Decizia nr. 826/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — conflict de competență

Obiectul acțiunii. Circumstanțele cauzei. Hotărârile instanțelor aflate în conflict 1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de 21.01.2020, sub nr. x/2020, reclamanții A., B., C., D., E. și F. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României-Prim-Ministru, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Afacerilor Interne: I. Anularea Deciziei nr. 525/2019 emise de Prim-Ministrul României, publicată în M. Of nr. 1016 din 17 decembrie 2019, prin care s-a aplicat mobilitatea pentru A. din funcția publică de secretar general al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor în funcția publică de Inspector guvernamental, precum și repunerea în funcția avută în cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare; cu cheltuieli de judecată. II. Constatarea nulității de drept pentru următoarele acte administrative: 1) H.G. nr. 834/2019, publicată în Monitorul Oficiul nr. 985/06.12.2019 privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al județului Ilfov; 2) H.G. nr. 837/2019, publicata în Monitorul Oficiul nr. 985/06.12.2019 privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al județului Suceava; 3) H.G. nr. 883/2019, publicată în Monitorul Oficiul nr. 993/11.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al județului Alba; 4) H.G. nr. 884/2019, publicată în Monitorul Oficiul nr. 993/11.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al Județului Arad; 5) H.G. nr. 885/2019, publicată in Monitorul Oficiul nr. 994/11.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al Județului Bacău; 6) H.G. nr. 886/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 994/11.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al Județului Bistrița Năsăud; 7) H.G. nr. 888/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 994/11.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al Județului Galați; 8) H.G. nr. 890/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 994/11.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al județului Hunedoara; 9) H.G. nr. 892/2019, publicată în Monitorul Oficiul nr. 994/11.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice do prefect al județului Neamț; 10) H.G. nr. 893/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 994/11.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al Județului Teleorman; 11) H.G. nr. 894/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 994/11.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al județului Vaslui; 12) H.G. nr. 895/2019, publicată în Monitorul Oficiul nr. 994/11.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect județului Vrancea; 13) H.G. nr. 920/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1007/13.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al județului Brăila; 14) H.G. nr. 922/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1007/13.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al județului Cluj; 15) H.G. nr. 930/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1007/13.12.2019, privind exercitarea eu caracter temporar a funcției publice de subprefect al județului Vâlcea; 16) H.G. nr. 944/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1018/18.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al Județului Bihor; 17) H.G. nr. 945/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1018/18.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al județului Brașov; 18) H.G. nr. 946/2010, publicată în Monitorul Oficiul nr. 1018/18.12.2019 privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al județului Dâmbovița; 19) H.G. nr. 947/2019, publicată în Monitorul Oficiul nr. 1018/18.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al județului Harghita; 20) H.G. nr. 950/2019, publicata în Monitorul Oficiul nr. 1018/18.12.2019, privind exercitarea cu caracter temporar a funcției publice de prefect al județului Vâlcea; 21) Decizia nr. 375 din 8 noiembrie 2019 privind exercitarea, cu caracter temporar, de către G., director al Direcției economice, a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Ministerului Culturii; 22) Decizia nr. 383 din 13 noiembrie 2019 privind exercitarea cu caracter temporar, de către H. a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct al Ministerului Fondurilor Europene; 23) Decizia nr. 496 din 9 decembrie 2019 privind exercitarea, cu caracter temporar, de către I. a funcției publice temporar vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar generai al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; 24) Decizia nr. 512 din 11 decembrie 2019 privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare, de către J. a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct al Ministerului Sănătății; 25) Decizia nr. 433 din 20 noiembrie 2019 privind exercitarea, cu caracter temporal, prin delegare, de către K. a funcției publice temporar vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor; 26) Decizia nr. 437 din 25 noiembrie 2019 privind exercitarea cu caracter temporar, de către L. a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct al Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației; 27) Decizia nr. 438 din 25 noiembrie 2019 privind exercitarea, cu caracter temporar, de către M. a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct al Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației; 28) Decizia nr. 441 din 25 noiembrie 2019 privind exercitarea, cu caracter temporar, de către N. a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar generat adjunct al Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor; 29) Decizia nr. 443 din 25 noiembrie 2019 privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare, de către O. a funcției publice temporar vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; 30) Decizia nr. 525 din 17 decembrie 2019 privind aplicarea mobilității pentru dl. A. din funcția publică de secretar general al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor în funcția publica de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului. III. Obligarea Guvernului României să adopte hotărârile de guvern de aplicare a mobilității pentru B., C., D., E. și F. din funcțiile publice de inspectori guvernamentali în funcțiile publice de prefecți, subprefecți și secretari generali, precum și obligarea Ministrului Afacerilor interne să solicite motivat Guvernului României adoptarea acestor hotărâri, în temeiul art. 8 din Legea nr. 544/2004 a Contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare; IV. Acordarea cheltuielilor de judecată. Prin sentința civilă nr. 2487 din 29 iunie 2020, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a disjuns cauza cu privire la capetele de cerere II, III, și IV privindu-i pe reclamanții B., C., D., E. și F. și formarea unui nou dosar, a admis excepția necompetenței teritoriale privind cauza disjunsă și a declinat cauza disjunsă în favoarea Tribunalului Teleorman – secția de contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare. 1.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman – secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal la data de 18.08.2020, sub nr. x/2020. Prin sentința civilă nr. 413 din 14 octombrie 2020, Tribunalul Teleorman, complet specializat în contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale, invocată de către pârâtul Guvernul României, și a declinat cauza în favoarea Curții de Apel București – secția de contencios administrativ și fiscal. 1.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 17.11.2020, sub nr. x/2020. Prin sentința civilă nr. 792 din data de 20 mai 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat cauza în favoarea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal, spre competentă soluționare. 1.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 11.08.2021, sub nr. x/2020*. Prin sentința nr. 6470 pronunțată în data de 29 octombrie 2021, Tribunalul a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman. 1.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman – secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal, la data de 20.12.2021. Prin încheierea nr. 4 din data de 2 februarie 2022, Tribunalul Teleorman a constatat că din eroare a fost înregistrat dosarul nr. x/2020 pe rolul Tribunalului Teleorman, având în vedere faptul că, prin regulator de competență, respectiv sentința civilă nr. 792 din 20 mai 2021 a Curții de Apel București, a fost stabilită competența materială și teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal. 1.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 30.03.2022. Prin sentința nr. 3630 din 24 iunie 2022, Tribunalul București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman. Totodată, a constatat conflict negativ de competență, a suspendat judecata și a înaintat dosarul cauzei Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului. 1.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 18.07.2022, sub nr. x/2022. Prin sentința civilă nr. 1835 din 26 octombrie 2022, Curtea a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența materială de soluționare a conflictului negativ de competență în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal. A apreciat Curtea că singurul conflict de competență care poate fi incident în cauză este cel legat de instanța judecătorească de la care s-a realizat a doua declinare a cauzei, aceasta fiind Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. A reținut instanța că, față de prevederile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Curtea de Apel București nu are competența să soluționeze conflictul de competență cu care a fost sesizată, fiind chiar instanța judecătorească aflată în conflict. 2. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență Înalta Curte, reținând circumstanțele pricinii și declinările succesive, expuse la pct. 1 al prezentei decizii, în raport cu obiectul acțiunii deduse judecății și cu dispozițiile legale incidente, constată că este vorba despre un conflict negativ de competență teritorială atipic, în lanțul instanțelor care și-au declinat succesiv competența aflându-se, alături de tribunale, și o curte de apel. 2.1. Acțiunea vizează raporturi de serviciu ale unor funcționari publici, astfel că, din punct de vedere material, competența aparține secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, potrivit art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Deci, instanțele aflate în conflict sunt Tribunalul Teleorman și Tribunalul București, instanțe care și-au declinat succesiv competența teritorială, fără a mai pune în discuție competența materială. Din punct de vedere al competenței teritoriale, Curtea de Apel București nu este o instanță aflată în conflict, însă, prin sentința civilă nr. 792 din 20 mai 2021, a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal. Deși s-a pronunțat asupra competenței materiale, implicit a atins și aspectul competenței teritoriale, stabilind competența în favoarea Tribunalului București. Astfel, având în vedere caracterul litigiului de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2018, conform cărora: "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. (...)". Înalta Curte constată că, astfel cum s-a format urmare a disjungerii hotărâte prin sentința civilă nr. 2487 din 29 iunie 2020 a Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal, cauza vizează acțiunea reclamanților B., C., D., E. și F., fiind vorba despre o coparticipare procesuală activă, în sensul art. 59 C. proc. civ. Prin urmare, în raport cu domiciliul reclamantului B., din Roșiorii de Vede, județul Teleorman (domiciliile celorlalți reclamanți fiind în județul Vâlcea, județul Galați și județul Neamț), competența teritorială de soluționare a cauzei în primă instanță aparține secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Teleorman, potrivit art. 123 alin. (3) C. proc. civ. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Teleorman – secția de contencios administrativ și fiscal.