ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 54/2024

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 6/F din 10 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, modificată, raportat la art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, a fost admisă cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din S.U.A. - Departamentul de Justiție al S.U.A., secția Penală, Biroul Afacerilor Internaționale și, în consecință, s-a dispus extrădarea în S.U.A. a persoanei extrădabile A. .

S-a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării și că persoana extrădabilă nu a consimțit la predare și nu a renunțat la regula specialității.

S-a dispus extrădarea și predarea persoanei extrădabile A. către autoritățile competente ale S.U.A., în vederea judecării pentru infracțiunile de conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu B. și C.); conspirație la comiterea de fraudă prin cablu prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu D. și E.), conspirație la comiterea de fraudă prin cablu prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu F.); fraudă prin cablu prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1343; spălare de instrumente monetare, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1956 (a) (2) (A), conform rechizitoriului nr. x, cu care a fost sesizat Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, cu respectarea regulii specialității, prevăzută de art. 17 din Legea nr. 111/2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și SUA.

În baza art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea în vederea predării a persoanei extrădabile A. pe o durată de 30 de zile, începând cu 10.01.2024, până la 08.02.2024, inclusiv.

S-a constatat că persoana extrădabilă a fost reținută, conform ordonanței de reținere nr. 7526/II/5/2023 din 14.11.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, pentru 24 de ore și arestată provizoriu de urgență în vederea extrădării, prin încheierea penală nr. 112 din 14.11.2023 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2023, de la 14.11.2023, la zi.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Pitești a reținut următoarele:

Prin sesizarea din 09 ianuarie 2024, înregistrată pe rolul instanței sub nr. x/2023/a5, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a transmis, în temeiul dispozițiilor art. 41, art. 42 alin. (1), art. 43 și art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 cu referire la art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite, cererea de extrădare privind pe persoana extrădabilă A., formulată de către autoritățile judiciare din S.U.A., solicitând și arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile.

S-a arătat că, inițial, prin adresa nr. x/10.11.2023, Ministerul Justiției a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești cererea de arestare provizorie în caz de urgență (nr. x din 17.10.2023) în vederea extrădării formulată de către autoritățile judiciare competente din S.U.A. (Departamentul de Justiție al SUA, secția Penală, Biroul Afacerilor Internaționale), prin care s-a solicitat arestarea provizorie în vederea extrădării persoanei extrădabile A., (pentru participarea sa la o schemă de amploare ca parte a unei organizații internaționale de fraudă prin cablu), acesta fiind inculpat, la data de 06 octombrie 2023, în Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, prin rechizitoriul nr. x/2090-LAB, pentru comiterea următoarelor infracțiuni: conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu B. și C.), conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu D. și E.), conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu F.), fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1343, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare și spălarea de instrumente monetare, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1956 (a) (2) (A), pedeapsa maximă fiind de 20 de ani de închisoare, constând în aceea că:

"În luna noiembrie 2021, Departamentul de Poliție din San Diego a luat cunoștință de o serie de infracțiuni legate de furturi care vizau populația în vârstă din San Diego. în luna mai 2022, SDPD și FBI au deschis o investigație comună privind o organizație infracțională - rețeaua infracțională Vâlcea - responsabilă pentru furturile din comitatul San Diego.

La data de 17 iunie 2022, Departamentul de Poliție din San Diego a localizat și arestat doi membri ai grupării infracționale Vâlcea, pe F.T. și M.C., pentru diverse infracțiuni comise, inclusiv spălare de bani și obținerea de bani sub pretexte false, prin înșelăciune. După arestare, F.T. și-a exprimat dorința să furnizeze informații suplimentare agenților de aplicare a legii, deși organele de procuratură nu i-au promis nimic în schimb lui F.T. În momentul arestării lui F.T., agenții de aplicare a legii au găsit asupra sa un formular W-2 de la G. Un formular W-2 este un formular fiscal emis de Serviciul Fiscal Intern folosit în Statele Unite pentru a raporta salariile plătite angajaților și impozitele reținute.

F.T. a declarat că i-a plătit unui bărbat cunoscut sub numele de H. 1.000 USD, iar H. a solicitat ajutor de șomaj în California prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltarea Ocupării Forței de Muncă (Employment Development Department) (EDD) în numele lui F.T. Ulterior, F.T. a trimis agenților de aplicare a legii o fotografie a contului de I. al lui H. cu numele de afișare H. și numele de utilizator fabritio.constantin. Anchetatorii au analizat profilul de I. al lui H. și au găsit numeroase fotografii cu persoana respectivă, pe care F.T. a identificat-o ca fiind H..

Departamentul de Poliție din San Diego a executat un mandat de percheziție al conținutului contului de I. al lui H. care a arătat o conversație cu un cont cu numele "A." și cu un identificator unic x. Folosind fotografia lui Constantin din profilul afișat, anchetatorii au reușit să identifice pe utilizatorul contului de I. "A." drept A., prin compararea acesteia cu o fotografie a lui Constantin din permisul său de conducere din statul Washington. În plus, când H. a fost arestat de FBI la data de 1 martie 2023, H. a declarat ofițerilor de aplicare a legii, în timpul unei audieri ulterioare arestării, că fratele său, Constantin a fost utilizatorul contului de I. "A.". Datorită acestor conversații de pe I. dintre H. și Constantin, ofițerii de aplicare a legii au stabilit că, Constantin l-a ajutat în mod substanțial pe H. în facilitarea depunerii de sute de cereri frauduloase la EDD.

Investigația efectuată asupra conturilor de I. ale lui H. și Constantin a arătat că, în iulie și august 2021, H. și Constantin au trimis anunțuri publice prin intermediul rețelelor de socializare către o rețea mare de co-conspiratori, oferind servicii sau întâlniri pentru a solicita în mod fraudulos beneficii prin EDD. H. și Constantin au descoperit și au dezvoltat un proces pentru a primi cele mai multe beneficii posibile prin folosirea de identități false, facturi de utilități falsificate, declarații de venit falsificate, formulare W-2 falsificate și cârduri de asigurare de sănătate frauduloase. În plus, H. și Constantin au învățat să "antedateze" sau să modifice cererea EDD cu o dată anterioară de începere a perioadei de șomaj pentru a genera venituri frauduloase suplimentare.

De exemplu, la data de 17 iulie 2021, Constantin a postat pe I. în limba română "cine vrea cont edd 1000 pe loc și accept adresa și 1500 când iei banii". H. a spus anchetatorilor că această postare făcea reclamă pentru co-conspiratorii în afacerea lor ca să depună cereri EDD frauduloase în schimbul sumei de 1000 USD ca avans și 1500 USD ca plata după ce solicitantul primea plățile.

Analiza mesajelor de pe I. ale lui Constantin și H. a arătat că H. redirecționa adesea Pil (informații de identificare personală) pe care el le primea de la alte persoane către Constantin. Constantin adesea îi răspundea lui H., la puțin timp după aceea, cu documente fiscale care conțineau acele PIL. Anchetatorii au identificat peste 100 de persoane pentru care Constantin i-a furnizat lui H. documente fiscale, adesea W-2. Anchetatorii au identificat multe similarități între documente, inclusiv firme similare, formatări similare și sume similare raportate ca salariu anual. Pe baza evidențelor de la biroul Franchise Tax Board din California, Edison California de Sud și J., documentele W-2, facturile de utilități și cardurile de asigurare depuse în sprijinul acestor cereri EDD erau falsificate.

După ce cererile EDD erau aprobate, banca Bank of America trimitea prin poștă carduri de debit la adresele poștale menționate în fiecare cerere, conținând plăți de aproximativ 27.000 USD pentru fiecare cerere. Anchetatorii au examinat evidențele de la Bank of America pentru sute de co-conspiratori asociați la schema frauduloasă EDD a lui H. și Constantin. Anchetatorii au identificat retrageri frecvente de numerar de la bancomate, după o plată mare de la EDD, de obicei în tranșe structurate de 1.000,00 USD. Potrivit băncii Bank of America, suma de 1000 USD este suma maximă pentru fiecare retragere în numerar de la bancomate. Uneori, membrii conspirației efectuau retrageri de la ghișeu că să evite limita maximă de retrageri și să epuizeze contul mai rapid.

Constantin a depus o cerere pentru beneficii la EDD pentru el însuși la data de 6 iulie 2021, sub numele A.. Constantin a depus o fotografie "selfie", un permis de conducere valabil din statul Washington, un formular W-2 falsificat de la K. și un pașaport. Constantin a participat în sesiunea de verificare prin ID.me, pe care anchetatorii au analizat-o, când el a confirmat că a depus o cerere pentru beneficii la EDD în California. Constantin a primit beneficii frauduloase de la EDD în valoare de 28.350 USD pe baza cererii frauduloase.

La 29 iulie 2021, Constantin a depus din nou o cerere pentru beneficii EDD folosind pseudonimul L., folosind un alt formular W-2 în care a identificat K. drept angajatorul său. Constantin a menționat în cererea lui numărul de telefon (574) 327-1997. Anchetatorii au analizat înregistrarea video de verificare prin ID.me' și fotografiile selfie depuse ca documente justificative la cererea lui M.. Autoritățile SUA au comparat fotografiile selfie depuse ca parte a cererii, cu permisul de conducere fals din statul Washington a Iui Constantin și au identificat pe Constantin ca fiind identitatea reală a lui L.. În plus, analiza evidențelor detailate ale apelurilor telefonice ale lui H. au arătat contacte cu numerele de telefonie mobilă pe care Constantin le-a folosit în cererea EDD frauduloasă. La 29 iulie 2021, Constantin a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 27.000 USD pe baza cererii sale.

Constantin a creat conturi de verificare prin ID.me pentru el însuși și pentru soția lui, cât și pentru un co-conspirator nenumit M.A., în numele lor reale și sub identități frauduloase și a facilitat depunerea cererii lui M.A. pentru beneficii EDD. La data de 11 iulie 2021, M.A. a depus o cerere pentru beneficii EDD folosind un formular fals W-2 în care era înscris N. ca fiind angajatorul ei. Potrivit biroului O., K. și N. nu au fost firme legitime și nu au fost înregistrate în statul California. În ciuda acestui fapt, ambele formulare W-2 justificau plata de impozite pentru statul California folosind un număr inexistent de identificare fiscală de stat. În urma depunerii acestei cereri, M.A. a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 27.000 USD. În plus, anchetatorii au stabilit că la data de 2 august 2021, M.A. a depus o cerere pentru beneficii EDD folosind pseudonimul C. civ. și folosind un alt formular W-2 care identifica N. drept angajator. În urma depunerii acestei cereri, M.A. a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 28.350 USD.

Folosind evidențe dintr-un dispozitiv de la ID.me și evidențe obținute din contul de I. al lui Constantin, ofițerii de aplicare a legii au efectuat o analiză a sumelor necuvenite din fondurile EDD plătite lui Constantin ca urmare a rolului său în cadrul schemei și, ca urmare, agenții de aplicare a legii au asociat suma de 5.178.276,00 USD în fonduri EDD furate prin comiterea faptelor de către Constantin și H.. H. a declarat ofițerilor de aplicare a legii că el îi dădea lui Constantin aproximativ de la 400 USD până la 1.000 USD pentru fiecare cerere. De la data de 29 decembrie 2020 și până la 5 iulie 2022, H. a trimis suma de 8.515,30 USD prin 24 de transferuri P. separate, în conturi P. în numele lui "A." sau "devide". Anchetatorii bănuiesc că, Constantin a controlat conturile P. asociate cu "A." și "devide". Din luna decembrie 2020 și până în luna august 2022, Constantin a trimis suma de 16.747,00 USD prin 37 de transferuri P. separate într-un cont P. în numele lui H..

O analiză a evidențelor de la I. și a evidențelor financiare ale lui Constantin a arătat că, Constantin a folosit serviciul online de transfer de bani Q. ca să transfere în perioada în care s-a desfășurat schema de fraudă, sume de bani însemnate unor persoane din România. De la data de 1 iulie 2020 și până la 1 septembrie 2022, Constantin a trimis în România suma de 128.912,09 USD prin serviciile de transfer de bani - concret, Q., - R. și S.. Pentru fiecare din conturile lui Constantin de la Q., Constantin a deschis conturi folosind pașaportul său românesc și o combinație ca un alt document de identificare cum ar fi facturi de utilități, documente bancare și diverse documente trimise prin poștă. Fiecare tranzacție prin R. și S. luate în considerare de procuratura din Statele Unite, au înscris drept expeditor pe A. cu data de naștere 29 ianuarie 1996, dată pe care anchetatorii au confirmat-o ca fiind de naștere corectă a lui A.. În plus, H. a declarat ofițerilor de aplicare a legii că, Constantin a trimis bani în România ca să renoveze casa lui Constantin pe care agenții de aplicare a legii au identificat-o că se află în satul Capu Piscului (comuna Merișani), nr. 675, județul Argeș, România".

S-a arătat că faptele reținute în sarcina persoanei extrădabile A. sunt incriminate și în legislația penală română în infracțiunile prev. de art. 367 C. pen. (constituirea unui grup infracțional organizat), art. 249 C. pen. (fraudă informatică), art. 325 C. pen. (fals informatic) și art. 49 din Legea nr. 129/2019 (spălarea banilor).

Pe baza rechizitoriului din 6 octombrie 2023, Judecătorul Magistrat al Statelor Unite a emis la data de 10 octombrie un mandat de arestare pentru Constantin și alții.

S-a arătat că, la 05.01.2024, la parchet au fost înaintate de către Ministerul Justiției, prin adresa nr. x/05.01.2024, în copie, documentele în susținerea cererii de extrădare, respectiv: declarația data sub jurământ de numita T. în sprijinul cererii de extrădare; proba A - rechizitoriul din 06.10.2023 înregistrat la Tribunalul Districtual al S.U.A., Districtul de Sud din California; proba B - mandatul de arestare emis la 10.10.2023 de către Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Sud din California; proba C - legislația relevantă; proba D - declarația data sub jurământ de agentul special U. în sprijinul cererii de extrădare; proba E - fotografia persoanei.

La 09.01.2024, Ministerul Justiției, prin adresa nr. x/09.01.2024, a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești cererea de extrădare formulată de autoritățile din S.U.A. împreună cu examenul de regularitate internațională, conform art. 38 din Legea nr. 302/2004.

Examinând cererea de extrădare, materialul probator anexat și concluziile prezentate de partea extrădabilă și de procuror, Curtea de Apel Pitești a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării, astfel cum sunt prevăzute în Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A. ratificat prin Legea nr. 111/2008 și în Legea nr. 302/2004, republicată, pentru următoarele considerente:

Din cuprinsul cererii de extrădare rezultă că numitul A., cetățean român, este urmărit în vederea judecării de către autoritățile americane, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, sesizat cu rechizitoriul nr. x/2090-LAB, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu B. și C.); conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu D. și E.), conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu F.); fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1343; spălare de instrumente monetare, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1956 (a) (2) (A).

La termenul din 10.01.2024, persoana extrădabilă a declarat că nu își dă consimțământul la extrădare și predarea sa către autoritățile americane și nu renunță la regula specialității.

În ceea ce privește normele juridice aplicabile, Curtea de Apel Pitești a reținut că acestea sunt reprezentate de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite, ratificat prin Legea nr. 111/2008, aceasta fiind norma prioritară, iar în completare, în măsura în care nu contravin normelor speciale, devin incidente dispozițiile Legii nr. 302/2004.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma legislației incidente, Curtea de Apel Pitești a constatat că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru admiterea cererii și extrădarea persoanei solicitate.

Astfel, s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile de formă, cererea de extrădare fiind formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant, potrivit art. 36 din Legea nr. 302/2004 și art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și SUA, ratificat prin Legea nr. 111/2008, în conținutul cererii de extrădare fiind indicate informațiile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. d) și e) și alin. (3) lit. c) din Tratat, respectiv textele legale relevante care prevăd o pedeapsă pentru infracțiunile pentru care se solicită extrădarea, textele legale privind prescripția și informații de natură să ofere motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârșit infracțiunile pentru care se cere extrădarea, în sprijinul cererii prezentându-se, în conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, declarația data sub jurământ de numita T. în sprijinul cererii de extrădare, proba A -rechizitoriul din 06.10.2023 înregistrat la Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Sud din California, proba B - mandatul de arestare emis la 10.10.2023 de către Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Sud din California, proba C - legislația relevantă, proba D - declarația data sub jurământ de agentul special U. în sprijinul cererii de extrădare, proba E-fotografia persoanei, toate documentele fiind traduse în limba română, precum și dispozițiile legale aplicabile între România și Statele Unite al Americii. De asemenea, s-a înaintat o expunere a faptelor pentru care se cere extrădarea, indicându-se data și locul săvârșirii acestora, calificarea juridică și referiri la dispozițiile legale aplicabile.

Curtea de Apel Pitești a reținut că persoana extrădabilă, cetățean român, este inculpat prin rechizitoriul nr. x/2090-LAB, cu care a fost sesizat Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, pentru săvârșirea infracțiunilor de conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 - pentru care pedeapsa maximă este de 30 de ani închisoare (împreună cu B. și C.), conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 - pentru care pedeapsa maximă este de 30 de ani închisoare (împreună cu D. și E.), conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 - pentru care pedeapsa maximă este de 30 de ani închisoare (împreună cu F.), fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1343 - pentru care pedeapsa maximă este de 30 de ani închisoare; spălare de instrumente monetare, prev. de dispozițiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1956 (a) (2) (A) - pentru care pedeapsa maximă este de 20 de ani închisoare, iar un magistrat al Statelor Unite a emis la data de 10 octombrie un mandat de arestare față de A..

Prima instanță a constatat că faptele pentru care se solicită extrădarea persoanei extrădabile, în vederea judecării de autoritatea judiciară americană, întrunesc, formal, elementele constitutive ale infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen., fraudă informatică, prev. de art. 249 C. pen., fals informatic, prev. de art. 325 C. pen. și spălarea banilor, prev. de art. 49 din Legea nr. 129/2019, pedepsite cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an, fiind astfel îndeplinită atât condiția dublei incriminări, dar și condiția privind gravitatea pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este urmărit penal, prev. de art. 2 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și SUA ratificat prin Legea nr. 111/2008 și de art. 24 și art. 26 din Legea nr. 302/2004.

În ceea ce privește prescripția, din documentele anexate cererii de extrădare, din cuprinsul acesteia rezultă că termenul pentru prescripția răspunderii penale nu s-a împlinit.

Curtea de Apel Pitești a constatat că nu sunt incidente nici motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 și nici cele opționale de refuz al extrădării, prevăzute de art. 22 din Legea nr. 302/2004.

Persoana extrădabilă este cetățean român, însă extrădarea nu poate fi refuzată pe baza cetățeniei persoanei căutate, conform art. 3 din Tratat și în acord cu prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

Așa fiind, s-a constatat că sunt îndeplinite în cauză toate condițiile prevăzute de lege pentru extrădare, respectiv de Legea nr. 302/2004, modificată, și de Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A.

Cu privire la susținerea persoanei solicitate în sensul că infracțiunile de fraudă prin cablu nu ar avea corespondent în legislația națională, din lecturarea cererii de extrădare și a documentelor anexate reiese în mod evident că fapta are ca și corespondent în C. pen. român infracțiunile prev. art. 249 C. pen. (fraudă informatică) și art. 325 C. pen. (fals informatic).

Referitor la împrejurarea că persoana extrădabilă ar avea alte procese civile pe rolul instanțelor naționale, s-a reținut că aceasta nu constituie un impediment la admiterea cererii de extrădare, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când această faptă poate face obiectul unui proces penal în România.

De asemenea, împrejurarea că persoana extrădabilă ar fi fost expulzată de pe teritoriul statului solicitant nu constituie un impediment la extrădare, nefiind prevăzut în acest sens de Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., semnat la București, la data de 10 septembrie 2007 și ratificat prin Legea nr. 111/2008.

În continuare, Curtea de Apel Pitești a reținut că inițial, la data de 14.11.2023, s-a solicitat arestarea provizorie în caz de urgență a cetățeanului român A., în baza art. 44 alin. (1) și (8) din Legea nr. 302/2004, republicată, și art. 2 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, arătându-se că acesta este inculpat prin rechizitoriul nr. x/2090-LAB, cu care a fost sesizat Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, pentru săvârșirea unor infracțiuni de conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, fraudă prin cablu, spălare de instrumente monetare, iar un magistrat a emis la data de 10 octombrie un mandat de arestare față de A.. Autoritățile americane au precizat că, în cazul arestării, cererea de extrădare și documentele în susținerea acesteia vor fi transmise, pe cale diplomatică, în termenul prevăzut de tratatul de extrădare.

Persoana extrădabilă a fost reținută prin ordonanța de reținere nr. 7526/II/5/2023 din data de 14.11.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, pentru 24 de ore și arestată provizoriu de urgență în vederea extrădării, prin încheierea penală nr. 112 din data de 14.11.2023 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2023, măsură menținută ulterior prin încheierea nr. 133/F din 11.12.2023 a Curții de Apel Pitești pronunțată în dosarul nr. x/2023 și prin încheierea nr. 5/08.01.2024 a Curții de Apel Pitești, pronunțată în dosarul nr. x/2023, până la data de 12.01.2024, inclusiv, pe perioada maximă de 60 de zile prevăzută de Tratatul de extrădare dintre România și SUA

Împrejurarea că persoana extrădabilă a fost supusă măsurii arestării provizorii de urgență până la primirea cererii de extrădare nu exclude dispunerea față de aceasta a arestării în vederea predării, așa cum susține apărarea, de vreme ce, la acest moment, cauza se află într-o altă procedură, aceea a soluționării cererii de extrădare ce a fost înaintată de autoritățile judiciare din SUA, fiind incidente astfel dispozițiile art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 potrivit cărora odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentință, instanța dispune și arestarea persoanei extrădate în vederea predării.

Pentru toate aceste considerente, Curtea de Apel Pitești a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din SUA - Departamentul de Justiție al S.U.A., secția Penală, Biroul Afacerilor Internaționale și, în consecință, a dispus extrădarea în S.U.A. a persoanei extrădabile A..

Împotriva încheierii penale nr. 6/F din 10 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023, a formulat contestație persoana extrădabilă A..

În susținerea căii de atac, persoana extrădabilă A. a arătat că nu este îndeplinită condiția dublei incriminări prevăzută de Legea nr. 302/2004, în ceea ce privește infracțiunea de fraudă prin cablu.

Deopotrivă, contestatorul a solicitat să se aibă în vedere că se află sub imperiul interdicției de a intra pe teritoriul S.U.A. și că are afaceri judiciare în țară, respectiv un dosar având ca obiect recunoașterea paternității.

În concluzie, a solicitat admiterea contestației și respingerea cererii de extrădare formulată de autoritățile judiciare din S.U.A.

Analizând hotărârea contestată, în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Cu privire la condițiile extrădării, se constată că din cuprinsul cererii de extrădare și documentele atașate rezultă că, potrivit rechizitoriului x din data de 06 octombrie 2023, cu care a fost sesizat Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, persoana extrădabilă A. este urmărită pentru comiterea următoarelor infracțiuni: conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, (împreună cu B. și C.), conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349 (împreună cu D. și E.), conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349 (împreună cu F.), fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1343 și spălarea de instrumente monetare, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1956 (a) (2) (A), constând în aceea că:

"În luna noiembrie 2021, Departamentul de Poliție din San Diego a luat cunoștință de o serie de infracțiuni legate de furturi care vizau populația în vârstă din San Diego. În luna mai 2022, SDPD și FBI au deschis o investigație comună privind o organizație infracțională - rețeaua infracțională Vâlcea - responsabilă pentru furturile din comitatul San Diego.

La data de 17 iunie 2022, Departamentul de Poliție din San Diego a localizat și arestat doi membri ai grupării infracționale Vâlcea, pe F.T. și M.C., pentru diverse infracțiuni comise, inclusiv spălare de bani și obținerea de bani sub pretexte false, prin înșelăciune. După arestare, F.T. și-a exprimat dorința să furnizeze informații suplimentare agenților de aplicare a legii, deși organele de procuratură nu i-au promis nimic în schimb lui F.T. În momentul arestării lui F.T., agenții de aplicare a legii au găsit asupra sa un formular W-2 de la G. Un formular W-2 este un formular fiscal emis de Serviciul Fiscal Intern folosit în Statele Unite pentru a raporta salariile plătite angajaților și impozitele reținute.

F.T. a declarat că i-a plătit unui bărbat cunoscut sub numele de H. 1.000 USD, iar H. a solicitat ajutor de șomaj în California prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltarea Ocupării Forței de Muncă (Employment Development Department) (EDD) în numele lui F.T. Ulterior, F.T. a trimis agenților de aplicare a legii o fotografie a contului de I. al lui H. cu numele de afișare H. și numele de utilizator fabritio.constantin. Anchetatorii au analizat profilul de I. al lui H. și au găsit numeroase fotografii cu persoana respectivă, pe care F.T. a identificat-o ca fiind H..

Departamentul de Poliție din San Diego a executat un mandat de percheziție al conținutului contului de I. al lui H. care a arătat o conversație cu un cont cu numele "A." și cu un identificator unic x. Folosind fotografia lui Constantin din profilul afișat, anchetatorii au reușit să identifice pe utilizatorul contului de I. "A." drept A., prin compararea acesteia cu o fotografie a lui Constantin din permisul său de conducere din statul Washington. În plus, când H. a fost arestat de FBI la data de 1 martie 2023, H. a declarat ofițerilor de aplicare a legii, în timpul unei audieri ulterioare arestării, că fratele său, Constantin a fost utilizatorul contului de I. "A.". Datorită acestor conversații de pe I. dintre H. și Constantin, ofițerii de aplicare a legii au stabilit că, Constantin l-a ajutat în mod substanțial pe H. în facilitarea depunerii de sute de cereri frauduloase la EDD.

Investigația efectuată asupra conturilor de I. ale lui H. și Constantin a arătat că, în iulie și august 2021, H. și Constantin au trimis anunțuri publice prin intermediul rețelelor de socializare către o rețea mare de co-conspiratori, oferind servicii sau întâlniri pentru a solicita în mod fraudulos beneficii prin EDD. H. și Constantin au descoperit și au dezvoltat un proces pentru a primi cele mai multe beneficii posibile prin folosirea de identități false, facturi de utilități falsificate, declarații de venit falsificate, formulare W-2 falsificate și cârduri de asigurare de sănătate frauduloase. În plus, H. și Constantin au învățat să "antedateze" sau să modifice cererea EDD cu o dată anterioară de începere a perioadei de șomaj pentru a genera venituri frauduloase suplimentare.

De exemplu, la data de 17 iulie 2021, Constantin a postat pe I. în limba română "cine vrea cont edd 1000 pe loc și accept adresa și 1500 când iei banii". H. a spus anchetatorilor că această postare făcea reclamă pentru co-conspiratorii în afacerea lor ca să depună cereri EDD frauduloase în schimbul sumei de 1000 USD ca avans și 1500 USD ca plata după ce solicitantul primea plățile.

Analiza mesajelor de pe I. ale lui Constantin și H. a arătat că H. redirecționa adesea Pil (informații de identificare personală) pe care el le primea de la alte persoane către Constantin. Constantin adesea îi răspundea lui H., la puțin timp după aceea, cu documente fiscale care conțineau acele PIL. Anchetatorii au identificat peste 100 de persoane pentru care Constantin i-a furnizat lui H. documente fiscale, adesea W-2. Anchetatorii au identificat multe similarități între documente, inclusiv firme similare, formatări similare și sume similare raportate ca salariu anual. Pe baza evidențelor de la biroul Franchise Tax Board din California, Edison California de Sud și J., documentele W-2, facturile de utilități și cardurile de asigurare depuse în sprijinul acestor cereri EDD erau falsificate.

După ce cererile EDD erau aprobate, banca Bank of America trimitea prin poștă carduri de debit la adresele poștale menționate în fiecare cerere, conținând plăți de aproximativ 27.000 USD pentru fiecare cerere. Anchetatorii au examinat evidențele de la Bank of America pentru sute de co-conspiratori asociați la schema frauduloasă EDD a lui H. și Constantin. Anchetatorii au identificat retrageri frecvente de numerar de la bancomate, după o plată mare de la EDD, de obicei în tranșe structurate de 1.000,00 USD. Potrivit băncii Bank of America, suma de 1000 USD este suma maximă pentru fiecare retragere în numerar de la bancomate. Uneori, membrii conspirației efectuau retrageri de la ghișeu că să evite limita maximă de retrageri și să epuizeze contul mai rapid.

Constantin a depus o cerere pentru beneficii la EDD pentru el însuși la data de 6 iulie 2021, sub numele A.. Constantin a depus o fotografie "selfie", un permis de conducere valabil din statul Washington, un formular W-2 falsificat de la K. și un pașaport. Constantin a participat în sesiunea de verificare prin ID.me, pe care anchetatorii au analizat-o, când el a confirmat că a depus o cerere pentru beneficii la EDD în California. Constantin a primit beneficii frauduloase de la EDD în valoare de 28.350 USD pe baza cererii frauduloase.

La 29 iulie 2021, Constantin a depus din nou o cerere pentru beneficii EDD folosind pseudonimul L., folosind un alt formular W-2 în care a identificat K. drept angajatorul său. Constantin a menționat în cererea lui numărul de telefon (574) 327-1997. Anchetatorii au analizat înregistrarea video de verificare prin ID.me' și fotografiile selfie depuse ca documente justificative la cererea lui M.. Autoritățile SUA au comparat fotografiile selfie depuse ca parte a cererii, cu permisul de conducere fals din statul Washington a Iui Constantin și au identificat pe Constantin ca fiind identitatea reală a lui L.. În plus, analiza evidențelor detailate ale apelurilor telefonice ale lui H. au arătat contacte cu numerele de telefonie mobilă pe care Constantin le-a folosit în cererea EDD frauduloasă. La 29 iulie 2021, Constantin a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 27.000 USD pe baza cererii sale.

Constantin a creat conturi de verificare prin ID.me pentru el însuși și pentru soția lui, cât și pentru un co-conspirator nenumit M.A., în numele lor reale și sub identități frauduloase și a facilitat depunerea cererii lui M.A. pentru beneficii EDD. La data de 11 iulie 2021, M.A. a depus o cerere pentru beneficii EDD folosind un formular fals W-2 în care era înscris N. ca fiind angajatorul ei. Potrivit biroului O., K. și N. nu au fost firme legitime și nu au fost înregistrate în statul California. În ciuda acestui fapt, ambele formulare W-2 justificau plata de impozite pentru statul California folosind un număr inexistent de identificare fiscală de stat. În urma depunerii acestei cereri, M.A. a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 27.000 USD. În plus, anchetatorii au stabilit că la data de 2 august 2021, M.A. a depus o cerere pentru beneficii EDD folosind pseudonimul C. civ. și folosind un alt formular W-2 care identifica N. drept angajator. În urma depunerii acestei cereri, M.A. a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 28.350 USD.

Folosind evidențe dintr-un dispozitiv de la ID.me și evidențe obținute din contul de I. al lui Constantin, ofițerii de aplicare a legii au efectuat o analiză a sumelor necuvenite din fondurile EDD plătite lui Constantin ca urmare a rolului său în cadrul schemei și, ca urmare, agenții de aplicare a legii au asociat suma de 5.178.276,00 USD în fonduri EDD furate prin comiterea faptelor de către Constantin și H.. H. a declarat ofițerilor de aplicare a legii că el îi dădea lui Constantin aproximativ de la 400 USD până la 1.000 USD pentru fiecare cerere. De la data de 29 decembrie 2020 și până la 5 iulie 2022, H. a trimis suma de 8.515,30 USD prin 24 de transferuri P. separate, în conturi P. în numele lui "A." sau "devide". Anchetatorii bănuiesc că, Constantin a controlat conturile P. asociate cu "A." și "devide". Din luna decembrie 2020 și până în luna august 2022, Constantin a trimis suma de 16.747,00 USD prin 37 de transferuri P. separate într-un cont P. în numele lui H..

O analiză a evidențelor de la I. și a evidențelor financiare ale lui Constantin a arătat că, Constantin a folosit serviciul online de transfer de bani Q. ca să transfere în perioada în care s-a desfășurat schema de fraudă, sume de bani însemnate unor persoane din România. De la data de 1 iulie 2020 și până la 1 septembrie 2022, Constantin a trimis în România suma de 128.912,09 USD prin serviciile de transfer de bani - concret, Q., - R. și S.. Pentru fiecare din conturile lui Constantin de la Q., Constantin a deschis conturi folosind pașaportul său românesc și o combinație ca un alt document de identificare cum ar fi facturi de utilități, documente bancare și diverse documente trimise prin poștă. Fiecare tranzacție prin R. și S. luate în considerare de procuratura din Statele Unite, au înscris drept expeditor pe A. cu data de naștere 29 ianuarie 1996, dată pe care anchetatorii au confirmat-o ca fiind de naștere corectă a lui A.. În plus, H. a declarat ofițerilor de aplicare a legii că, Constantin a trimis bani în România ca să renoveze casa lui Constantin pe care agenții de aplicare a legii au identificat-o că se află în satul Capu Piscului (comuna Merișani), nr. 675, județul Argeș, România".

La data de 10 octombrie 2023, în baza rechizitoriului menționat anterior, un judecător al Statelor Unite a emis un mandat de arestare față de A..

Potrivit art. 38 din Legea nr. 302/2004, republicată, Ministerul Justiției a constatat, în cadrul examenului de regularitate internațională, următoarele: persoana a cărei extrădare se solicită are cetățenie română; între România și Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 08 mai 2009; extrădarea este supusă condițiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004 și art. 1-23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008; la cererea de extrădare au fost atașate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română (traducerea a fost efectuată de autoritățile americane); nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

În ce privește normele juridice aplicabile prezentei cereri, acestea sunt reprezentate de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite (norma specială) și dispozițiile Legii nr. 302/2004, republicată (norma generală).

Cererea de extrădare este însoțită de documentele prevăzute la art. 8 din Tratat (documente care au fost traduse în limba română): declarația data sub jurământ de numita T. în sprijinul cererii de extrădare, proba A -rechizitoriul din 06.10.2023 înregistrat la Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Sud din California, proba B - mandatul de arestare emis la 10.10.2023 de către Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Sud din California, proba C - legislația relevantă, proba D - declarația data sub jurământ de agentul special U. în sprijinul cererii de extrădare, proba E-fotografia persoanei.

Art. 1 din Tratat instituie obligația părților de a-și extrăda reciproc "persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare".

Definind această din urmă noțiune, art. 2 alin. (1) din tratat prevede că:

"O infracțiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă. (…)".

Astfel cum s-a menționat deja, din documentele emise de autoritățile americane rezultă că numitul A. este acuzat de comiterea următoarelor infracțiuni: conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu B. și C.), conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu D. și E.), conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu F.), fraudă prin cablu, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1343, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare și spălarea de instrumente monetare, prev. de dispozițiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1956 (a) (2) (A), pedeapsa maximă fiind de 20 de ani de închisoare.

Faptele reținute în sarcina persoanei extrădabile au corespondent în legea română, fiind prevăzute de art. 367 C. pen. (constituirea unui grup infracțional organizat), art. 249 C. pen. (fraudă informatică), art. 325 C. pen. (fals informatic) și art. 49 din Legea nr. 129/2019 (spălarea banilor), pentru care legea prevede pedepse privative de libertate mai mari de un an.

Calitatea de cetățean român a persoanei a cărei extrădare se solicită nu constituie un impediment, întrucât art. 3 din Tratat prevede că:

"Extrădarea nu va fi refuzată pe baza cetățeniei persoanei căutate".

Persoana extrădabilă a arătat în mod expres că nu renunță la regula specialității, prevăzută în art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite.

Verificând motivele obligatorii de refuz al extrădării (prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004) și cele opționale (prevăzute de art. 22 din Legea nr. 302/2004), Înalta Curte constată că nu este incident niciunul dintre acestea în prezenta cauză.

Una dintre criticile formulate de contestatorul persoană extrădabilă a fost aceea că nu este îndeplinită condiția dublei incriminări prevăzută de Legea nr. 302/2004, în ceea ce privește infracțiunea de fraudă prin cablu. Sub acest aspect, având în vedere cererea de extrădare și documentele înaintate de autoritățile judiciare din S.U.A. în susținerea acesteia, Înalta Curte constată că infracțiunea de fraudă prin cablu are corespondent în legislația română, respectiv în infracțiunile de fraudă informatică, prev. de art. 249 C. pen. și de fals informatic, prev. de art. 325 C. pen.

În privința motivului formulat de contestator, în sensul că are afaceri judiciare în țară, respectiv un dosar având ca obiect recunoașterea paternității, Înalta Curte constată că o astfel de împrejurare nu constituie un motiv obligatoriu sau opțional de refuz al extrădării. Este adevărat că art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevede că extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când această faptă poate face obiectul unui proces penal în România, însă contestatorul a invocat existența unui proces aflat pe rolul instanțelor civile, nefiind aplicabile, astfel, aceste prevederi.

Referitor la ultima apărare formulată de persoana extrădabilă, în sensul că s-ar afla sub imperiul interdicției de a intra pe teritoriul S.U.A., Înalta Curte constată că nici această împrejurare nu se regăsește printre motivele obligatorii sau opționale de refuz al extrădării.

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii penale nr. 6/F din 10 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023.

În baza dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va fi obligat contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform prevederilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 1098 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii penale nr. 6/F din 10 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 1098 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2024.