ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 522/2023

Deliberând asupra contestației formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 și art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, s-a admis cererea de extrădare formulată de către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii și, pe cale de consecință:

S-a dispus extrădarea și predarea, către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A. față de care a fost emis mandatul de arestare nr. 8:23-cr-82-WFJ- CPT, emis la data de 6.04.2023, de către Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul Central al statului Florida, în vederea judecării pentru săvârșirea infracțiunilor de:

S-a dispus că extrădarea persoanei extrădabile se va efectua cu respectarea regulii specialității, prev. de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

În temeiul art. 43 alin. (2) și (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei extrădabile A., în vederea extrădării, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 12.07.2023 până la data de 10.08.2023.

S-a constatat că persoana extrădabilă A. a fost reținută 24 ore, începând cu data de 11.07.2023, ora 17:30.

În temeiul art. 13 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, s-a dispus informarea statului solicitant cu privire la prezenta hotărâre.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj nr. 438/II/5/2023, înregistrată la data de 12.07.2023, s-a solicitat luarea măsurii arestării provizorii față de persoana extrădabilă A., pe o durată de 30 zile, începând de la data expirării reținerii, în vederea extrădării către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii.

Propunerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 42 alin. (1) și (3), art. 43 și art. 46 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată prin Legea nr. 306/2022, coroborat cu dispozițiile art. 1 - art. 3, art. 8 - art. 11, art. 13, art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111/15.05.2008.

S-a arătat că sesizarea are la bază nota diplomatică nr. 116 din 09 mai 2023 a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, înregistrată la Ministerul Justiției la data de 22 mai 2023, prin care se solicită extrădarea cetățeanului român A., având anexate documente în sprijinul cererii de extrădare în limba engleză și traducerea în limba română.

În motivarea sesizării, s-a arătat că Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul Central al statului Florida, la data de 06.04.2023, a emis în dosarul penal nr. x, un mandat de arestare, prin care se ordonă arestarea și aducerea sa în fața unui judecător magistrat al Statelor Unite ale Americii, ca urmare a întocmirii rechizitoriului suplimentar înlocuitor din data de 06.04.2023.

În acest sens, autoritățile judiciare din SUA au formulat o solicitare pentru arestarea provizorie în vederea extrădării, în baza unui rechizitoriu, pentru a fi cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: 1. participarea la o conspirație de fraudă prin sisteme informatice, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secțiunile 371 și 1030 (a) (5) (A), faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 5 ani închisoare; 2. participare la o conspirație la fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secțiunile 1343 și 1349, faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 20 ani închisoare.

În fapt, o investigație desfășurată de Biroul Federal de Investigații ("FBI") a arătat că A. a făcut parte dintr-un grup de persoane care au participat la o conspirație pentru a efectua atacuri de tip ransomware folosind varianta de ransomware NetWalker ca să obțină acces neautorizat în rețeaua victimei, să cripteze datele victimei, adesea să fure datele victimei și apoi să ceară victimei să plătească o sumă de răscumpărare pentru decriptarea datelor și/sau pentru evitarea situației în care datele furate să fie făcute publice. În jurul lunii august 2019 și până aproximativ în jurul lunii ianuarie 2021, victime din întreaga lume inclusiv din Districtul Central din Florida, au căzut victime ale unei variante de ransomware numită "NetWalker". Softul NetWalker își face reclamă în forumurile pentru infractori informatici ca fiind un serviciu Ransomware~as-a-Service ("RaaS") (Ransomeware ca un serviciu), în care sunt menționați dezvoltatori și afiliați. Potrivit acestui model, dezvoltatorii sunt responsabili de crearea și actualizarea softului ransomware și de a-1 face disponibil pentru afiliați. Afiliații sunt responsabili de identificarea victimelor de valoare și de atacurile cu ransomware asupra lor. După ce o victimă plătea răscumpărarea, dezvoltatorii și afiliații își împărțeau suma de răscumpărare. A. a acționat ca un afiliat pentru grupul de ransomware NetWalker și a participat împreună cu un alt conspirator NetWalker la câteva atacuri asupra unor victime.

Agenții de aplicare a legii din SUA au înțeles legătura dintre A. și grupul infractor cu ajutorul unui cont de e-mail Google, prin analizarea conținutului contului, inclusiv un mesaj de e-mail primit care conținea un atașament cu o fotografie a etichetei unui colet adresat lui "A." la o adresă din Sighișoara, România. Mesaje de e-mail din contul Google al lui A. au condus investigatorii la un cont de B., procesor de plăți în criptomonedă. Investigatorii au obținut informații referitoare la tranzacții de la B. și folosind un soft de căutare în blockchain comercial, au identificat câteva adrese de bitcoin asociate cu contul identificat în mesajele de e-mail ale lui A.. Pe baza analizei blockchain, aceste adrese par să fi primit fonduri care au legătură cu plățile sumelor de răscumpărare pentru NetWalker. Conținutul contului Google a inclus, de asemenea, mesaje de e-mail de la Twitter care indică faptul că A. a comunicat prin mesaje directe cu un conspirator cunoscut din grupul de ransomware NetWalker.

Primul capăt de acuzare privește conspirația la fraudă prin sisteme informatice:

Conspiratorul #1 este cetățean polonez cu domiciliul în Polonia. Conspiratorul #1 a creat și a administrat o firmă de găzduire web (webhosting) numită C.. Prin C., Conspiratorul #1 oferea servicii de găzduire de web "blindate" ("buletproof"), respectiv, o gazdă de web concepută să înlesnească activități malițioase și infracționale. NetWalker Ransomware a fost o variantă de ransomware a cărei activitate a fost înlesnită de C.. NetWalker Ransomware a operat ca un Ransomware-as-a-Service ("RaaS") - (Ransomware ca un serviciu), care avea dezvoltatori și afiliați. Prin intermediul acestui model, dezvoltatori vorbitori de limba rusă au fost responsabili pentru crearea, actualizarea și publicitatea acestui ransomware, făcându-1 accesibil afiliaților.

Afiliații aveau sarcina să identifice și să atace firmele victimă de mare valoare, utilizând ransomware. După ce victimele plăteau sumele de răscumpărare, dezvoltatorii și afiliații își împărțeau câștigurile. NetWalker Ransomware a fost diseminat la aproximativ 400 de firme căzute victimă - inclusiv municipalități, spitale, agenții de aplicarea legii și servicii de urgență, districte școlare, colegii și universități - care a rezultat în plata unei sume de răscumpărare de peste 5 000 bitcoin.

Inculpatul A. este cetățean român cu domiciliul în România, și Conspiratorul #3 este cetățean canadian cu domiciliul în Canada. Ambii au activat ca afiliați pentru NetWalker Ransomware. A. și Conspiratorul #3 au folosit serviciile C. pentru a executa aproximativ 50 de atacuri cu NetWalker Ransomware asupra unor victime aflate în lumea întreagă, inclusiv în Districtul Central din Florida, ceea ce a rezultat în plata unor sume de răscumpărare în valoare de peste 1.500 de bitcoins.

Începând de la o dată necunoscută, dar nu mai târziu de luna aprilie 2020, și continuând până la data întocmirii rechizitoriului suplimentar înlocuitor, în Districtul Central din Florida, dar și în alte părți, inculpatul A., cu bună știință și cu intenție a conspirat și s-a înțeles cu alții să comită infracțiuni împotriva Statelor Unite în legătură cu atacurile NetWalker Ransomware, respectiv, cu bună știință să creeze condiții de transmitere a unui program, informație, cod și comandă, și ca urmare a acestui fapt, să avarieze în mod intenționat, fără autorizare, un sistem informatic protejat, și comiterea infracțiunii a cauzat sau ar fi cauzat dacă ar fi fost consumată: a. Un prejudiciu adus uneia sau mai multor persoane într-o perioadă de un an de zile și un prejudiciu rezultat din comiterea acestei fapte care a afectat unul sau mai multe sisteme informatice protejate, valoarea agregată a prejudiciului fiind de cel puțin 5.000 USD, și b. o avarie care a afectat 10 sau mai multe sisteme informatice în perioada de un an de zile, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. articolul 1030.

Modul și mijloacele prin care conspiratorii au încercat să atingă obiectivele conspirației includ, printre altele, următoarele: a. Ca parte a conspirației, Conspiratorul #1 a permis și a înlesnit activitățile malițioase și infracționale ale clienților de C. prin permiterea clienților să înregistreze conturi folosind nume false, prin faptul că nu a păstrat registre cu adresele InternetProtocol ("IP") ale serverelor clienților, prin faptul că a schimbat frecvent adresele serverelor clienților, prin faptul că a ignorat reclamațiile făcute de terțe părți împotriva clienților referitoare la abuzuri și înștiințarea clienților cu privire la anchetele legale primite de la organele de aplicare a legii; b. În continuarea conspirației, A. și Conspiratorul #3 au creat conturi de client C. sub nume false în scopul comiterii de atacuri NetWalker Ransomware; c. În continuarea conspirației, A. și Conspiratorul #3 au folosit serverele C. pentru a stoca instrumente (tools) de hacking pentru a le utiliza în continuare în scopul atacurilor NetWalker Ransomware. d. A. și Conspiratorul #3 au folosit serverele C. ca proxy - respectiv, ca servere intermediare concepute pentru a ascunde locurile unde se află sistemele informatice - atunci când au obținut acces neautorizat la rețelele victimelor NetWalker Ransomware. e. În continuarea conspirației, A. și Conspiratorul #3 au folosit serverele C. ca să stocheze datele furate de la victime de către NetWalker Ransomware. f. A. și Conspiratorul #3 au folosit câștigurile obținute din sumele de răscumpărare ca să plătească facturile lunare la C.. g. Conspiratorul #1 a folosit banii obținuți din plata facturilor lunare la C., pentru a efectua plăți la centrul de date care găzduia informațiile clienților. h. Conspiratorii au efectuat acte și au dat declarații pentru a denatura, ascunde și masca și pentru a face să fie denaturat, ascuns și mascat scopul conspirației și actele comise în vederea realizării acesteia.

În continuarea conspirației și pentru atingerea obiectivelor acesteia, conspiratorii au comis următoarele fapte concrete, printre altele în Districtul Central din Florida și în alte părți: a. În jurul datei de 29 august 2014, CONSPIRATORUL #1 a înregistrat domeniul pentru C.. b. Începând de la o dată necunoscută, dar nu mai târziu de data sau în jurul datei de 19 decembrie 2014, conspiratorul #1 a făcut reclamă pentru C. afirmând că era "blindat" ("bulletproofs) care furniza "100% caracter privat de găzduire" și permitea clienților să găzduiască "orice cu excepția de pornografie infantilă". c. În jurul datei de 21 februarie 2017, A. a creat un cont la C.. d. În jurul datei de 18 aprilie 2017, conspiratorul #1 a confirmat lui A. că serverele de la C. erau "blindate" ("bulletproof"). e. În jurul datei de 23 noiembrie 2017, Conspiratorul #1 a confirmat lui A. faptul că, Conspiratorul #1 nu va împărtăși informații de client cu agenții de aplicare a legii. f. În jurul datei de 10 noiembrie 2019, Conspiratorul #1 a confirmat unui client neidentificat că, Conspiratorul #1 permitea clienților să găzduiască ransomware în serverele de la C.. g. În jurul datei de 1 mai 2020, A. și Conspiratorul #3 au comis împreună un atac cu NetWalker Ransomware asupra unei victime din Districtul Central din Florida. h. În jurul datei de 4 mai 2020, Conspiratorul #1 a trimis lui A. o reclamație de abuz legată de "NetWalker Ransomware" care fusese găzduit într-un server închiriat de la C. de către A.. i. În jurul datei de 9 mai 2020, A. și Conspiratorul#3 au comis împreună un atac cu NetWalker Ransomware asupra unei victime aflate în afara Statelor Unite. j. În jurul datei de 27 mai 2020, și pe baza referințelor date de A., Conspiratorul #3 a creat un cont la C.. k. În jurul datei de 2 iunie 2020, folosind un server închinat de la C. de către A., acesta și Conspiratorul #3 au comis împreună un atac cu NetWalker Ransomware asupra unei victime aflate în Districtul de Est din Pennsylvania. 1. În jurul datei de 19 iunie 2020, folosind un server închiriat de la C. de către Conspiratorul #3, Conspiratorul #3 a creat un cont la un furnizor de stocare în cloud cu scopul stocării datelor furate de Ia victimele atacurilor cu NetWalker Ransomware. m. În jurul datei de 15 septembrie 2020, Conspiratorul #3 a deținut pachete de diseminare a softului NetWalker Ransomware, instrumente de hacking și date furate de la companiile victime, într-un server închiriat de la C..

În cauză s-au încălcat prevederile din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, art. 371.

Al doilea capăt de acuzare privește conspirația la fraudă prin cablu: Începând de la o dată necunoscută, dar nu mai târziu de anul 2020 și continuând până la data prezentului Rechizitoriu suplimentar înlocuitor, în Districtul Central din Florida și în alte părți, inculpatul A., cu bună știință și cu intenție a conspirat, s-a întrunit și s-a înțeles cu alte persoane să comită fraudă prin cablu, prin faptul că, cu bună știință și cu intenție de fraudă, a conceput sau a avut intenția să conceapă o schemă sau un artificiu de fraudă, pentru a obține bani sau bunuri prin intermediul unor pretexte, declarații, promisiuni false și frauduloase, în scopul de a pune în aplicare o astfel de schemă și un astfel de artificiu de fraudă, cu bună știință a transmis și a făcut să fie transmise, prin intermediul comunicațiilor prin cablu în cadrul comerțului interstatal și internațional, anumite înscrisuri, semne, semnale, imagini și sunete, încălcând astfel prevederile din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, § 1343, toate cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, art. § 1349.

În conformitate cu art. 38 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, modificată prin Legea nr. 306/2022, așa cum rezultă la pct. 1-5 din lucrarea Direcției de Drept Internațional și Cooperare Judiciară din cadrul Ministerului Justiției din România nr. 35677/22.05.2023, în cauză a fost realizat controlul de regularitate internațională.

În legislația penală română faptele reținute în sarcina persoanei extrădabile ar putea întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 din C. pen., șantaj prev. de art. 207 alin. (1) și alin. (3) din C. pen., acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 360 din C. pen., alterarea integrității datelor informatice prev. de art. 362 din C. pen., perturbarea funcționării sistemelor informatice prev. de art. 363 din C. pen. și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 din C. pen.

În cauză termenul de prescripție a răspunderii penale nu s-a împlinit.

S-a menționat că prin ordonanța din data de 11.07.2023, în temeiul art. 45 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în anul 2022 și art. 209 din C. proc. pen., s-a dispus reținerea persoanei extrădabile A., pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 11 iulie 2023, ora 17:30, până la data de 12 iulie 2023, ora 17:30.

Așa cum rezultă din mențiunile cuprinse în cererea de extrădare înaintată României de către Ambasada Statelor Unite ale Americii, autoritățile judiciare ale S.U.A. au solicitat, în temeiul art. 16 din Tratatul Bilateral de Extrădare România-SUA, confiscarea și remiterea tuturor articolelor, documentelor și dovezilor aflate în posesia persoanei extrădabile, care ar putea servi ca dovezi sau ar putea fi produsul faptelor de care este acuzată persoana vizată. S-a făcut precizarea că, la 11.07.2023, pe fondul percheziției domiciliare efectuate la locuința lui A., în cadrul unei proceduri judiciare desfășurate la nivelul DIICOT - Structura Centrală, s-au ridicat bunuri cu relevanță probatorie, în vederea predării către statul solicitant.

Persoana extrădabilă a arătat că nu este de acord cu extrădarea sa către autoritățile judiciare din SUA.

La termenul de judecată din data de 12.07.2023, instanța i-a adus la cunoștință persoanei extrădabile obiectul procedurii și conținutul cererii de extrădare de extrădare, precum și împrejurarea că instanța națională nu verifică acuzațiile și nu se pronunță cu privire la vinovăția sau nevinovăția sa și nici cu privire la temeinicia mandatului de arestare emis de către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii. Cu această ocazie, instanța a procedat la audierea persoanei extrădabile A., aceasta arătând că nu este de acord cu extrădarea către Statele Unite ale Americii. Totodată, persoana extrădabilă a fost încunoștințată cu privire la regula specialității și a arătat că nu renunță la regula specialității.

Examinând sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în raport cu cererea de extrădare înaintată de autoritățile judiciare americane privind pe persoana extrădabilă A., cu referire la dispozițiile legale incidente în materie, Curtea a constată următoarele:

Din perspectiva condițiilor de fond, s-au constată îndeplinite condițiile impuse de art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004, persoana extrădabilă nefiind exceptată de la extrădare, neexistând motive obligatorii sau opționale de refuz al extrădării, iar faptele în raport cu care se solicită extrădarea sunt incriminate și de legea penală română, fără a fi acoperite de prescripție, amnistie sau grațiere, potrivit legii statului solicitant sau legii române.

Astfel, Curtea a constatat că faptele reținute în sarcina persoanei extrădabile - participarea la o conspirație de fraudă prin sisteme informatice și participare la o conspirație la fraudă prin cablu - au corespondent în legislația penală actuală, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen., șantaj prev. de art. 207 alin. (1) și alin. (3) C. pen., acces ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 360 C. pen., alterarea integrității datelor informatice prev. de art. 362 C. pen., perturbarea funcționării sistemelor informatice prev. de art. 363 C. pen. și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 C. pen.

Prin urmare, cât statul român incriminează fapte identice pentru a-și proteja aceleași valori situate pe teritoriul său, condiția dublei incriminări trebuie considerată îndeplinită.

În urma analizei proprii și a ansamblului actelor de dosar, Curtea nu a identificat motive obligatorii de refuz al extrădării, prev. de art. 21 din Legea nr. 302/2004 și art. 4 - 5 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, motive opționale de refuz al extrădării, prev. de art. 22 din Legea nr. 302/2004 și art. 6 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

În privința aspectelor invocate de către persoana extrădabilă A., prin avocații ales, s-a reținut că potrivit art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea 302/2004 "(1) Extrădarea va fi refuzată dacă: a) nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de România;"

Raportat la acest aspect instanța a apreciat că nu este incident cazul de refuz obligatoriu prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea 302/2004 în sensul că nu s-ar fi respectat dreptul la un proces echitabil. Astfel cum se poate observa, urmare a emiterii rechizitoriului suplimentar, urmează a se efectua cercetări și a se efectua o judecată în SUA. În acest sens, cererea de extrădare nu a fost emisă în vederea executării unei pedepse, ci pentru ca persoana extrădabilă să fie urmărită penal și ulterior să fie judecată pentru faptele respective. Cât timp situația nu este lămurită, nu se poate pune problema încălcării dreptului la un proces echitabil. Mai mult, CEDO a arătat că aprecierea asupra încălcării dreptului la un proces echitabil se face în ansamblu la finalul procedurilor.

De asemenea, în ceea ce privește cea de-a doua faptă de care este acuzat, s-a constatat că fapta este suficient descrisă, într-o manieră care să îi permită persoanei extrădabile să înțeleagă pentru ce a fost formulată cererea de extrădare.

Totodată, susținerea persoanei extrădabile în sensul că nu este vinovată de săvârșirea faptelor de care este acuzată, nu poate face obiectul analizei Curții conform art. 52 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, care prevede "Curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității", neconstituind astfel un criteriu în raport de care să fie analizată cererea formulată de statul solicitant.

Ca atare, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, Curtea a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării.

Împotriva sentinței penale nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023, în termen legal, a formulat contestație persoana extrădabilă A., solicitând, în esență, admiterea contestației, desființarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, în principal, respingerea cererii de extrădare formulată de autoritățile din SUA, susținând că sunt incidente cazurile de refuz obligatorii prev. de art. 21 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 302/2004, respectiv nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil, pentru argumentele detaliat prezentate în concluziile redate în practicaua prezentei decizii.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 21 iulie 2023, sub dosar nr. x/2023, fiind stabilit termen de judecată aleatoriu la data de 27 iulie 2023.

Analizând contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023, prin prisma criticilor invocate și a dispozițiilor legale relevante în materie, Înalta Curte o apreciază nefondată, pentru următoarele considerente:

Obiectul procedurii pendinte îl constituie solicitarea autorităților judiciare americane de extrădare și predare a persoanei extrădabile A. față de care Tribunalul Districtual al SUA pentru Districtul Central al statului Florida, la data de 06.04.2023, a emis în dosarul penal nr. x, un mandat de arestare, prin care se ordonă arestarea și aducerea sa în fața unui judecător magistrat al Statelor Unite ale Americii, ca urmare a întocmirii rechizitoriului suplimentar înlocuitor din data de 06.04.2023, reținându-se că autoritățile judiciare din SUA au formulat o solicitare pentru arestarea provizorie în vederea extrădării, în baza unui rechizitoriu, pentru a fi cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de participare la o conspirație de fraudă prin sisteme informatice, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secțiunile 371 și 1030 (a) (5) (A), faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 5 ani închisoare și participare la o conspirație la fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secțiunile 1343 și 1349, faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 20 ani închisoare.

În acest context factual, procedând, prioritar, la stabilirea cadrului normativ care guvernează prezenta cauză, Înalta Curte constată, similar primei instanțe că, în cauza sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, dar și dispozițiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

Astfel, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispozițiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române, iar dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza și pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaționale la care România este parte, pe care le completează în situațiile nereglementate".

În raport cu dispozițiile legale aplicabile, în consens cu prima instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sunt îndeplinite condițiile de formă și de fond pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autoritățile americane.

În ceea ce privește condițiile de formă, se constată că autoritățile judiciare americane au înaintat documentele prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, cererea de extrădare fiind însoțită de copia mandatului de arestare emis de un judecător, copia actului de acuzare și informații de natură să ofere motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârșit infracțiunea pentru care se cere extrădarea.

Referitor la condițiile de fond, Înalta Curte reține că persoana extrădabilă este urmărită penal pe teritoriul Statelor Unite pentru comiterea următoarelor infracțiuni: participarea la o conspirație de fraudă prin sisteme informatice, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secțiunile 371 și 1030 (a) (5) (A), faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 5 ani închisoare și participare la o conspirație la fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite ale Americii, secțiunile 1343 și 1349, faptă pentru care pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 20 ani închisoare.

Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A. este subiectul rechizitoriului suplimentar înlocuitor din 06.04.2023 în dosarul nr. x, iar situația de fapt a fost descrisă pe larg de către instanța fondului.

Se constată astfel, că ne regăsim în ipoteza prevăzută de art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007 care se referă la motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârșit infracțiunile pentru care se cere extrădarea. Totodată, art. 2 din același tratat prevede că o infracțiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă, tentativa, asocierea sau participarea la săvârșirea oricăreia dintre infracțiunile menționate putând de asemenea da loc la predare.

În ce privește criteriile de evaluare a condiției dublei incriminări, dispozițiile art. 2 alin. (3) lit. a) din același tratat statuează expres în sensul că o infracțiune dă loc la extrădare indiferent dacă legea statelor solicitant și solicitat încadrează sau nu acțiunile ori omisiunile care constituie infracțiunea în aceeași categorie de infracțiuni sau descriu infracțiunea prin aceeași terminologie.

Evaluând în aceste coordonate condiția dublei incriminări, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că aceasta este îndeplinită cu privire la faptele ce formează capetele de acuzare menționate în rechizitoriul autorităților judiciare americane, criticile contestatorului nefiind fondate sub acest aspect.

Astfel, în legislația penală română faptele reținute în sarcina persoanei extrădabile ar putea întruni elementele de tipicitate ale infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 din C. pen., șantaj prev. de art. 207 alin. (1) și alin. (3) din C. pen., acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 din C. pen., alterarea integrității datelor informatice prev. de art. 362 din C. pen., perturbarea funcționării sistemelor informatice prev. de art. 363 din C. pen. și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 din C. pen.

Așadar, se constată îndeplinită, atât condiția dublei incriminări, cât și condiția privind durata minimă a pedepsei pentru infracțiunile care dau loc la predare, atât în statul solicitant, cât și în statul solicitat.

Totodată, se constată că, în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, expres stipulate în art. 21 din Legea nr. 302/2004 republicată și cele asimilate lor, prevăzute de art. 33 și art. 34 din aceeași lege, dar nici cele opționale prevăzute de art. 22 și niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele prevăzute la art. 4 -7 din Tratatului între Statele Unite ale Americii și România, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Contrar susținerii invocată de apărare, Înalta Curte reține că cererea de extrădare nu a fost formulată în vederea executării unei pedepse, ci pentru ca persoana extrădabilă să fie urmărită penal și ulterior să fie judecată pentru faptele respective, așa încât, nu se poate pune problema încălcării dreptului la un proces echitabil, iar CEDO a apreciat asupra încălcării dreptului la un proces echitabil după finalul procedurilor.

Așadar, în ceea ce privește criticile formulate de persoana extrădabilă în sensul că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, fiind incident motivul prev de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte reține constată că motivul invocat nu este incident în cauză, întrucât urmare a emiterii rechizitoriului suplimentar, urmează a se efectua cercetări și a se efectua o judecată în SUA, extrădarea fiind cerută pentru ca persoana extrădabilă să fie cercetată pentru faptele menționate în rechizitoriul suplimentar și pentru care s-a emis un mandat de arestare.

De asemenea, relativ la motivele invocate prevăzute de art. 22 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte are în vedere faptul că nu se poate susține că autoritățile judiciare americane nu garantează persoanelor a căror extrădare a fost solicitată, o procedură de judecată care să le salvgardeze dreptul la apărare.

Raportat la aceste aspecte se apreciază că nu sunt incidente cazurile de refuz obligatoriu prevăzute de art. 21 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea 302/2004, întrucât cererea de extrădare nu a fost formulată în vederea executării unei pedepse.

Cu privire la susținerea persoanei extrădabile în sensul că nu este vinovată de săvârșirea faptelor de care este acuzată, aceasta nu poate face obiectul analizei conform art. 52 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora instanța nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității, neconstituind astfel un criteriu în raport de care să fie analizată cererea formulată de statul solicitant.

În raport cu aspectele învederate, Înalta Curte reține că prima instanță, în mod judicios a autorizat extrădarea și predarea către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A..

Față de aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 1098 RON, rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 133 din data de 12 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 1098 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 iulie 2023.

GGC - MM