ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 542/2022

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 14 septembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În temeiul art. 44 alin. (1) și (7) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și art. 12 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, a dispus arestarea provizorie, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 14.09.2022 și până la data de 13.10.2022, inclusiv, a persoanei extrădabile A. în vederea extrădării către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, pentru executarea mandatului de arestare emis la data de 02.08.2022 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Sud al Statului New York.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 44 și urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, dar și ale art. 12 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007 pentru a se dispune arestarea provizorie, în caz de urgență.

Curtea a avut în vedere în primul rând faptul că au fost formulate 7 capete de acuzare:

1) fraudă cu dispozitive de acces (pedeapsa maximă 15 ani închisoare);

2) conspirație la comiterea fraudei cu dispozitive de acces (pedeapsa maximă 7 ani și 6 luni închisoare);

3) fraudă poștală care afectează o instituție financiară (pedeapsa maximă 30 ani închisoare);

4) fraudă prin cablu care afectează o instituție financiară (pedeapsa maximă 30 ani închisoare);

5) fraudă bancară (pedeapsa maximă 30 ani închisoare);

6) conspirație la comiterea fraudelor prin poștă, cablu și fraudă bancară (pedeapsa maximă 30 ani închisoare);

7) furt calificat de identitate.

S-a reținut că o investigație desfășurată de Serviciul Secret al Statelor Unite a arătat că A. face parte dintr-un grup de persoane implicate într-o conspirație la comiterea unor activități infracționale de operațiuni skimming iar acesta a vândut piese componente pentru echipament de skimming și softuri folosite să se asambleze dispozitivele de skimming.

Produsele vândute pe site-ul B.., al cărei proprietar este A., sunt folosite să extragă informațiile de pe carduri de debit și credit și să le transfere într-un sistem informatic unde pot fi recodificate în carduri de debit și credit, contrafăcute și folosite pentru efectuarea de retrageri neautorizate în numerar. B.. conține și instrucțiuni despre cum să se asambleze dispozitive de skimming cu piesele vândute prin site.

Agenții de aplicare a legii din S.U.A. ("Informatorii") au efectuat sub acoperire câteva cumpărări de echipament de skimming de la numitul A. și au înregistrat numeroase conversații cu A. privind folosirea echipamentului pentru activități ilegale de skimming.

Tot în expunerea faptelor se arată că informatorii au plătit pentru și/sau au primit echipament de skimming vândut de A. pentru scopurile de mai sus. Au fost efectuate aproximativ 4 cumpărări prin intermediul informatorilor iar A. a explicat prin conversații telefonice înregistrate și e-mail că el este capabil să decripteze numere de carduri de debit și credit obținute din dispozitivele de skimming asamblate cu echipament de skimming de la A., a trimis chei de decriptare și softuri prin care să se extragă numere de conturi de debit și credit. Folosind cheia de decriptare dată de A., autoritățile din SUA au obținut peste 300 de numere de carduri de debit/credit aparținând diverselor persoane.

Pe lângă numărul de infracțiuni presupus comise, Curtea a avut în vedere necesitatea preîntâmpinării sustragerii persoanei extrădabile, luând în considerare durata maximă a pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care aceasta a fost trimisă în judecată, natura și gravitatea faptelor pentru care este cercetată, existând motive temeinice pentru a se dispune arestarea provizorie.

Chiar dacă, potrivit susținerilor sale - nefiind depuse la acest moment alte înscrisuri, persoana extrădabilă este dezvoltator imobiliar, este căsătorit, apărând ca o persoană integrată în societate, aspectele favorabile persoanei extrădabile trebuie puse în balanță cu celelalte elemente menționate anterior și care prevalează în opinia Curții, pentru a asigura buna desfășurare a procedurii în cauza de față.

În raport de aceste criterii, a apreciat că nu se poate concluziona la acest moment că o altă măsură preventivă mai blândă, cum sunt arestul la domiciliu sau controlul judiciar, ar fi de natură să asigure realizarea scopului menționat.

Măsura arestării este una proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară pentru a evita sustragerea persoanei extrădabile de la procedura îndreptată împotriva sa.

Referitor la aspectele invocate de apărare, Curtea a reținut că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se lua această măsură preventivă cu caracter provizoriu.

Potrivit art. 12 alin. (1), (2) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007:

"În caz de urgență, statul solicitant poate cere arestarea provizorie a persoanei căutate, în așteptarea cererii de extrădare și a documentelor anexate acesteia. Cererea de arestare provizorie poate fi transmisă pe cale diplomatică sau direct între Ministerul Justiției din România și Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii. Pentru transmiterea unei asemenea cereri pot fi utilizate și canalele Organizației Internaționale a Poliției Criminale (Interpol).

Cererea de arestare provizorie va cuprinde:

a) descrierea persoanei căutate;

b) localizarea persoanei căutate, dacă este cunoscută;

c) o scurtă expunere a faptelor, incluzând, dacă este posibil, data și locul săvârșirii infracțiunii;

d) o descriere a dispozițiilor legale încălcate;

e) o declarație privind existența unui mandat sau ordin de arestare ori de detenție sau o declarație a vinovăției ori de condamnare a persoanei căutate;

f) o declarație potrivit căreia cererea de extrădare a persoanei căutate și documentele în sprijinul cererii de extrădare vor fi transmise în termenul prevăzut în prezentul tratat."

Curtea a apreciat că în cauză, condițiile prevăzute de lege în privința cererii de arestare provizorie sunt îndeplinite, neputând fi făcute alte aprecieri pe fondul solicitării de extrădare, până la depunerea efectivă a cererii și a documentației corespunzătoare.

De asemenea, a precizat că nu se poate substitui instanței autorității statului solicitant, pentru a face o analiză a tipicității faptelor și a fondului acuzațiilor.

Referitor la dubla incriminare și la corespondența fiecărei fapte cu infracțiunea din legea română, acesta reprezintă un motiv care se referă la fondul cererii de extrădare.

Cel puțin pe baza relațiilor de la acest moment, și fără a se intra în analiza fondului cererii, Curtea a apreciat că nu se poate susține că infracțiunile indicate nu ar avea un corespondent în legislația română, acestea fiind de altfel indicate expres în cererea procurorului.

Împotriva acestei încheieri, persoana solicitată A. a formulat contestație.

În esență, a solicitat admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestării provizorii cu o măsură preventivă mai ușoară.

Examinând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că potrivit art. 12 alin. (1), (2) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007:

"În caz de urgență, statul solicitant poate cere arestarea provizorie a persoanei căutate, în așteptarea cererii de extrădare și a documentelor anexate acesteia. Cererea de arestare provizorie poate fi transmisă pe cale diplomatică sau direct între Ministerul Justiției din România și Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii. Pentru transmiterea unei asemenea cereri pot fi utilizate și canalele Organizației Internaționale a Poliției Criminale (Interpol)".

În cauză, predarea și arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existența unui mandat de arestare emis în baza Rechizitoriului nr. 22 - Cr. 417 din data de 02.08.2022 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud al statului New York pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă cu dispozitive de acces, conspirație la comiterea fraudei cu dispozitive de acces, fraudă poștală care afectează o instituție financiară, fraudă prin cablu care afectează o instituție financiară, fraudă bancară, conspirație la comiterea fraudelor prin poștă, cablu și fraudă bancară, furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor Titlului 18, Secțiunea 1029 (a)(4), (a) (24), (b) (2), Secțiunea 1341, Secțiunea 1343, Secțiunea 1344, Secțiunea 1349, Secțiunea 1028A (a) (l) și Secțiunea 1028A (b) din Codul Statelor Unite.

Faptele reținute în sarcina persoanei extrădabile A. au corespondent în legislația penală română - infracțiunile de fraudă informatică, prev. de art. 249 C. pen., efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 250 alin. (1) și (2) C. pen., falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, prev. de art. 311 alin. (1) și (2) C. pen. și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, prev. de art. 314 alin. (1), (2) și 3 C. pen.

Față de natura infracțiunilor menționate în mandatul de arestare emis pe numele persoanei solicitate de autoritățile din Statele Unite ale Americii, având în vedere și durata pedepsei ce ar putea fi aplicată persoanei solicitate, Înalta Curte apreciază că măsura arestării persoanei solicitate se impune pentru buna desfășurare a procedurii de executare și recunoaștere a mandatului de arestare, ce are la bază principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111/2018.

Astfel, pentru a împiedica sustragerea persoanei solicitate de la această procedură, Înalta Curte, similar Curții de Apel, constată că în raport de circumstanțele personale ale persoanei solicitate, de gravitatea presupuselor infracțiuni săvârșite, precum și de faza în care se află cooperarea judiciară nu se impune luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, aceasta nefiind în măsură a oferi o garanție fermă a desfășurării în condiții optime a procesului penal.

O măsură mai puțin coercitivă, precum măsura preventivă a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, în contextul celor de mai sus, nu ar fi suficientă pentru a se realiza o analiză adecvată a cererii de executare a mandatului european de arestare. În condițiile în care aceasta ar fi considerată întemeiată, punerea sa efectivă în aplicare, prin predarea persoanei solicitate autorității emitente a mandatului nu ar fi asigurată cât timp persoana solicitată nu prezintă garanții suficiente în sensul respectării obligațiilor impuse.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii din data de 14 septembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2022.

Va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii din data de 14 septembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 septembrie 2022.

GGC - NN