovada faptului că inculpatul a avut în sânge, la momentul opririi/depistării în trafic, o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, astfel cum impune textul de incriminare a faptei de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.
Înalta Curte reamintește că starea de fapt reținută în cauză, materialul probator administrat, încadrarea juridică a faptelor, precum și reținerea sau nu a unei cauze de reducere a pedepsei ori a circumstanțelor atenuante/agravante, nu mai pot constitui motive de cenzură din partea instanței supreme în procedura recursului în casare, după cum nu se poate realiza o reindividualizare a pedepselor, având în vedere scopul recursului în casație reglementat ca și o cale extraordinară de atac de reformare numai sub aspect legal, de drept și nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze în parametrii în care a avut loc judecata în fond și apel.
În acest context, se observă că inculpatul critică, printre altele, faptul că nu s-au administrat alte mijloace de probă în acest sens, în condițiile în care a uzat de procedura abreviată, privind recunoașterea vinovăției, prevăzută de art. 374 - 375 C. proc. pen. și, implicit, de beneficiile dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., respectiv efectuarea unei expertize de calcul retroactiv alcoolemiei, audierea persoanelor aflate la locul unde inculpatul a consumat alcool, pentru a se stabili o valoare exactă a consumului de alcool și, astfel, nu ar fi fost respectate dispozițiile art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., în sensul că instanța trebuia să constate, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există și constituie infracțiune.
Așadar, în raport cu cele arătate, Înalta Curte apreciază că aceste critici excedează procedurii recursului în casare, astfel cum e reglementat de dispozițiile art. 433 C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 197/A din 15 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul-inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 197/A din 15 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 septembrie 2023.