ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 259/2024

Ședința publică din data de 27 martie 2024

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 31/P din data de 08 martie 2024, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în baza art. 52 în referire la art. 49 din Legea nr. 302/2004, republicată, a respins opoziția la extrădare formulată de persoana extrădabilă A., ca nefondată.

În baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, a constatat îndeplinite condițiile extrădării persoanei extrădabile A., pe numele căruia autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii au transmis către Ministerul Justiției o cerere de extrădare în conformitate cu dispozițiile art. 37 alin. (4) raportat la art. 40 din Legea nr. 302/2004 modificată, raportat la dispozițiile art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii din 10.09.2007, pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă prin cablu, prevăzute de secțiunile 1343 și 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite și spălare de bani, prevăzute de secțiunile 1956 (a)(2) și 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii din 10.09.2007, a admis cererea de extrădare a persoanei extrădate A..

În baza art. 56 din Legea nr. 302/2004, republicată a dispus predarea persoanei extrădate A. către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, cu respectarea regulii specialității predării, prevăzută de art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată.

În baza art. 58 alin. (1) Legea nr. 302/2004, republicată, a dispus amânarea predării persoanei extrădabile A. către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii până soluționarea definitivă a cauzei înregistrată sub nr. x/2023 aflată în curs de cercetare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În baza art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, dispune emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării pe numele persoanei extrădate A., cu începere din data de 08.03.2024.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a reținut că a fost înregistrată cauza penală nr. 128/36/2024, având ca obiect sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prin care, în temeiul art. 45 și următorele din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată și completată, s-a solicitat admiterea cererii de extrădare transmisă de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii către Ministerul Justiției, în conformitate cu dispozițiile art. 37 alin. (4) raportat la art. 40 din Legea nr. 302/2004 modificată, raportat la art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii din 10.09.2007 și luarea măsurii arestării, în vederea predării privind pe numitul A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de fraudă prin cablu, prev. de secțiunile 1343 și 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite și spălare de bani, prev. de secțiunile 1956 (a)(2) și 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite.

În motivarea sesizării, s-a arătat că aceste fapte penale sunt incriminate și de legea penală română ca infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. și infracțiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019.

Astfel, s-a precizat că pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța se află înregistrată lucrarea cu nr. x/2024 (trimisă de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cu adresa din 28.02.2024), privind cererea de extrădare din România în Statele Unite ale Americii nr. 2024 - 0036 din 21.02.2024, formulată de Ambasada Statelor Unite ale Americii.

În fapt, autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii au reținut că împreună cu cetățeanul român B., persoana extrădabilă a postat pe o rețea de socializare un anunț de vânzare a unui autoturism. Au solicitat și au primit electronic de la persoana vătămată W.S. o sumă de bani (BTC în valoare de 2000 USD), fără a expedia autoturismul. Persoana vătămată nu a intrat niciodată în posesia autoturismului plătit.

Ulterior, au fost identificate zeci de victime din S.U.A., care au fost vătămate ca urmare a schemei de vânzare a unor autoturisme întreprinse de cei doi cetățeni români.

În același timp, organele judiciare din S.U.A., au reținut că cetățenii români au transferat/transmis prin intermediul internetului, instrumente monetare, în sensul că au convertit în mod fraudulos monedă S.U.A. (USD) în BITCOIN.

Aceste activități au fost descoperite în cursul anului 2021, răspunderea penală nefiind prescrisă, iar consumarea acestor fapte s-a produs în jurul datei de 30.09.2021.

S-a arătat că față de numitul A. s-a dispus reținerea, pe o durată de 24 ore, începând de la data de 07.03.2024, ora 12:45, până la data de 08.03.2024, ora 12:45.

Având în vedere cele expuse, s-a solicitat a se dispune arestarea și extrădarea numitului A..

La dosarul cauzei au fost atașate: lucrarea nr. x/2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, cererea de extrădare formulată de Statele Unite ale Americii, procesele-verbale de depistare/verificare încheiate de Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța, procesele-verbale prin care i s-a adus la cunoștință numitului A. că autoritățile judiciare din S.U.A. au emis pe numele său o cerere de extrădare, Ordonanța de reținere nr. x/2024 din data de 07.03.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, procesul-verbal privind drepturile persoanei private de libertate în procedura de executare a unei cereri de arestare în vederea extrădării, procesul-verbal prin care numitul A. anunța familia de măsura reținerii sale, declarațiile numitului A., împuternicirea avocațială emisă pentru avocatul din oficiu C. - Baroul Constanța, un plic conținând două telefoane marca x și procesul-verbal întocmit de organele de poliție referitor la ridicarea telefoanelor mobile aparținând numitului A..

Prezentă la termenul de judecată din 07.03.2024, persoana extrădabilă a formulat opoziție la extrădare și a arătat că nu este de acord să fie predat autorităților solicitante, întrucât îi este teamă de oamenii periculoși ce s-ar putea găsi în Statele Unite și că ar fi departe de casă, fără cunoștințe și prieteni.

La dosarul cauzei a fost depusă, la data de 08.03.2024, ulterior închiderii dezbaterilor, de către apărătorul ales al persoanei extrădabile, cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de persoana extrădabilă, însoțită de motivele ce au stat la baza acestei solicitări, precum și 3 anexe (înscrisuri), considerate relevante pentru situația juridică și medicală a persoanei extrădabile. În drept, apărarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 83 lit. d) și e) din C. proc. pen. și art. 395 din C. proc. pen. raportat la art. 6 CEDO.

Analizând cererea de extrădare a persoanei solicitate A., prin raportare la dispozițiile art. 18 și următoarele din Legea nr. 302/2204 și apărările formulate în cadrul opoziției la extrădare, Curtea de Apel a reținut că, potrivit art. 18 din Legea nr. 302/2004, pot fi extrădate din România, în condițiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranță, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanței penale în statul solicitant.

În art. 21 din Legea nr. 302/2004 sunt reglementate motivele obligatorii de refuz al extrădării, iar în art. 22 din Legea nr. 302/2004 sunt prevăzute motivele opționale de refuz al extrădării.

De asemenea, în art. 24 din Legea nr. 302/2004 este prevăzută condiția dublei incriminări; în art. 27 din lege interdicția extrădării, în cazul în care fapta pentru care se cere extrădarea este pedepsită cu moartea de către legea statului solicitant, afară de cazul în care statul respectiv dă asigurări considerate ca îndestulătoare de către statul român că pedeapsa capitală nu se va executa, urmând să fie comutată; în art. 31 din lege se prevede interdicția extrădării în cazurile în care persoana extrădabilă ar fi beneficia de dreptul la un proces echitabil; conform art. 33 din lege, extrădarea nu se acordă în cazul în care prescripția răspunderii penale sau prescripția executării pedepsei este împlinită fie potrivit legislației române, fie potrivit legislației statului solicitant.

Din perspectiva condițiilor de formă, s-a constatat că au fost respectate dispozițiile art. 38 din Legea nr. 302/2004 privind examenul de regularitate internațională, astfel cum rezultă din adresa nr. x/26.02.2024 a Ministerului Justiției .

Astfel, s-a reținut că persoana a cărei extrădare se solicită este cetățean român, între România și Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii (semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009), cererea de extrădare fiind însoțită de documentele prevăzute de art. 8 din Tratatul bilateral (declarația dată sub jurământ de numitul D. în sprijinul cererii de extrădare, rechizitoriul înregistrat la 08.11.2022 la Tribunalul Districtual SUA - Districtul Central al Statului Georgia, mandatul de arestare emis la 08.11.2022 de către Tribunalul Districtual al SUA - Districtul Central al Statului Georgia, copia dispozițiilor legale aplicabile, declarația dată sub jurământ de agentul special E. în sprijinul cererii de extrădare, copia cărții de identitate, fotografia persoanei), iar în cauză nefiind incidente nici una din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute de art. 3 din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, Curtea a reținut că au fost înaintate documentele prevăzute de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 (traduse în limba română), iar cererea de extrădare s-a formulat în temeiul art. 1-23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009.

În cadrul opoziției la extrădare s-a invocat împrejurarea că persoana extrădabilă nu recunoaște săvârșirea faptei, neavând cunoștință despre conținutul acuzațiilor, dar și că ar fi departe de casă, fără cunoștințe ori prieteni, fiindu-i teamă de oamenii periculoși ce s-ar putea găsi în Statele Unite.

S-a arătat că potrivit art. 21 alin. (1) din Legea 302/2004, reprezintă motive obligatorii de refuz al extrădării:

a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de România;

b) există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social;

c) situația persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunțate la lit. b);

d) cererea este formulată într-o cauză aflată pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decât cele constituite prin instrumentele internaționale pertinente, sau în vederea executării unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal;

e) se referă la o infracțiune de natură politică sau la o infracțiune conexă unei infracțiuni politice;

f) se referă la o infracțiune militară care nu constituie infracțiune de drept comun.

În art. 22 din Legea nr. 302/2004 se prevede că extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când această faptă poate face obiectul unui proces penal în România, și, de asemenea, extrădarea unei persoane poate fi refuzată sau amânată, dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecințe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate. În caz de refuz al extrădării, prevederile art. 23 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

Instanța a apreciat că nu poate fi reținută incidența vreunui dintre motivele de refuz obligatorii sau opționale, mai sus menționate, întrucât aspectele invocate de persoana extrădabilă și apărătorul acestuia, nu se circumscriu cazurilor prevăzute de lege.

S-a arătat că, deși apărarea invocă, în concluziile scrise, depuse după încheierea dezbaterilor și primite în dosar la data de 08.03.2024, orele 09:30, încălcarea dreptului la apărare, persoanei extrădabile i s-au adus la cunoștință atât existența cererii de extrădare, cât și acuzațiile cuprinse în cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din S.U.A, aspecte pe care persoana extrădabilă le-a confirmat în declarația dată, în fața procurorului, la data de 07.03.2024 și reconfirmat, în fața Curții, astfel cum este consemnat în încheierea de ședință din data de 07.03.2023. Totodată, s-a arătat că persoana extrădabilă a fost asistată de un apărător din oficiu, pe durata derulării procedurilor la parchet și instanță și a beneficiat de o apărare eficientă, așa cum reiese din înscrisurile aflate în cauză.

Cât privește critica apărării referitoare la așa zisa "privare" de dreptul de a formula opoziție la extrădare prin indicarea unor motive scrise, s-a constatat că persoana extrădabilă nu a solicitat acordarea unui termen pentru a preciza alte motive/apărări, legiuitorul neinstituind în sarcina instanței obligația de a proceda în sensul acordării termenului de 8 zile, ci doar conferind această posibilitate persoanei extrădabile, interpretare ce se desprinde din coroborarea dispozițiilor art. 49 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004 republicată.

Referitor la cererea de repunere pe rol a cauzei aceasta nu a mai fost posibilă, având în vedere momentul în care, solicitarea a ajuns în dosarul cauzei, în situația riscului evident de expirare a măsurii preventive a reținerii persoanei extrădabile. De altfel, toate argumentele cuprinse în concluziile scrise ale apărătorului ales au fost analizate de Curte înaintea de pronunțarea hotărârii.

Relativ la starea de sănătate a persoanei extrădabile, conform înscrisurilor medicale depuse, s-a reținut că prezența unor afecțiuni medicale, însă acestea datează de o anumită perioadă de timp, respectiv din anul 2019. Mai mult, conform biletului de externare/scrisoarea medicală seria x nr. x, starea numitului A. era ameliorată la externare, mai concret, la data de 14.10.2019. Așadar, din conținutul înscrisurilor medicale depuse în dosar nu reiese că situația medicală în care acesta se găsea în urmă cu 5 ani, îl pune în imposibilitate de a avea o viața socială, profesională și de familie normale, de aceea nu poate fi apreciat că extrădarea ar avea consecințe deosebite pentru persoana sa. Drept urmare, nu s-a reținut incidența vreunuia dintre cazurile obligatorii sau opționale de refuz al extrădării, dintre cele prevăzute de art. 21, 22 din Legea nr. 302/2004.

Totodată, s-a arătat că este îndeplinită cerința dublei incriminări prevăzute de art. 27 din Legea nr. 302/2004.

Persoana extrădabilă A. este cercetată în Statele Unite ale Americii pentru comiterea infracțiunilor de fraudă prin cablu, prevăzută de secțiunile 1343 și 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite și spălare de bani, prevăzută de secțiunile 1956 (a)(2) și 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, constând în aceea că împreună cu cetățeanul român B., au postat pe o rețea de socializare un anunț de vânzare a unui autoturism, solicitând și primind electronic de la persoana vătămată W.S. o sumă de bani (BTC în valoare de 2000 USD), fără a expedia autoturismul. Persoana vătămată nu a intrat niciodată în posesia autoturismului plătit. Ulterior, au fost identificate zeci de victime din S.U.A., care au fost vătămate ca urmare a schemei de vânzare a unor autoturisme întreprinse de cei doi cetățeni români. De asemenea, organele judiciare din S.U.A., au reținut că cetățenii români au transferat/transmis prin intermediul internetului, instrumente monetare, în sensul că au convertit în mod fraudulos monedă S.U.A. (USD) în BITCOIN. Aceste activități au fost descoperite în cursul anului 2021, iar consumarea acestor fapte s-a produs în jurul datei de 30.09.2021.

Curtea a reținut că faptele pentru care este cercetată persoana extrădabilă A. are corespondent în legislația română, în infracțiunile de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani) și spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea 129/2019 (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 3 la 10 ani).

Întrucât apărările persoanei extrădabile nu pot conduce la respingerea cererii formulate, Curtea a constatat a fi îndeplinite condițiile de fond și de formă impuse de art. 18 și următoarele din Legea nr. 302/2004, în cauză nefiind identificate motive obligatorii sau opționale de refuz la extrădare, iar cerințele impuse de art. 24 - art. 35 din lege fiind pe deplin întrunite.

S-a mai constatat astfel că faptele pentru care persoana extrădabilă este cercetată nu sunt acoperite de prescripția răspunderii penale, potrivit legilor statului solicitant sau statului român, că pentru aceste fapte nu a intervenit amnistia în România, că tragerea la răspundere penală nu este condiționată de o plângere prealabilă și că pentru aceste fapte atât legislația Statelor unite ale Americii cât și legislația română prevăd o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an.

Potrivit art. 58 alin. (1) din Legea 302/2004, în situația în care persoana extrădată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei.

S-a arătat că pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, se găsește dosarul penal nr. x/2023 (4183/159/P/2022) unde persoana extrădabilă A. are calitatea de inculpat, în cauză fiind dispusă măsura preventivă a controlului judiciar față de acesta, sens în care se impune amânarea predării către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii până soluționarea definitivă a cauzei mai sus menționate, aflată în curs de cercetare.

S-a mai arătat că potrivit dispozițiilor art. 58 alin. (3) din Legea 302/2004, în cazul amânării predării persoanei extrădate, instanța emite un mandat de arestare provizorie în vederea extrădării, motiv pentru care, s-a dispus emiterea mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării pe numele persoanei extrădate A., cu începere din data de 08.03.2024, pe o durata de 40 zile, durata maximă prevăzută de art. 44 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, în considerarea necesității păstrării persoanei extrădabile la dispoziția organelor judiciare române, până la predarea efectivă a acesteia, către autoritățile solicitante.

Împotriva sentinței penale nr. 31/P din data de 08 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a formulat contestație persoana extrădabilă A..

În susținerea contestației a invocat, în esență, încălcarea dreptului la apărare motivat de faptul că instanța de fond a soluționat cauza fără ca apărătorul ales să fie prezent.

De asemenea, a invocat faptul că există neconcordanță între infracțiunile din C. pen. din SUA reținute în sarcina sa și corespondeța acestora în C. pen. român, nefiind îndeplinită condiția dublei incriminări.

Deopotrivă, a apreciat că nu sunt întrunite condițiile pentru extrădare fiind incidente dispozițiile art. 21 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 302/2004.

Totodată, a invocat faptul că se impune amânarea arestării persoanei extrădabile până la încetarea motivelor avute în vedere pentru amânarea predării.

S-a mai invocat faptul că nu sunt descrise în mod corespunzător faptele, precum și aceea că nu a existat o reciprocitate între cele două state, autoritățile americane respingând solicitările de extrădare formulate de statul român.

Analizând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Prealabil, Înalta Curte reține că între România și Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare, semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009.

Totodată, extrădarea este supusă condițiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 1 - 23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, anterior menționat.

Instanța de control judiciar reține că potrivit art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, în cazul amânării predării persoanei extrădate, instanța emite un mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. În cazul în care persoana extrădată se află, la momentul admiterii cererii de extrădare, sub puterea unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii emis de autoritățile judiciare române, mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării intră în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.

De asemenea, potrivit art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune și este prelungită de același complet învestit cu soluționarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii, până la predarea efectivă către statul solicitant, să poată depăși 180 de zile. Ca urmare, în prezent, persoana solicitată se află în executarea unei măsuri preventive restrictive de libertate, aptă a asigura scopul măsurilor preventive.

În prezenta procedură, s-a dispus, în fond, amânarea predării până la soluționarea definitivă a dosarului de urmărire penală nr. 565/P/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, persoana extrădabilă aflându-se deja sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar.

Înalta Curte mai reține că în cauza în care contestatorul este cercetat de autoritățile judiciare române instanța a fost sesizată cu rechizitoriul, sens în care arestarea provizorie a acesteia în vederea extrădării (de îndată) nu este oportună la acest moment procesual.

În acest sens, având în vedere durata judecății în cauza ce a determinat amânarea predării, instanța de control judiciar apreciază că se impune ca arestarea provizorie a persoanei extrădabile să intre în vigoare la data încetării motivelor ce au justificat amânarea sau la momentul predării temporare.

În ceea ce privește critica contestatorului cu privire la nerespectarea dreptului la apărare de către prima instanță, Înalta Curte reține că persoana extrădabilă a fost de acord cu asistența juridică din oficiu, sens în care critica cu privire la lipsa de diligență a avocatului său, chiar dacă fusese desemnat din oficiu, apare ca neîntemeiată.

Faptul că instanța nu a repus cauza pe rol, astfel cum a solicitat apărătorul ales al contestatorului, ori faptul că apărătorul desemnat din oficiu nu a depus anumite înscrisuri, nu poate susține de plano încălcarea dreptului la apărare. De altfel, contestatorul a avut posibilitatea administrării probatoriului pe care l-a apreciat util situației sale juridice în calea de atac.

Examinând actele și lucrările dosarului în raport cu dispozițiile Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, precum și ale Legii nr. 302/2004, Înalta Curte apreciază că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autoritățile americane.

Înalta Curte constată că judecătorul fondului a analizat în mod pertinent și detaliat condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se dispune extrădarea.

Astfel, potrivit art. 20 din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.

În cauză, persoana extrădabilă A. este cetățean român, iar între România și Statele Unite ale Americii a fost încheiat Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008. Potrivit art. 1, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.

Referitor la dubla incriminare, condiție impusă atât de art. 24 din Legea nr. 302/2004, cât și de art. 2 din Tratat, Înalta Curte constată că infracțiunile reținute dau loc la extrădare, având corespondent în legislația română.

Astfel, este îndeplinită cerința dublei incriminări, prevăzută de art. 24 din Lege, întrucât faptele respective, sunt incriminate și de legea penală română, realizând elementele de tipicitate ale infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani) și spălare de bani, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea 129/2019 (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 3 la 10 ani).

Baza factuală prezentată de autoritățile străine și modalitatea de descriere a faptelor este aptă a permite persoanei extrădabile să înțeleagă acuzațiile și încadrarea juridică a acestora, sens în care apărarea contestatorului sub acest aspect apare ca nefondată.

De asemenea, apărările contestatorului conform cărora nu ar fi îndeplinită condiția dublei incriminări în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune sunt neîntemeiate, baza factuală reținută de autoritățile americane susținând întrunirea elementelor contitutive ale infracțiunii de înșelăciune.

Toate faptele pot atrage, potrivit legislației ambelor state, aplicarea unor pedepse privative de libertate de cel puțin 1 an, fiind respectată condiția prevăzută de art. 26 din Legea nr. 302/2004, iar în raport cu data comiterii faptelor nu s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale nici potrivit legislației statului solicitant, nici potrivit C. pen. român (art. 33 din Legea nr. 302/2004).

În continuare, instanța constată că persoana extrădabilă nu este exceptată de la extrădare, conform art. 19 alin. (1) lit. a) raportat la art. 20 alin. (3) din Lege, în raport cu care cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor din tratatele bilaterale și pe bază de reciprocitate și, respectiv, potrivit art. 3 din Tratat, care prevede că extrădarea între cele două state semnatare (România și Statele Unite ale Americii) nu poate fi refuzată pe baza cetățeniei persoanei căutate.

Referitor la motivul obligatoriu de refuz de la art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004, potrivit căruia "nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de România", se reține că nu a fost invocată în fața primei instanțe. Instanța de control judiciar, constată că o astfel de temere a persoanei solicitate nu este fundamentată în mod real, nefiind bazată pe argumente pertinente faptice ori procesuale, ci este determinată de necesitatea susținerii opoziției sale la extrădare. La acest moment, nu se poate reține că maniera derulării procesului penal în fața autorității judicare din Statele Unite ale Americii ar fi de natură a încălca dreptul la un proces echitabil al contestatorului.

În ceea ce privește incidența motivului de refuz prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, conform căruia situația persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunțate la lit. b) (există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naționalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenență la un anumit grup social), Înalta Curte constată că înscrisurile existente la dosar nu susțin nici existența unui astfel de risc.

De asemenea, faptul că autoritățile americane au respins cereri de extrădare formulate de statul român nu are nicio relevanță ori impact asupra procedurii pendinte în cadrul căreia instanța are de evaluat, punctual și în considerarea situației juridice a persoanei solicitate, îndeplinirea condițiilor de fond și formă impuse de lege.

Referitor la situația medicală a contestatorului, se reține că acesta nu a depus înscrisuri medicale recente pe baza cărora să poată fi evaluată starea sa, cele existente la dosarul cauzei, datând din anul 2019, atestă necesitatea efectuării unei investigații IRM cu substanță de contrast, ca urmare a unui diagnostic de condrom femur proximal, ce nu poate influența soluția, pentru că nu dovedește imposibilitatea participării la judecată ori imposibilitate suportării procedurii predării și transferului.

Astfel, Înalta Curte constată, în acord cu instanța fondului, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz al extrădării (art. 21 și 22 din Legea nr. 302/2004).

De asemenea, se reține că potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în situația în care persoana extrădată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate

Se constată că, în mod corect, instanța fondului a reținut că persoana extrădabilă este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, în cauza penală ce face obiectul dosarului nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, față de contestator fiind impusă măsura controlului judiciar, sens în care, a dispus amânarea predării persoanei extrădabile până la soluționarea definitivă a cauzei.

În consecință, în raport cu aspectele expuse, constatând că în mod legal și temeinic prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autoritățile americane,

Față de aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite contestația formulată de contestatorul persoană extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 31/P din data de 08 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, va desființa, în parte, sentința contestată și rejudecând, va dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile A. de sub puterea mandatului nr. x/P emis în data de 8 martie 2024, în dosarul nr. x/2024 de către Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

În baza art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, va dispune ca mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării intră în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea sau la momentul predării temporare.

În baza art. 275 alin. (3) și (6) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea contestației formulate de persoană extrădabilă A. vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 400 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de contestatorul persoană extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 31/P din data de 08 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Desființează, în parte, sentința contestată și rejudecând:

Dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile A. de sub puterea mandatului nr. x/P emis în data de 8 martie 2024, în dosarul nr. x/2024 de către Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

În baza art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării intră în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amânarea sau la momentul predării temporare.

Menține celelalte dispoziții care nu contravin prezentei hotărâri.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea contestației formulate de persoană extrădabilă A. rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 400 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 martie 2024.