ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2375/2022

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea înregistrată la data de 02 octombrie 2019 pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2019, reclamantul Municipiul Pitești, în contradictoriu cu pârâții S.C. A. S.R.L. și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, a solicitat instanței:

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 36 alin. (1) și (2) lit. b) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată.

I.2. Sentința pronunțată de Tribunalul București

Prin sentința civilă nr. 571 din 02 iulie 2020, Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins excepția lipsei calității procesual pasive, ca neîntemeiată; a admis, în parte, acțiunea formulată de către reclamantul Municipiul Pitești în contradictoriu cu pârâții S.C. A. S.R.L. și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică; a anulat înregistrarea numelui de domeniu www.x.ro pe numele pârâtei S.C. A. S.R.L.; a respins acțiunea în rest, ca neîntemeiată.

I.3. Decizia pronunțată de Curtea de Apel București

Prin decizia nr. 14 A din 12 ianuarie 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 571 din 02 iulie 2020, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă; a schimbat în tot sentința apelată, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive; a respins acțiunea, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

II. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 14 A din 12 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a declarat recurs pârâtul Municipiul Pitești, prin primar.

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 03 mai 2022, sub nr. x/2019, fiind repartizat computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2.

II.1. Motivele de recurs

Recurentul-pârât a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a deciziei atacate, cu consecința trimiterii cauzei în vederea judecării fondului la instanța de apel, invocând incidența prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, a arătat că soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a inimatei-pârâte S.C. A. S.R.L. este greșită și nelegală, în sensul în care în motivarea soluției pronunțate instanța de apel a făcut trimitere doar la simpla susținere a intimatei - pârâte pe baza unor relații de la B., fără a avea în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei și nici verificările efectuate chiar de către instanța de fond în baza de date OSIM și a Registrului online al mărcilor, trecând, în mod nejustificat, și peste aspectele invocate de către pârâtul Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică.

Așadar, dacă instanța de apel s-ar fi aplecat asupra probelor administrate, încă de la instanța de fond, ar fi constatat următoarea situație de fapt: municipiul Pitești deține marca "x" având numărul de înregistrare y și data depozitului 19.12.2007; marca este combinată având și reprezentare grafică; intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L. administrează un site sub denumirea www.x.ro: la secțiunea contact de pe site-ul respectiv, instanța de fond a identificat denumirea intimatei-pârâte; în întâmpinare INCDI-ICI București a menționat că a acordat domeniul fcarges.ro primului solicitant, identificat ca fiind chiar intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L.

A precizat că niciuna din probele administrate nu face referire la o altă persoană ca fiind titular sau administrator al domeniului fcarges.ro, singura care apare în această calitate fiind intimata-pârâtă și nicidecum numitul C., instanța de apel încălcând prevederile pct. 3, pct. 14, pct. 19 și pct. 20 din H.G. nr. 1621/2003 pentru organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI.

A mai arătat că prevederile pct. 20 coroborate cu cele cuprinse la pct. 14 din actul normativ invocat fac dovada faptului că ICI București a acordat domeniul "fcarges.ro" primului solicitant (S.C. A. S.R.L.), care are calitatea de deținător al domeniului, fiind și cel care poartă întreaga responsabilitate pentru modul de utilizare al acestuia, aspect susținute și de către pârâta ICI București.

II.2. Apărările formulate în cauză

La data de 07 iulie 2022, prin fax și poștă electronică, în termen legal, intimata-pârâtă A. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

În susținerea poziției sale procesuale, a arătat că instanța de apel a reținut în cauză, în urma relațiilor furnizate de către B., că deținătorul domeniului litigios www.x.ro este numitul C., persoană fizică, și nu pârâta A. S.R.L., persoana juridică, neexistând în atare condiții identitate între părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel că în mod temeinic și legal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a societății A. S.R.L.

La data de 06 iulie 2022, prin poștă, în termen legal, intimatul-pârât Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de obiect a cererii, cu consecința anulării solicitării ștergerii/transferului domeniului www.x.ro, potrivit art. 196 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de interes în raport de competența legală și modul de utilizare a domeniului și pentru aplicațiile create domeniului respectiv, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei părți în raport de contractul de înregistrare, solicitând, în principal, admiterea excepțiilor invocate, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată, iar subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

În condițiile în care reclamanta s-a referit pe tot parcursul acțiunii la site/adresa web, a arătat că lipsa de competență a Institutului și implicit a registrului în înregistrarea site-urilor/adreselor web, precizând că în registru se înregistrează doar domenii nu și site-uri și nici nu putea interveni asupra site-urilor, riscând săvârșirea de infracțiuni.

Dacă instanța va dispune ștergerea/transferul domeniului www.x.ro hotărârea nu poate fi pusă în executare, întrucât domeniul nu există, încât ar trebui ca instanța să se pronunțe asupra a ceva ce nu s a cerut, adică să se execute obligația de a face asupra domeniului fcarges.ro., deși o recalificare/schimbare a obiectului cauzei în calea extraordinară de atac nu este oportună.

În aceste condiții, a înțeles să invoce excepția lipsei de obiect a cererii, solicitând admiterea acesteia și anularea solicitării, conform art. 196 alin. (1), fiind o excepție de fond, peremptorie absolută, apreciind că există o lipsă de interes a cererii.

Raportându-se la regulile de înregistrare și la contractul de înregistrare a susținut că răspunderea acesteia nu poate fi angajată, sens în care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică atât față de cererea de fond, cât și față de cererea de recurs, fiind o excepție de fond, absolută și peremptorie.

A precizat că nu este titularul domeniului în dispută după cum a indicat și reclamantul nu există faptă, vinovăția sau legătură de cauzalitate, lipsind posibilitatea angajării răspunderii civile delictuale, apreciind că o hotărâre prin care pârâții, alții decât Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică sunt obligați să dispună transfer/șergere a funcționării domeniului și/sau reclamantului i se acordă dreptul de a șergere/transfer, este îndestulătoare; dacă persoana interesată dorește poate comunica/solicita Institutului punerea în executare a hotărârii judecătorești pronunțate.

A susținut că ICI București, care a fost înființat în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1621/2003 pentru organizarea funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București, modificată prin art. 22 al O.U.G. nr. 22/2009, și are doar competente în organizarea, administrarea și gestionarea TLD (top level domain), îndeplinind funcția de registru pentru numele de domenii ". ro"; ICI a respectat atribuțiile sale în calitate de Registru B. și a atribuit domeniul în dispută, în conformitate cu regulile privind înregistrarea numelor de domenii, reguli postate pe site-ul www.x.ro.

În baza acestor reguli ICI București a acordat domeniul primului solicitant ale cărui date pot fi verificate pe site-ul TLD; datele personale trebuie protejate conform Regulamentului nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce priveșe prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), iar răspunderea pentru modul de utilizare a domeniului pentru aplicațiile create pe domeniul respectiv aparține în totalitate deținătorului domeniului.

A menționat că ICI București este în imposibilitatea verificării inițiale a tuturor celor care solicită rezervări de domenii, dacă aceste nume de domenii încalcă drepturile altor persoane fizice sau juridice, care au denumirea firmei sau marca înregistrată cu aceeași dcnumire ca numele de domeniu rezervat nu poate avea initiațiva unor operațiuni asupra domeniilor.

Lipsa de interes, potrivit art. 32 C. proc. civ., ca excepție de fond, indică faptul că nu se poate introduce o acțiune prin care se solicită obligarea unei persoane la o anumită conduită atâta vreme cât acea persoană nu are competența legală să realizeze o astfel de operațiune, raportat la subdomenii, iar raportat la domenii nu se poate cere obligarea unei persoane nevinovate să facă ceva ce ar putea să fie obligată persoana vinovată.

A precizat că interesul nu este născut cu privire la obligarea intimatei-pârâte la o anumită conduită, deoarece obligația poate fi executată de către pârât care la momentul solicitării va achita taxele aferente serviciului.

Atât apelul, cât și acțiunea de la fond sunt lipsite de justificare practică, iar interesul nu este nici material și nici moral și cu atât mai puțin legitim raportat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, lăsând la aprecierea instanței cererile formulate în contradictoriu cu celălalt pârât.

A considerat că cererea este inadmisibilă și raportat la solicitările formulate față de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, deși nu au competență în gestionarea site-urilor/adrese web.

În consecință, a solicitat admiterea excepțiilor invocate, iar subsidiar respingerea cererii de chemare în judecată.

La data de 20 iulie 2022, prin poștă electronică, recurentul-reclamant Municipiul Pitești, prin primar, a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă A. S.R.L., prin care a reiterat argumentele expuse în cuprinsul cererii de recurs.

La data de 21 iulie 2022, prin poștă electronică, intimatul-pârât Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă A. S.R.L., prin care a arătat că această parte nu este deținătorul dreptului de folosință al domeniului "fcarges.ro", ci persoana fizică C., precum și faptul că nu există un domeniu de forma www.x.ro, aceasta fiind adresa unei aplicații create pe domeniul "fcarges.ro"

II.3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți

Reținând incidența dispozițiilor art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "Dispozițiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 din C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 02 octombrie 2019, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.

Prin rezoluția din data de 20 iulie 2022, în temeiul dispozițiilor art. 471

1

alin. (5) C. proc. civ., completul filtru a stabilit termen de judecată la data de 06 decembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării recursului declarat de reclamantul Municipiul Pitești, prin primar, împotriva deciziei civile nr. 14A din 12 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul în condițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

În interpretarea dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate ca temei de drept în susținerea recursului, se reține că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a identificat corect textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Din parcurgerea criticilor circumscrise acestui motiv de casare, Înalta Curte constată că partea a indicat la nivel formal norma de drept material pretins a fi încălcată ori aplicată greșit de instanța de apel, și anume pct. 3, pct. 14 și pct. 20 din H.G. nr. 1621/2003 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare în Informatică, în ceea ce privește soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale a intimatei-pârâte A. S.R.L. în condițiile în care recurenta-pârâtă nu au adus critici punctuale deciziei atacate și nu a determinat în ce au constat greșelile de judecată săvârșite de instanța de apel, ci s-a raportat la situația de fapt și la interpretarea probatoriului administrat în cauză de către instanța de apel.

În această privință, recurenta-pârâtă a arătat că motivarea soluției pronunțate de instanța de apel s-a bazat pe relațiile de la B., fără a avea în vedere înscrisurile depuse la dosar, precum și verificările întreprinse de către instanța de fond în baza de date OSIM și a Registrului online al mărcilor menite a contura următoarea situație de fapt: municipiul Pitești deține marca "x" având numărul de înregistrare y și data depozitului 19.12.2007; marca este combinată având și reprezentare grafică; intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L. administrează un site sub denumirea www.x.ro; INCDI-ICI București a menționat că a acordat domeniul fcarges.ro primului solicitant, identificat ca fiind S.C. A. S.R.L.

Or, simpla expunere a unor texte de lege fără a arăta în concret de ce se impune aplicarea acestora în cauză sau fără a arăta de ce au fost interpretate eronat nu poate conduce la încadrarea recursului în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte reține că aspectele deduse judecății prin motivele de recurs implică aprecieri cu privire la nelegalitatea deciziei recurate ce țin de situația de fapt, iar nu pe o interpretare a normelor juridice reclamate, astfel că acestea nu pot face obiectul controlului de legalitate al hotărârii atacate în această etapă procesuală, întrucât recursul nu are caracter devolutiv, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de evaluare a situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, ci de a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În aceeași măsură nici alegațiile părții recurente ce relevă încălcarea de către instanța de apel a dispozițiilor legale privind procedura de înregistrare și de administrare a domeniilor în contextul evidențierii în soluționarea prezentei cauze a importanței aplicării corecte a prevederilor pct. 20 coroborat cu cele ale pct. 14 din H.G. nr. 1621/2003, în temeiul cărora ICI București a acordat domeniul "fcarges.ro" primului solicitant (S.C. A. S.R.L.), iar acesta este cel care poartă întreaga responsabilitate pentru modul de utilizare al domeniului, nu se circumscriu unor critici propriu-zise la adresa dezlegărilor jurisdicționale ale instanței de apel cât timp nu indică punctual motivele de nelegalitate, prin raportare la argumentele folosite de instanță în fundamentarea soluției pronunțate și demonstrarea modului în care soluția adoptată de instanța de apel încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

Astfel cum s-a arătat în partea introductivă a prezentei analize, Înalta Curte constată că punerea în discuție a situației de fapt reținută în raport de probele deja administrate și invocarea unor chestiuni ce nu țin propriu-zis de nelegalitatea soluției pronunțate în apel nu constituie, prin ele însăși, o motivare a recursului, în sensul avut în vedere de legiuitor, mai ales că aspectele referitoare la situația de fapt, pretins reținută greșit, nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ și expres de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recursul fiind o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept, iar în calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o devoluare a fondului cauzei, ci obiectul exclusiv al judecății îl constituie legalitatea hotărârii recurate.

Instanța de apel, ca instanță devolutivă, are plenitudinea de apreciere în ceea ce privește probele administrate în cauză, este suverană a aprecia asupra oportunității administrării probelor în proces din perspectiva utilității, concludenței și pertinenței acestora, iar instanța de recurs nu poate să procedeze la reinterpretarea probelor deja administrate și la schimbarea situației de fapt exclusiv în baza acestora.

Pentru considerentele expuse, reținând că recurentul-reclamantul nu a prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului, în temeiul prevederilor art. 489 alin. (2) și art. 486 alin. (3) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de reclamantul Municipiul Pitești, prin primar, împotriva deciziei civile nr. 14A din 12 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul Municipiul Pitești, prin primar, împotriva deciziei civile nr. 14A din 12 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 06 decembrie 2022.