ÎCCJ, Decizia nr. 212/2022

Asupra recursului de față;

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 2471 din 17 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., împotriva Deciziei nr. 296/C din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Constanța secția I civilă.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1, a declarat recurs revizuentul A., invocând motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1, 5, 6 și 7 din C. proc. civ.

Circumscris motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., recurentul-revizuent arată că, în susținerea motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a invocat faptul că Decizia nr. 296/C din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Constanța este potrivnică și încalcă autoritatea de lucru judecat a Sentinței civile nr. 515 din 14 aprilie 2021 a Judecătoriei Medgidia, definitivă la 23 iunie 2021.

Circumscris aceluiași motiv de casare, recurentul critică hotărârea atacată pentru faptul că instanța nu a cercetat fondul cauzei referitor la încălcarea autorității de lucru judecat a următoarelor hotărâri judecătorești: încheierea din 26 iunie 2018 a Tribunalului Constanța secția I civilă; Sentința civilă nr. 2146 din 25 septembrie 2019, rămasă definitivă la 23 septembrie 2021; Sentința civilă nr. 278 din 2 aprilie 2018, definitivă prin Decizia civilă nr. 1575 din 12 octombrie 2018 a Tribunalului Constanta secția I civilă; Sentința civilă nr. 73 din 26 ianuarie 2017.

Subsumat aceluiași motiv de casare, se invocă încălcarea autorității de lucru judecat a Deciziei nr. 13 din 8 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

În susținerea motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., se susține că hotărârea atacată cuprinde motive străine de natura cauzei.

Circumscris motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., este criticat faptul că decizia atacată cu revizuire a fost dată cu încălcarea autorității de lucru judecat a Sentinței civile nr. 1434 din 11 octombrie 2018, prin care s-a stabilit că instanța competentă să judece cauza în fond în dosarul civil nr. x/2018, având ca obiect acțiunea împotriva încheierii de autentificare nr. 654 din 30 mai 2014, este Tribunalul Constanța secția I civilă.

În susținerea motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., se arată că Decizia nr. 296/C din 2 octombrie 2019 a fost dată cu încălcarea autorității de lucru judecat a încheierii din 15 iunie 2016, pronunțată în dosarul respectiv, prin care a fost introdus în cauză Nedelcu Dumitru și apoi a fost suspendată judecata cauzei pentru punerea acestuia sub interdicție judecătorească, prin disjungerea și formarea dosarului civil nr. x/2016

IV. Considerentele Înaltei Curți

În actualul cadru procesual, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate de o secție civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., text procedural care reglementează ipoteza existenței unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. reglementează motivul de revizuire referitor la situația în care "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Înalta Curte constată că instanța de revizuire, analizând condițiile autorității de lucru judecat, în mod corect a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a revizuirii, întrucât se solicită revizuirea primei hotărâri (Decizia nr. 296/C din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Constanța secția I civilă), susținând că aceasta ar fi potrivnică unor hotărâri judecătorești pronunțate ulterior, respectiv Sentința civilă nr. 515 din 14 aprilie 2021 a Judecătoriei Medgidia și Decizia nr. 1742 din 24 noiembrie 2020 a Tribunalului Constanța.

În esență, prin criticile din recurs, invocate în susținerea motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., recurentul susține că Decizia nr. 296/C din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Constanța secția I civilă încalcă autoritatea de lucru judecat a următoarelor hotărâri: Sentința civilă nr. 515 din 14 aprilie 2021 a Judecătoriei Medgidia, definitivă la 23 iunie 2021; încheierea din 26 iunie 2018 a Tribunalului Constanța secția I civilă; Sentința civilă nr. 2146 din 25 septembrie 2019, definitivă la 23 septembrie 2021; Sentința civilă nr. 278 din 2 aprilie 2018, definitivă prin Decizia civilă nr. 1575 din 12 octombrie 2018 a Tribunalului Constanta secția I civilă; Sentința civilă nr. 73 din 26 ianuarie 2017.

Este de observat că, prin cererea formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuentul a solicitat revizuirea Deciziei nr. 296/C din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Constanța secția I civilă, susținând că aceasta încalcă autoritatea de lucru judecat a Sentinței civile nr. 515 din 14 aprilie 2021, pronunțată de Judecătoria Medgidia în Dosarul nr. x/2019, a Deciziei nr. 1742 din 24 noiembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Constanța secția I civilă în Dosarul nr. x/2019, și a încheierii din 26 iunie 2018, pronunțată de Tribunalului Constanța secția I civilă în Dosarul nr. x/2015.

Criticile din recurs subsumate motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ. cu privire la Sentința nr. 515 din 14 aprilie 2021 a Judecătoriei Medgidia și la Decizia nr. 1742 din 24 noiembrie 2020 a Tribunalului Constanța secția I civilă nu pot fi primite având în vedere considerentele anterioare referitoare la inadmisibilitatea revizuirii întemeiate pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea autorității de lucru judecat a încheierii din 26 iunie 2018, pronunțată de Tribunalului Constanța secția I civilă în Dosarul nr. x/2015, se constată că încheierea respectivă a avut ca obiect o cerere de îndreptare a unei erori materiale strecurate în încheierea din 13 februarie 2018 din același dosar, nefiind o hotărâre prin care să fi fost dezlegată cu autoritate de lucru judecat o chestiune de drept care să fi făcut obiectul unei dezlegări potrivnice prin decizia a cărei revizuire se solicită.

Cu privire la criticile din recurs referitoare la încălcarea autorității de lucru judecat a celorlalte hotărâri judecătorești menționate, se constată că aceste hotărâri nu au făcut obiectul cererii de revizuire, motiv pentru care hotărârea atacată cu recurs în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ. nu poate fi examinată din perspectiva unor susțineri care nu au fost supuse analizei instanței de revizuire.

Susținerile invocate prin prisma motivului reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., referitoare la încălcarea autorității de lucru judecat a Deciziei nr. 13 din 8 aprilie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nu pot fi primite, întrucât, așa cum s-a reținut în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, motivul reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu vizează eventuala contrarietate în raport cu o decizie pronunțată în cadrul mecanismelor de asigurare a unei practici judiciare unitare, prevăzute de art. 514 - art. 521 din C. proc. civ., respectiv recursul în interesul legii și hotărârea prealabilă (Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători nr. 99 din 6 iulie 2020 și nr. 234 din 7 decembrie 2020).

Criticile invocate în susținerea motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. se referă în realitate la încălcarea autorității de lucru judecat a Sentinței civile nr. 1434 din 11 octombrie 2018, care nu a făcut obiectul cererii de revizuire, astfel că hotărârea atacată nu poate fi examinată din perspectiva unor susțineri care nu au fost supuse analizei instanței de revizuire.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., contrar susținerilor din recurs, se constată că decizia pronunțată în revizuire cuprinde, în sensul art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, fiind expuse argumentele pentru care instanța a reținut inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Susținerile invocate din perspectiva motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. referitoare la cadrul procesual în dosarul în care a fost pronunțată decizia atacată cu revizuire nu pot fi primite în condițiile în care nu au fost invocate în fața instanței de revizuire, astfel că hotărârea recurată nu este susceptibilă de reformare cu privire la aspecte cu privire la care instanța nu a fost învestită.

În fapt, prin criticile formulate în recurs și în revizuire, recurentul-revizuent tinde să obțină o rejudecare a fondului cauzei soluționate definitiv prin hotărârea a cărei revizuire se cere, respectiv Decizia nr. 296/C din 2 octombrie 2019 a Curții de Apel Constanța secția I civilă, ceea ce excedează cadrul procesual al revizuirii în considerarea principiului res judicata.

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători constată că hotărârea ce formează obiectul recursului este legală și temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2471 din 17 noiembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție secția I civilă în Dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 octombrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ.

GGC - ED