ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 111/2021

Ședința publică din data de 10 februarie 2021

Asupra cauzei de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 11 din data de 26 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 și art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, a fost admisă cererea de extrădare formulată de către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii și, pe cale de consecință:

S-a dispus extrădarea și predarea, către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A., față de care a fost emis mandatul de arestare nr. x, emis la data de 30 iunie 2020 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Pennsylvania, în vederea judecării pentru săvârșirea infracțiunilor de:

S-a dispus ca extrădarea persoanei extrădabile să fie efectuată cu respectarea regulii specialității, prev. de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a fost menținută măsura arestării provizorii în vederea extrădării persoanei extrădabile A. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 26 ianuarie 2021 până la data de 24 februarie 2021, inclusiv, măsură dispusă prin încheierea penală nr. 15/04.12.2020 a Curții de Apel Cluj.

S-a constatat că persoana extrădabilă A. a fost reținută 24 ore, începând cu data de 03 decembrie 2020, ora 12:40, până la data de 04 decembrie 2020, ora 12:40 și arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 04 decembrie 2020 la zi.

S-a constatat că în ceea ce privește solicitarea de confiscare și remitere a bunurilor aflate în posesia persoanei extrădabile, aceasta a fost instrumentată pe calea comisiei rogatorii trimisă în data de 27 august 2020 spre executare Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj - Napoca.

În temeiul art. 13 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, s-a dispus informarea statului solicitant cu privire la prezenta hotărâre.

S-a stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 800 RON, onorariu parțial avocat desemnat din oficiu.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 03 decembrie 2020, s-au înaintat către Curtea de Apel Cluj, din partea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în temeiul dispozițiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, documentele privind pe persoana extrădabilă A., pentru luarea măsurii arestării provizorii, pe o durată de 30 de zile, începând de la data expirării reținerii, în vederea extrădării acesteia autorităților judiciare din Statele Unite ale Americii.

Tot la 03 decembrie 2020, persoana extrădabilă A. a fost depistată de către lucrători de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj - Napoca și a fost adusă în fața unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, ocazie cu care a fost audiată în prezența avocatului desemnat din oficiu și a unui traducător autorizat de limba engleză, conform procesului-verbal existent la dosar .

Prin Ordonanța de reținere din data de 03 decembrie 2020, s-a dispus reținerea persoanei extrădabile A. pe o durată de 24 ore, începând cu data de 03 decembrie 2020, ora 12:40, până la data de 04 decembrie 2020, ora 12:40.

La termenul de judecată din data de 04 decembrie 2020, instanța i-a adus la cunoștință persoanei extrădabile A. drepturile procesuale de care beneficiază în cadrul prezentei proceduri, conform procesului-verbal existent la dosar, precum și împrejurarea că instanța națională nu se pronunță cu privire la vinovăția sau nevinovăția sa și nici cu privire la temeinicia mandatului de arestare emis de către autoritățile judiciare din Pennsylvania - Statele Unite ale Americii.

Cu aceeași ocazie, instanța a procedat la audierea persoanei extrădabile A., aceasta arătând că nu este de acord cu arestarea provizorie în vederea extrădării sale către autorităților judiciare din Statele Unite ale Americii și că înțelege să se prevaleze de regula specialității, aspecte consemnate în cuprinsul procesului-verbal existent la fila x, semnat de către avocatul desemnat din oficiu pentru persoana extrădabilă A., interpretul autorizat de limba engleză, președintele completului de judecată și grefierul de ședință, după ce i-a fost citit/tradus conținutul persoanei extrădabile A..

Prin încheierea penală nr. 15 din data de 04.12.2020, Curtea, în baza art. 43 alin. (2) și (3) raportat la art. 44 din Legea nr. 302/2004, a admis propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile A. și a dispus luarea măsurii arestării provizorii în vederea extrădării pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04 decembrie 2020 și până la data de 02 ianuarie 2021.

La termenul de judecată din data de 30 decembrie 2020, instanța a constatat lipsa cererii de extrădare, sens în care, a dispus amânarea cauzei pentru data de 26 ianuarie 2021.

Prin încheierea penală nr. 213 din data de 30 decembrie 2020, pronunțată în dosar nr. x/2020, Curtea, în baza art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, a dispus menținerea pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 30 decembrie 2020 până la 27 ianuarie 2021 inclusiv, arestarea provizorie, în vederea extrădării, a persoanei extrădabile A..

La termenul de judecată din data de 26 ianuarie 2021, Curtea a constatat că a fost transmisă la dosar, prin intermediul Direcției Drept Internațional și Cooperare Judiciară - Serviciul Cooperare Judiciară Internațională în Materie Penală, cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii și documentele însoțitoare, prev. de art. 8 alin. (2) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, în limba engleză și română.

În acest context, Curtea a adus la cunoștință persoanei extrădabile A. conținutul cererii de extrădare, respectiv faptul că cererea de extrădare a fost emisă pe numele său de către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, în vederea judecării sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 1349; fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 1343; falsificarea și contrafacerea unui sigiliu al unui Tribunal al Statelor Unite, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 505 și furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 1028A(a)1, precum și faptul că instanța națională nu se pronunțată cu privire la vinovăția sau nevinovăția sa.

De asemenea, persoana extrădabilă A. a fost încunoștințată cu privire la regula specialității și asupra caracterului irevocabil a consimțământului la extrădare, împrejurare față de care, aceasta a arătat că nu este de acord cu extrădarea sa către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, însă că înțelege să se prevaleze de regula specialității, aspecte consemnate în cuprinsul procesului-verbal existent la fila x, semnat de către avocatul ales al persoanei extrădabile A., interpretul autorizat de limba engleză, președintele completului de judecată și grefierul de ședință, după ce i-a fost citit/tradus conținutul persoanei extrădabile A., prezent prin videoconferință.

Curtea de Apel a constatat îndeplinite condițiile impuse de art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004, persoana extrădabilă nefiind exceptată de la extrădare, neexistând motive obligatorii sau opționale de refuz al extrădării, iar faptele în raport de care se solicită extrădarea sunt incriminate și de legea penală română, fără a fi acoperite de prescripție, amnistie sau grațiere, potrivit legii statului solicitant sau legii române.

Prin urmare, cât statul român incriminează fapte identice pentru a-și proteja aceleași valori situate pe teritoriul său, condiția dublei incriminări trebuie considerată îndeplinită.

Împotriva sentinței penale nr. 11 din data de 26 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2020, în termen legal, persoana extrădabilă A. a formulat contestație.

Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul ales a solicitat admiterea contestației, desființarea sentinței și în rejudecare respingerea cererii de extrădare, arătând că, în speță, sunt incidente motive opționale de refuz al extrădării, respectiv art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, care prevăd că extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când această faptă poate face obiectul unui proces penal în România.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana extrădabilă A., cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază contestația ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prioritar analizei motivelor invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 111 din data de 21 mai 2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite, semnat la București la 10 septembrie 2007.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004 (republicată), dispozițiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române. De asemenea, conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaționale la care România este parte în situațiile nereglementate.

Totodată, art. 7 din Legea nr. 302/2004 (republicată), statuează că în situația în care prin legea de cooperare judiciară internațională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate se îndeplinesc, conform normelor române de drept procesual penal.

Înalta Curte constată că autoritățile judiciare americane solicită extrădarea cetățeanului camerunez A. în vederea judecării pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- Capul de acuzare unu: conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 1349;

- Capul de acuzare 2-10: fraudă prin cablu, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 1343;

- Capul de acuzare 11: falsificarea și contrafacerea unui sigiliu al unui Tribunal al Statelor Unite, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 505;

- Capul de acuzare 12: furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 1028A(a)1, care au corespondent în legislația penală actuală, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C. pen., înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (2) C. pen., fals privind identitatea, prev. de art. 327 C. pen., fraudă informatică, prev. de art. 249 C. pen. și falsificarea de instrumente de autentificare străine, prev. de art. 319 C. pen. raportat la art. 317 C. pen.

În sprijinul cererii de extrădare au fost anexate următoarele înscrisuri: nota verbală nr. 44 din data de 22 ianuarie 2021, emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii, prin care se solicită extrădarea cetățeanului camerunez; certificat emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 12 ianuarie 2021; certificatul emis la data de 12 ianuarie 2021 de către domnul B., director asociat în cadrul Oficiului pentru Afaceri Internaționale al Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii; declarația sub jurământ, în susținerea cererii de extrădare a domnului C., procuror în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Pennsylvania din data de 20 decembrie 2020; plângerea penală înregistrată la data de 30 iunie 2020 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Pennsylvania, plângere penală ce reprezintă în sistemul de drept american un act de acuzare; mandatul de arestare din data de 30 iunie 2020, emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Pennsylvania, în dosarul cu nr. x; dispozițiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii; declarația în sprijinul cererii de extrădare formulată de la data de 22 decembrie 2020 de către domnul D., agent special din cadrul Biroului Federal de Investigații (FBI); fotografia cetățeanului camerunez.

Potrivit dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 302/2004, Ministerul Justiției a efectuat examenul de regularitate internațională în urma căruia a constatat următoarele:

- persoana a cărei extrădare se solicită are cetățenie cameruneză;

- între România și Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111/2008, intrat în vigoare la data de 08 mai 2009;

- extrădare este supusă condițiilor prevăzute la art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004 și art. 1 -23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii;

- la cererea de extrădare au fost atașate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română;

- din datele deținute rezultă că nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

S-a apreciat astfel că cererea de extrădare și actele anexate acesteia sunt conforme cu dispozițiile art. 18 - 35 din Legea nr. 302/2004 și 1 - 23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București și ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Atât în fața instanței de fond cât și în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, persoana extrădabilă A., prin apărător ales a invocat, în speță, incidența motivului de refuz al extrădării, prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, potrivit cu care:

1)" Extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când această faptă poate face obiectul unui proces penal în România."

Înalta Curte constată, în acord cu instanța de fond că, în cauză, contrar susținerilor apărătorului nu sunt incidente dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Potrivit art. 38 din Legea nr. 302/2004, examenul de regularitate internațională are ca scop verificarea conformității cererii de extrădare și a actelor anexate acesteia cu dispozițiile tratatelor internaționale aplicabile, inclusiv cu declarațiile formulate de România în baza dispozițiilor unor convenții multilaterale.

Înalta Curte constată că motivul invocat de persoana extrădabilă este unul facultativ, lăsat la aprecierea instanței, care așa cu s-a menționat a fost supus analizei în cadrul examenului de regularitate internațională.

Pe de o parte, autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii desfășoară o activitate aprofundată de investigare a faptelor conspirație la comiterea de fraudă prin cablu, fraudă prin cablu, falsificarea și contrafacerea unui sigiliu al unui Tribunal al Statelor Unite și furt calificat de identitate și nu există nici o justificare rezonabilă pentru a refuza extrădarea persoanei extrădabile în temeiul acestui motiv, iar, pe de altă parte, autoritățile judiciare din România nu s-au sesizat până în prezent în legătură cu presupusa activitate infracțională a persoanei extrădabile A..

Totodată susținerile apărării, potrivit cu care persoana extrădabilă ar putea fi judecată în România sub aspectul faptelor de a căror săvârșire este acuzată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii nu poate justifica un refuz al extrădării deoarece art. 5 alin. (2) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, prevede că:

Extrădarea nu va fi împiedicată de faptul că autoritățile statului solicitat au decis:

a) să nu urmărească penal persoana căutată pentru faptele pentru care se solicită extrădarea;

b)să înceteze orice procedură penală începută împotriva persoanei căutate pentru aceleași fapte; sau

c)să cerceteze persoana căutată pentru aceleași fapte pentru care se solicită extrădarea.

Înalta Curte verificând sentința atacată, în urma propriului proces de examinare a incidenței dispozițiilor legale, consideră că sunt respectate toate condițiile extrădării solicitate de autoritățile judiciare americane, așa că în mod legal s-a făcut aplicarea art. 52 alin. (1) lit. c), art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată și art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 privind extrădarea persoanei extrădabile A..

Instanța de control judiciar constată că în mod legal, prima instanță a dispus că extrădarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea regulii specialității prevăzută de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2018, precum și a art. 13 din același Tratat, referitor la informarea statului solicitant cu privire la sentința pronunțată.

Totodată, în condițiile art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 a menținut măsura arestării provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile până la predarea acestuia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004,

Înalta Curte reamintește că în cadru acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

Persoana extrădabilă nu a formulat obiecțiuni la identitate și nici nu au fost învederate până în prezent împrejurări care să se circumscrie motivelor de refuz al extrădării prevăzute de lege.

Împrejurările invocate de contestator, în sensul că nu își dă consimțământul la extrădare, întrucât nu se simte în siguranță fiind urmărit de niște grupări teroriste din Camerun cu ramificații în Statele Unite care doresc să-i suprime viața, nu constituie motiv de refuz al extrădării prevăzute de lege.

Potrivit art. 4 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii "Extrădarea nu va fi acordată dacă infracțiunea pentru care se solicită extrădarea este o infracțiune politică.

În sensul prezentului tratat nu sunt considerate infracțiuni politice următoarele:

- omorul sau altă infracțiune violentă împotriva șefului de stat al uneia dintre părți sau împotriva unui membru al familiei acestuia;

- o infracțiune pentru care ambele părți au în baza unui tratat internațional multilateral obligația de a extrăda persoana căutată sau de a supune cazul autorităților lor competente, în vederea luării unei decizii asupra urmăririi penale;

omorul, uciderea din culpă, vătămarea corporală cu intenție, vătămarea corporală gravă, atacul cu intenția de a pricinui o vătămare fizică gravă sau o agresiune sexuală gravă;

- infracțiunile care implică răpirea sau orice altă formă de detenție ilegală, inclusiv luarea de ostatici;

- plasarea, folosirea, amenințarea cu folosirea sau posesia unui material exploziv, incendiar ori distructiv capabil să pună în pericol viața sau să cauzeze vătămări fizice considerabile ori să provoace pagube materiale substanțiale proprietății; și

- plănuirea sau tentativa la săvârșirea oricăreia dintre infracțiunile sus-menționate ori participarea la comiterea unor astfel de infracțiuni.

Fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (2), extrădarea nu va fi acordată dacă autoritatea competentă a statului solicitat apreciază că cererea este motivată politic.

Autoritatea competentă a statului solicitat poate refuza extrădarea pentru infracțiuni militare care nu sunt infracțiuni de drept comun.

Totodată art. 19 din Legea nr. 302/2004, prevede că sunt exceptate de la extadare: solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante.

Înalta Curte examinând actele dosarului nu a constatat împrejurări care să constituie motive de refuz la extrădare, susținerile contestatorului fiind simple supoziții nefiind relevate indicii cu ocazia examenului de regularitate.

În context, măsura arestării provizorii este necesară pentru a împiedica sustragerea persoanei extrădabile de la această procedură, față de circumstanțele concrete ale cauzei și în lipsa unor elemente concrete, în raport, cu care să se aprecieze că o măsură mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului pentru care a fost dispusă.

Opțiunea instanței pentru luarea măsurii arestării provizorii a persoanei extrădabile în vederea predării către autoritățile din Statele Unite ale Americii, iar nu a unei alte măsuri mai blânde a fost determinată de caracterul urgent și de necesitatea împiedicării sustragerii persoanei solicitate procedurilor judiciare în curs.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că sentința contestată este legală și temeinică, în cauză fiind îndeplinite condițiile pentru extrădare prevăzute de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii și că motivele de opoziție invocate de persoana extrădabilă A. sunt neîntemeiate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 11 din data de 26 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2020.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul persoană extrădabilă va fi obligat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 80 RON, va rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 273 alin. (5) C. proc. pen. onorariul interpretului de limba engleză se va suporta din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 11 din data de 26 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 80 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul interpretului de limba engleză se suportă din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 februarie 2021.