ÎCCJ, Secția penală

Asupra recursului în casație de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 150 din data de 03.05.2022 pronunțată de Judecătoria Tecuci, în Dosarul nr. x/2021, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută și pedepsită de art. 335 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 41 și art. 43 alin. (5) din C. pen. (faptă din 03.04.2019).

A fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută și pedepsită de art. 323 din C. pen. cu aplicarea art. 41 și art. 43 alin. (5) din C. pen. (faptă din 03.04.2019).

S-a constatat că faptele din prezenta cauză sunt în concurs cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 153/2021 pronunțată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2020 (definitivă prin Decizia penală nr. 984/28.10 2021 a Curții de Apel Galați) la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Conform art. 97 alin. (1) din C. pen. a fost anulată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare dispusă prin Sentința penală nr. 153/2021 pronunțată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2020 (definitiv prin Decizia penală nr. 984/28.10 2021 a Curții de Apel Galați).

Conform art. 38 alin. (1) și alin. (2) din C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare sporită cu 6 luni închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse) inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenție, conform art. 60 din C. pen.

S-a constatat că la instanță inculpatul a fost asistat de apărător ales.

Conform art. 274 din C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1000,00 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.

S-a dispus comunicarea prezentei și la Serviciul de probațiune Galați.

Prin încheierea din data de 06 mai 2022, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Sentinței nr. 150 din data de 03.05.2022 pronunțată de Judecătoria Tecuci, în Dosarul nr. x/2021, în sensul că la aliniatul 5, în dispozitivul tehnoredactat, din eroare s-a menționat că, "Conform art. 38 alin. (1) și alin. (2) din noul C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din noul C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare sporită cu 6 luni închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse) inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenție, conform art. 60 din C. pen.." în loc de "Conform art. 38 alin. (1) și alin. (2) din noul C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din noul C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare sporită cu 6 luni închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse) inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 20 de zile închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenție, conform art. 60 din C. pen..", cum era corect.

Împotriva sentinței pronunțate de către instanța de fond a declarat apel inculpatul A..

Prin Decizia penală nr. 1053/A din data de 07 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în Dosarul nr. x/2021, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 150/03.05.2022 pronunțată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2021.

În esență, s-a reținut că, inculpatul A., la data de 03.04.2019, a condus autovehiculul marca x, cu nr. de înmatriculare x, pe str. x din com. Movileni jud. Galați, fără a poseda permis de conducere valabil pentru categoria corespunzătoare autovehiculului pe care-l conducea, respectiv s-a folosit de permisul de conducere seria x, în sensul că l-a prezentat organelor de cercetare penală ca fiind un permis de conducere valabil, în vederea producerii de consecințe juridice, respectiv să ateste că are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, care s-a dovedit a fi fals prin faptul că a fost eliberat pe numele altei persoane, aspect pe care îl cunoștea.

Împotriva hotărârii instanței de apel a declarat recurs în casație inculpatul A., invocând cazurile de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 și 12 din C. proc. pen.

Prin cererea de recurs în casație formulată, inculpatul A. a solicitat admiterea recursului în casație, casarea hotărârii atacate și să se dispună achitarea sa, respectiv, să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare sau, după care, înlăturarea greșitei aplicări a legii.

Deopotrivă, a solicitat să se dispună suspendarea executării pedepsei constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Referitor la incidența dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., inculpatul a precizat că faptele de uz de fals și conducere a unui vehicul fără permis de conducere, pentru care s-a dispus condamnarea sa, nu sunt prevăzute de legea penală.

Astfel, în cauză, nu este întrunită trăsătura esențială a tipicității faptei, în condițiile în care, cu privire la infracțiunea de uz de fals, inculpatul a arătat că nu a prezentat organelor de urmărire penală permisul de conducere. Cu privire la infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, a susținut că s-a aflat în eroare cu privire la valabilitatea permisului de conducere, sens în care a depus la dosar acte din care rezultă că a urmat proceduri legale în vederea obținerii permisului de conducere.

În acest sens, a solicitat să se aibă în vedere că organele de poliție i-au reținut permisul de conducere, în baza procesului-verbal din data de 03.04.2019, iar la data de 19.04.2019, permisul de conducere i-a fost restituit, împrejurare care i-a întărit ideea că permisul este valabil.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., inculpatul a susținut că pedeapsa rezultantă de 2 ani și 20 de zile este nelegală, fiind stabilită peste limitele prevăzute de lege.

Pentru aceste motive, a solicitat să se dispună admiterea recursului în casație, trimiterea cauzei spre rejudecare sau înlăturarea greșitei aplicării a legii.

După îndeplinirea procedurii de comunicare a recursului în casație, dosarul de recurs a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția penală, la data de 18 noiembrie 2022, când s-a stabilit termen pentru examinarea, în Cameră de Consiliu, a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen., la data de 31 ianuarie 2023, dată până la care, de asemenea, s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză.

Prin încheierea din data de 31 ianuarie 2023, apreciind că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 434 - art. 438 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1053/A din data de 07 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați, în Dosarul nr. x/2021 și a dispus trimiterea cauzei la completul competent în vederea judecării căii extraordinare de atac promovată.

Preliminar, Înalta Curte constată că recurentul inculpat A., prin intermediul apărătorului ales, cu ocazia dezbaterilor de la termenul din data de 31 ianuarie 2023, a arătat că nu mai susține cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Examinând cauza în temeiul art. 442 - 444 din C. proc. pen. și prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul în casație este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară de atac a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție verifică conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, analiza de legalitate nefiind însă una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor și reglementate, ca atare, în cuprinsul art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

În cauza de față, recurentul inculpat A. a formulat recurs în casație întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Din interpretarea literală a acestei dispoziții legale, rezultă că se circumscriu cazului de casare menționat acele situații în care este înfrânt principiul legalității pedepsei, printre altele, prin depășirea limitelor legale, respectiv, stabilirea unei pedepse care, fie depășește limitele generale ale pedepsei ori se situează sub aceste limite, fie depășește sau se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute pentru infracțiunea săvârșită.

Așadar, prin sintagma mai sus menționată "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege, în raport cu încadrarea juridică și cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită de instanța de apel.

În aceste coordonate, evaluând critica inculpatului A. în raport de care s-a dispus admiterea în principiu a cererii de recurs în casație, Înalta Curte reține următoarele:

Prin Sentința penală nr. 150/03.05.2022 pronunțată de Judecătoria Tecuci, menținută prin decizia ce face obiectul prezentului recurs în casație, inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută și pedepsită de art. 335 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 41 și art. 43 alin. (5) din C. pen. (faptă din 03.04.2019), respectiv la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută și pedepsită de art. 323 din C. pen. cu aplicarea art. 41 și art. 43 alin. (5) din C. pen. (faptă din 03.04.2019), instanța reținând că faptele din prezenta cauză sunt în concurs cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 153/2021 pronunțată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2020 (definitivă prin decizia penală nr. 984/28.10 2021 a Curții de Apel Galați) la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Astfel, a fost anulată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare dispusă prin Sentința penală nr. 153/2021 pronunțată de Judecătoria Tecuci, iar potrivit art. 38 alin. (1) și alin. (2) din C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit cele trei pedepse, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare sporită cu 6 luni închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse), rezultând pedeapsa de 2 ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenție.

Se impune a se preciza că indicarea, atât în considerentele, cât și în dispozitivul hotărârii de condamnare, a cuantumului pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, este, în mod evident, rezultatul unei erori materiale, în condițiile în care prin încheierea din data de 06 mai 2022 pronunțată de Judecătoria Tecuci s-a dispus dispune îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul tehnoredactat al sentinței penale nr. 150 din 03.05.202 pronunțată în Dosarul penal nr. x/2021 Judecătoriei Tecuci, în sensul că aliniatul 5 va avea următorul conținut: "Conform art. 38 alin. (1) și alin. (2) din noul C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din noul C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare sporită cu 6 luni și 20 zile închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse) inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 20 zile închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenție, conform art. 60 din C. pen..", în loc de "Conform art. 38 alin. (1) și alin. (2) din noul C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din noul C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare sporită cu 6 luni închisoare (1/3 din suma celorlalte două pedepse) inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, pedeapsă ce se va executa în regim de detenție, conform art. 60 din C. pen..".

Recurentul inculpat A. susține că pedeapsa rezultantă se află în afara limitelor legale, întrucât pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, stabilită prin Sentința penală nr. 153/2021 pronunțată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2020 a fost contopită și prin Sentința penală nr. 137/2022 pronunțată de Judecătoria Huși în Dosarul nr. x/2021.

În consecință, fără a proceda la analiza ei, dar evaluând legalitatea pedepselor aplicate recurentului A. prin hotărârea atacată, prin raportare la încadrarea juridică dată faptelor de către instanța de apel, Înalta Curte constată că nu se identifică situații de aplicare a pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Conform art. 335 alin. (1) din C. pen., infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, este sancționată cu pedeapsa închisorii de la un la 5 ani închisoare, iar infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art. 323 din C. pen., este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, și cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.

În acest context, se constată că pedepsele de 1 an și 6 luni, respectiv de 6 luni aplicate inculpatului A. se situează în limitele prevăzute de lege.

Susținerile recurentului inculpat A. sunt lipsite de suport factual, întrucât din cuprinsul hotărârii de condamnare, menținută prin decizia atacată în prezenta procedură, rezultă cu claritate faptul că instanța a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunile de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și uz de fals după executarea pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2019/041.12.2015 a Judecătoriei Galați, definitivă prin Decizia penală nr. 76/15.03.2016 a Tribunalului Galați, însă mai înainte de împlinirea termenului de reabilitare cu privire la această pedeapsă, fiind incidente dispozițiile art. 41 alin. (1) din C. pen. privitoare la starea de recidivă post executorie.

Totodată, constatând că faptele din prezenta cauză sunt în concurs cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr. 153/2021 pronunțată de Judecătoria Tecuci în Dosarul nr. x/2020 (definitivă prin Decizia penală nr. 984/28.10 2021 a Curții de Apel Galați) la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, în mod judicios, prima instanță a dispus, conform art. 97 alin. (1) din C. pen., anularea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicată prin această hotărâre și potrivit art. 38 alin. (1) și alin. (2) din C. pen. și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., contopirea acesteia cu pedepsele aplicate în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 20 zile închisoare.

În acest sens, se impune a se constata că din cuprinsul hotărârii de condamnare nu rezultă vreun element care să susțină ideea avansată de recurent, ci dimpotrivă, în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere împrejurările concrete în care au fost comise faptele, gravitatea acestora, persoana inculpatului (acesta a manifestat o atitudine nesinceră, negând săvârșirea faptelor), dar și împrejurarea că inculpatul este recidivist, acesta a mai fost sancționat penal, atât în țară cât și în străinătate, inclusiv pentru infracțiuni la regimul rutier.

Pentru considerentele prezentate, constatând că aspectele invocate de recurentul inculpat A. în recurs în casație nu reprezintă, în fapt, împrejurări referitoare la aplicarea pedepsei în alte limite decât cele prevăzute de lege, astfel că acestea nu se circumscriu cazului invocat, prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., sau vreunui alt caz de casare expres și limitativ prevăzut de lege, iar pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului este în limite legale, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de acesta împotriva Deciziei penale nr. 1053/A din data de 07 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați - secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va dispune obligarea recurentului inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1053/A din data de 07 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați - secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 februarie 2023.

GGC - OB