ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursului în casație declarat, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 156 din 18.06.2021, pronunțată de Judecătoria Fălticeni, între altele, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza II C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 3 (trei) luni pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 32 din Legea nr. 217/2003 (formă în vigoare la data de 02.01.2017), cu aplicarea art. 6 C. pen.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 92 C. pen., a fost stabilit un termen de supraveghere de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 93 alin. (2) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, apreciat ca adecvate de către Serviciul de probațiune Suceava.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a stabilit ca inculpatul să presteze timp de 60 de zile o activitate neremunerată în cadrul Primăriei municipiului Fălticeni sau Primăriei comunei Baia, programul de executare al acestei activități urmând a fi stabilit de către Serviciul de Probațiune Suceava.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., i s-a atras atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 96 C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen., i s-a atras atenția inculpatului ca, în cazul în care nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse prin prezenta hotărâre, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza II C. proc. pen., a fost achitată inculpata B. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.

Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni, inculpații A., C. și partea civilă D..

Prin decizia penală nr. 161 din 18.02.2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpații A. și C. împotriva sentinței penale nr. 156 din 18.06.2021 a Judecătoriei Fălticeni.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni și partea civilă D. împotriva sentinței penale nr. 156 din 18.06.2021 a Judecătoriei Fălticeni.

A fost desființată, în parte, sentința penală apelată și, în rejudecare, au fost înlăturate dispozițiile de achitare a inculpaților A. și B. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., de aplicare a art. 91 și următoarele și a art. 6 C. pen. referitor la infracțiunea prevăzută de art. 32 din Legea nr. 217/2003, în cazul inculpatului A., precum și de respingere a acțiunii civile

S-a făcut aplicarea art. 5 C. pen. în ceea ce privește infracțiunea de nerespectarea hotărârii judecătorești prevăzută de art. 32 din Legea nr. 217/2003 pentru care a fost condamnat în primă instanță inculpatul A. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. și art. 231 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani și 7 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 38 alin. (1) lit. a) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele principale cu închisoarea aplicate, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 7 luni închisoare, la care a fost adăugat un spor de 1 lună închisoare (o treime din cealaltă pedeapsă), în final, urmând a executa pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 91 alin. (1) raportat la art. 92 alin. (1) și (2) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale de 2 ani și 8 luni închisoare aplicată inculpatului A. pe un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data prezentei decizii.

În baza art. 92 alin. (3) raportat la art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, i s-a impus inculpatului A. respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Conform art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., i s-a impus inculpatului A. să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probațiune Suceava sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen. raportat la art. 404 alin. (2), pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpatul A. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 de zile la una din următoarele două instituții publice: Primăria Municipiului Fălticeni, județul Suceava, respectiv Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Suceava, județul Suceava, instituția urmând a fi decisă de consilierul de probațiune din cadrul Serviciului de Probațiune Suceava în urma evaluării inițiale a inculpatului.

În temeiul art. 407 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 96 alin. (1), (2), (4), (6) C. pen., art. 91 alin. (4) C. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere ori obligațiilor impuse prin decizie, neîndeplinirii integrale a obligațiilor civile dispuse până la împlinirea termenului de supraveghere sau săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, constând în sancțiunea revocării suspendării sub supraveghere, urmată de executarea pedepsei.

În baza art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 2 ani și 7 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 91 alin. (1) raportat la art. 92 alin. (1) și (2) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei principale de 2 ani și 7 luni închisoare aplicată inculpatei B. pe un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data prezentei decizii.

În baza art. 92 alin. (3) raportat la art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, i s-a impus inculpatei B. respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Suceava, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Conform art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., i s-a impus inculpatei B. să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probațiune Suceava sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

Conform art. 93 alin. (3) C. pen. raportat la art. 404 alin. (2), pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca inculpata B. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 100 de zile la una din următoarele două instituții publice:Primăria Municipiului Fălticeni, județul Suceava, respectiv Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Suceava, județul Suceava, instituția urmând a fi decisă de consilierul de probațiune din cadrul Serviciului de Probațiune Suceava în urma evaluării inițiale a inculpatului.

În temeiul art. 407 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 96 alin. (1), (2), (4), (6) C. pen., art. 91 alin. (4) C. pen., i s-a atras atenția inculpatei B. asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere ori obligațiilor impuse prin decizie, neîndeplinirii integrale a obligațiilor civile dispuse prin aceasta până la împlinirea termenului de supraveghere sau săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, constând în sancțiunea revocării suspendării sub supraveghere, urmată de executarea pedepsei.

Au fost obligați inculpații A. și B., în solidar, să plătească părții civile D. suma de 3740 de RON, cu titlu de daune materiale.

A fost obligat inculpatul A. să plătească părții civile D. suma de 1500 de RON, cu titlu de daune morale.

Au fost respinse celelalte pretenții ale părții civile D..

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Împotriva hotărârii instanței de apel, la data de 18.03.2022, au declarat recurs în casație inculpații B. și A., prin avocat E..

Prin cererea de recurs în casație formulată, recurenții inculpați au invocat motivul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., arătând că au fost condamnați pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală.

În argumentare, au arătat că faptele pentru care au fost condamnați nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) și art. 229 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) C. pen., întrucât bunurile sustrase erau proprietatea personală a inculpatului A. și nu se aflau în proprietatea sau detenția părții civile D., lipsind astfel elementul material al infracțiunii prevăzute de textul de lege anterior enunțat.

Prin urmare, s-a solicitat admiterea recursului în casație, casare deciziei atacate, și, în rejudecare să se dispună achitarea inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

Prin încheierea din data de 26 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpații A. și B. împotriva deciziei penale nr. 161 din data de 18 februarie 2022, pronunțată de Curtea de apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018.

La termenul din data de 23.06.2022, au avut loc dezbaterile asupra recursului în casație declarat de inculpați, cauza rămânând în pronunțare.

Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul în casație declarat de inculpații A. și B. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată să verifice, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Recurenții A. și B. și-au întemeiat cererea de recurs în casație pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., arătând, în esență, că faptele pentru care au fost condamnați nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) și art. 229 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) C. pen., întrucât bunurile sustrase erau proprietatea personală a inculpatului A. și nu se aflau în proprietatea sau detenția părții civile D., lipsind astfel elementul material al infracțiunii prevăzute de textul de lege anterior enunțat.

Înalta Curte reține că, în esență, cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. - hotărârile sunt supuse casării, dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală - se circumscrie situațiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunțat soluția definitivă de condamnare nu întrunește elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, când instanța a ignorat o normă care conține dispoziții de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și noua configurare legală a tipului respectiv de infracțiune. Acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obține schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidența unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de apel.

Pe de altă parte, în calea extraordinară de atac a recursului în casație, nu se poate realiza o analiză a conținutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, fără a putea fi supuse cenzurii starea factuală reținută de instanța de apel.

Astfel, în speță, în raport cu situația de fapt, astfel cum a fost stabilită în mod definitiv de instanța de apel, Înalta Curte constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) C. pen., constând în aceea că, la data de 02.01.2017, în intervalul orar 19:00 - 22:00, inculpații A. și F. au pătruns, prin efracție (demontarea unei porțiuni din gard), în curtea locuinței aparținând persoanei vătămate D., de unde au luat mai multe bunuri mobile aflate într-o hală în valoare totală de 3740 RON (truse de scule, unelte pentru lucrări în construcții, elemente de instalații electrice/sanitare, etc. - menționate în tabelul nr. 1 al expertizei merceologice efectuate în cauză).

Or, criticile formulate de inculpații A. și B., deși au fost circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., caz de casare ce vizează lipsa elementelor de tipicitate ale infracțiunii pentru care s-a dispus o soluție de condamnare, sunt întemeiate pe argumente prin care, în realitate, se tinde la o reevaluare a materialului probator și la reținerea unei alte situații de fapt decât cea reținută cu titlu definitiv în decizia atacată.

Referitor la critica potrivit cu care bunurile sustrase erau proprietatea personală a inculpatului A. și nu se aflau în proprietatea sau detenția părții civile D., Înalta Curte o constată ca fiind nefondată, întrucât din cuprinsul convenției matrimoniale între soți (regimul separației de bunuri), autentificată sub nr. x/04.08.2014 de către BNP G. din municipiu Vatra Dornei, județul Suceava, rezultă că inculpatului A. și persoanei vătămate F. le-a fost adus la cunoștință posibilitatea întocmirii unui inventar al bunurilor mobile proprii fiecăruia, însă cei doi au arătat că nu există astfel de bunuri.

Pentru considerentele dezvoltate anterior, având în vedere că, în cauză, nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpații A. și B. împotriva deciziei penale nr. 161 din 18 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2018.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, în cuantum de câte 627 RON, rămân în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpații A. și B. împotriva deciziei penale nr. 161 din 18 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2018.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, în cuantum de câte 627 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 iunie 2022.

GGC - MM