ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 91/2020

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 9 din 17 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția I penală s-au dispus următoarele:

În baza art. 49 și art. 52 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, văzând Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, s-a admis cererea de extrădare formulată de statul solicitant Statele Unite Ale Americii.

S-a dispus extrădarea și predarea către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii a persoanei extrădabile A., cu respectarea regulii specialității prev. de art. 74 din Legea nr. 302/2004 și de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii.

S-a menținut starea de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004.

S-a constatat că persoana extrădabilă a fost reținută și arestată provizoriu în vederea extrădării de la 21 noiembrie 2019 la zi.

În baza art. 17 alin. (1) și (5), art. 52 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 și art. 16 din Tratat s-a dispus sechestrarea și remiterea statului solicitant a telefonului mobil B. cu seria x x și carcasă de culoare albă, găsit asupra persoanei extrădabile la momentul depistării.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a dispune astfel, deliberând asupra cererii de extrădare formulate de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, Curtea de Apel București a constatat următoarele:

Prin sesizarea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21 noiembrie 2019 sub nr. x/2019, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a înaintat solicitarea Statelor Unite ale Americii de arestare provizorie, în caz de urgență, în vederea extrădării către statul solicitant, a numitului A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- conspirație la comiterea de fraudă cu dispozitive de acces cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U., Secțiunea 1.029 (b)(2);

- conspirație la comiterea de fraudă prin cablu și fraudă bancară, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18, C.S.U., Secțiunea 1.349;

- furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U., Secțiunea 1.028A;

- fraudă bancară, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U., Secțiunea 1.344 și

- fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U., Secțiunea 1.029 (a)(1) și (b)(1).

S-a arătat că față de persoana extrădabilă, la fel ca și față de alte persoane de cetățenie română, judecătorul american a emis la data de 9 septembrie 2019 un mandat de arestare. În baza acestuia, autoritățile judiciare americane au emis solicitarea de arestare provizorie în vederea extrădării, anterior formulării cererii de extrădare.

Persoana extrădabilă a fost reținută pe o perioadă de 24 de ore, începând cu 21.11.2019, ora 15:00, până la 22 noiembrie 2019 ora 15:00.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 44 alin. (7) raportat la art. 44 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

Prin Încheierea din 22 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 592 din 28 noiembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, în baza art. 44 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală raportat la art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificată prin Legea nr. 111/2008, a fost admisă cererea formulată de statul solicitant Statele Unite ale Americii și, în consecință, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile A. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 22 noiembrie 2019 până la 21 decembrie 2019 inclusiv.

Prin Încheierile din 16 decembrie 2019 și 7 ianuarie 2020 ale Curții de Apel București, secția I Penală, definitive prin necontestare, a fost menținută măsura arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile.

La data de 15 ianuarie 2020 Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară, a înaintat cererea de extrădare formulată de autoritățile din Statele Unite Ale Americii, după efectuarea controlului de regularitate prev. de art. 38 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Înscrisurile prev. de art. 36 din Legea nr. 302/2004 și art. 8 alin. (2) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite, inclusiv traduse, au fost înaintate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București la data 16 ianuarie 2020, însoțite de Ordonanța nr. 3258/II-5/2019 din aceeași dată prin care s-a solicitat Curții să aprecieze asupra cererii de extrădare.

La termenul din 22 noiembrie 2019 persoana extrădabilă a fost identificată ca fiind A., la care se referă și cererea de arestare provizorie de urgență. De altfel, pe parcursul procedurii acesta nu a avut obiecții privind identitatea, iar fotografia transmisă de autoritățile din Statele Unite ale Americii corespunde cu semnalmentele persoanei extrădabile.

La termenul de judecată din 17 ianuarie 2020 i s-au adus la cunoștință persoanei extrădabile faptele pentru care este judecată în Statele Unite ale Americii și pentru care a fost emis mandatul de arestare din 9 septembrie 2019 de către un judecător din cadrul Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud al statului New York, iar la interpelarea instanței a arătat că dorește să dea o declarație, aceasta fiind consemnată și atașată la dosar. Printre altele, a arătat că înțelege să se prevaleze de principiul specialității.

De asemenea, persoana extrădabilă a învederat că înțelege să formuleze opoziție la cererea de extrădare, invocând motivul obligatoriu de refuz prev. de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004. Persoana extrădabilă a arătat prin avocați aleși că nu înțelege să se prevaleze de termenul de 8 zile prev. de art. 49 alin. (2) pentru a formula în scris opoziția, înțelegând să se prevaleze de probele de la dosar.

În esență, s-a susținut că a autoritățile din Statele Unite ale Americii au încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece procedurile s-au desfășurat în lipsă și nu a avut cunoștință de proces. Lipsind dovada citării persoanei extrădabile, s-au încălcat prevederile art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru extrădare, Curtea de Apel București a reținut următoarele:

În fapt, la data de 9 septembrie 2019 un Mare juriu federal din Statele Unite ale Americii a înaintat un rechizitoriu suplimentar înlocuitor prin care persoana extrădabilă A. a fost acuzat de săvârșirea infracțiunilor de:

- conspirație la comiterea de fraudă cu dispozitive de acces cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 Codul Statelor Unite, Secțiunea 1.029 (b)(2) - pedeapsă maximă de 7 ani și 6 luni închisoare;

- conspirație la comiterea de fraudă prin cablu și fraudă bancară, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18, Codul Statelor Unite, Secțiunea 1.349 - pedeapsa maximă de 30 de ani închisoare;

- furt calificat de identitate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 Codul Statelor Unite, Secțiunea 1.028A și pentru sprijin și ajutor la comiterea faptei, conform Secțiunii 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite - pedeapsa maximă este de 2 ani închisoare;

- fraudă bancară, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 Codul Statelor Unite, Secțiunea 1.344 și pentru sprijin și ajutor la comiterea faptei, conform Secțiunii 2 din Titlul 18 Codul Statelor Unite - pedeapsa maximă de 30 de ani închisoare și

- fraudă cu dispozitive de acces, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 Codul Statelor Unite, Secțiunea 1.029 (a)(1) și (b)(1) și pentru ajutor și sprijin la comiterea faptei, conform Secțiunii 2 din Titlul 18 din Codul Statelor Unite - pedeapsa maximă de 10 ani închisoare.

Rechizitoriul a fost înaintat Tribunalului districtual pentru Districtul de Sud al statului New York, iar la 09.09.2019 un magistrat din cadrul acestei instanțe a emis un mandat de arestare pe numele persoanei extrădabile.

În sarcina persoanei extrădabile se reține că a fost membru al unei organizații transnaționale care a participat la activități cunoscut sub numele de "skimming", obținând nelegal informații din cardurile de debit ale deținătorilor de cont, folosind dispozitive apte să înregistreze pe ascuns numerele de card de debit și PIN-urile aferente. Astfel, grupul infracțional a clonat cardurile de debit și au folosit ulterior aceste carduri. Faptele ar fi început să fie comise în anul 2014, iar prejudiciul se ridică la peste 20 milioane USD.

Referitor la participația persoanei extrădabile A. s-a arătat că, la data de 8 martie 2017, ar fi expediat prin C. un colet din mun. București către un alt participant care se găsea atunci în Brooklyn - New York. În urma percheziției coletului au fost identificate 10 componente folosite la confecționarea dispozitivelor de skimming.

Referitor la retragerile frauduloase de numerar de la A.T.M. folosind cardurile clonate și instalarea dispozitivelor de skimming în vederea clonării acestora, pe baza înregistrărilor camerelor de supraveghere, persoana extrădabilă a fost identificată, singură sau împreună cu alți participanți, ca efectuând astfel de operațiuni în cursul lunii octombrie 2016 (D. din Massachusetts - 554 conturi de carduri de debit compromise), 27 mai 2017 (E. din Allston, Massachusetts; F., Brookline, Massachusetts; E., Boston, Massachusetts; E., Boston, Massachusetts), 5 mai 2017 - 14 mai 2017 (G. - Pennsylvania, 274 carduri compromise), luna mai 2017 (H. - New Yok City), 21 mai 2017 (H. - New Yok City), 1 iulie 2017 (I., Brookline, Massachusetts; F. - Brighton, Massachusetts; F. - Brookline, Massachusetts; F. - Boston, Massachusetts); 2 iulie 2017 (I., din localitățile Newton, Sommerville, Brookline, Cambridge și Natik, toate din statul Massachusetts; F. - Brookline și Boston, Massachusetts), 3 iulie 2017 (de la trei filiale ale băncii J. din New York, o filială a băncii Santander din New York și de la H. - orașul New York) și 4 iulie 2017 (J., Long Island City, statul New York).

Pedepsele maxime prevăzute de legea Statelor Unite ale Americii pentru infracțiunile menționate se situează între 2 și 30 de ani închisoare, astfel cum s-a arătat anterior. Referitor la prescripția răspunderii penale, s-a arătat că pentru capetele de acuzare 1, 2, 3 și 5 din rechizitoriu, termenul este de 5 ani de la comiterea infracțiunii, iar pentru capătul de acuzare 4 termenul este de 10 ani de la comiterea infracțiunii. Din momentul înregistrării rechizitoriului x, termenul se suspendă și nu mai curge; or, faptele corespunzătoare capetelor de acuzare 1 - 3 au fost comise până în septembrie 2019, iar faptele corespunzătoare capetelor de acuzare 4 și 5 până în 21 mai 2017, termenele nefiind împlinite.

Fiind audiat atât de procuror, cât și de instanță, A. a precizat că nu are obiecțiuni cu privire la identitate, dar s-a opus extrădării invocând dispozițiile art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004.

În drept, s-a reținut că, potrivit art. 20 din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.

În cauză, A. este cetățean român, iar între România și Statele Unite ale Americii a fost încheiat Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008. Potrivit art. 1, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.

Referitor la dubla incriminare, condiție impusă atât de art. 24 din Legea nr. 302/2004, cât și de art. 2 din Tratat, s-a constatat că toate infracțiunile enunțate dau loc la extrădare, având corespondent în legislația română: efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 250 alin. (1), (2) și 3 C. pen., acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 alin. (1) și (3) C. pen., operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 alin. (1) C. pen., grup infracțional organizat prev. de art. 367 C. pen. și falsificarea de titlu de credit sau instrumente de plată prev. de art. 311 C. pen., deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori prev. de art. 314 C. pen.

De asemenea, toate faptele pot atrage potrivit legislației ambelor state aplicarea unor pedepse privative de libertate de cel puțin 1 an, fiind respectată condiția prev. de art. 26 din Legea nr. 302/2004, iar în raport de data comiterii faptelor nu s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale nici potrivit statului solicitant, nici potrivit C. pen. român (art. 33 din Legea nr. 302/2004).

Curtea a constatat, de asemenea, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz al extrădării (art. 21 și 22 din Legea nr. 302/2004). Deși persoana extrădabilă s-a opus la extrădare invocând prevederile art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 (extrădarea va fi refuzată când nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de Românie), singurul argument adus în acest sens a fost acela că nu a fost încunoștințată de desfășurarea procedurilor judiciare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.

S-a reținut că, motivul obligatoriu de refuz de la art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 privește un proces deja încheiat printr-o hotărâre definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, iar echitabilitatea procedurii nu se poate reduce oricum la citarea sau nu a persoanei extrădabile.

Or, în situația în care procesul nu s-a finalizat, cum este cazul în speță, desfășurarea lui în lipsă până la acest moment nu se circumscrie nici măcar acestei ipoteze.

În consecință, câtă vreme persoana arestată este persoana urmărită, respectiv A., neexistând nicio opoziție cu privire la identitate și nefiind incident niciun motiv obligatoriu/facultativ de refuz, Curtea a constatat că extrădarea este admisibilă în cauză, constatând totodată că persoana extrădabilă s-a prevalat de regula specialității.

Totodată, Curtea a constatat că se impune a se analiza în ce măsură predarea ar putea fi amânată, aspect invocat de apărare prin concluziile orale. Din această perspectivă, pe de-o parte, s-a reținut că la dosar nu există niciun înscris din care să reiasă că persoana extrădabilă are calitatea de suspect sau inculpat în vreun dosar penal (chiar acesta învederând că nu s-a prezentat la vreo unitate de parchet după arestarea sa în cauză) - nefiind așadar incident art. 58 alin. (1) din lege, iar pe de altă parte simpla împrejurare că este asociat și administrator la 2 societăți comerciale și că ar dori să rezolve chestiunile administrative ce țin de executarea contractelor în derulare (aspecte invocate pe parcursul procesului) nu se poate circumscrie ipotezei prev. de art. 58 alin. (2) lit. c) din lege - din cauza unor împrejurări speciale, predarea imediată ar avea consecințe grave pentru persoana extrădată sau familia acesteia.

În ceea ce privește sechestrarea și remiterea unor bunuri care au legătură cu infracțiunile pentru care se acordă extrădarea, s-a reținut că această posibilitate este prevăzută atât de art. 17 alin. (1) și (5) din lege, cât și de art. 16 alin. (1) din Tratat. Asupra persoanei extrădabile, cu ocazia depistării, a fost identificat telefonul mobil B. cu seria x și carcasă de culoare albă. Or, autoritățile americane au solicitat expres "confiscarea" bunurilor aflate în posesia persoanei extrădabile la momentul arestării și care ar putea servi ca dovezi sau ar putea fi produsul faptelor de care este acuzat. În acest sens, s-a reținut că terminalul mobil ar putea fi util în anchetă și, oricum, ar putea reprezenta un bun care provenit din infracțiunile de care este acuzată persoana extrădabile, sens în care se impune sechestrarea și remiterea telefonului mobil, aflat în dosarul înaintat instanței, în plic sigilat.

Împotriva Sentinței penale nr. 9 din 17 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția I Penală a formulat contestație persoana extrădabilă A..

Contestația nu a fost motivată în scris, prin concluziile orale formulate de apărătorul ales, cu ocazia dezbaterilor, solicitându-se desființarea sentinței și pe fond respingerea cererii de extrădare, întrucât persoana extrădabilă a nu a beneficiat de un proces echitabil, având în vedere că nu a fost încunoștințată de desfășurarea procedurilor judiciare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.

Examinând contestația formulată de persoana extrădabilă A., prin prisma textelor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 302/2004, cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.

În cauză, persoana extrădabilă A. este cetățean român, iar între România și Statele Unite ale Americii a fost încheiat Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008. Potrivit art. 1, părțile convin să-și extrădeze reciproc, în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.

Referitor la dubla incriminare, condiție impusă atât de art. 24 din Legea nr. 302/2004, cât și de art. 2 din Tratat, Înalta Curte reține că toate infracțiunile enunțate dau loc la extrădare, având corespondent în legislația română.

Astfel, este îndeplinită cerința dublei incriminări, prevăzută de art. 24 din Lege, întrucât faptele respective, indiferent de forma de participație și independent de încadrarea juridică și terminologia folosită, sunt incriminate și de legea penală română, ca infracțiuni: efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 250 alin. (1), (2) și (3) C. pen., acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 alin. (1) și (3) C. pen. operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365 alin. (1) C. pen., grup infracțional organizat prev. de art. 367 C. pen. și falsificarea de titlu de credit sau instrumente de plată prev. de art. 311 C. pen., deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori prev. de art. 314 C. pen.

De asemenea, toate faptele pot atrage potrivit legislației ambelor state aplicarea unor pedepse privative de libertate de cel puțin 1 an, fiind respectată condiția prev. de art. 26 din Legea nr. 302/2004, iar în raport de data comiterii faptelor nu s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale nici potrivit statului solicitant, nici potrivit C. pen. român (art. 33 din Legea nr. 302/2004).

Persoana extrădabilă nu este exceptată de la extrădare, conform art. 19 alin. (1) lit. a) rap. la art. 20 alin. (3) din Lege, în raport cu care cetățenii români pot fi extrădați în baza dispozițiilor din tratatele bilaterale și pe bază de reciprocitate și, respectiv, potrivit art. 3 din Tratat, care prevede că extrădarea între cele două state semnatare (România și Statele Unite ale Americii) nu poate fi refuzată pe baza cetățeniei persoanei căutate.

Înalta Curte constată, de asemenea, în acord cu instanța de fond, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz al extrădării (art. 21 și 22 din Legea nr. 302/2004). Deși persoana extrădabilă s-a opus la extrădare, invocând prevederile art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 (extrădarea va fi refuzată când nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de Românie), argumentul adus în acest sens a fost acela că nu a fost încunoștințată de desfășurarea procedurilor judiciare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.

Înalta Curte reține că în diverse faze ale procesului penal se poate pune în discuție respectarea dreptului la un proces echitabil, însă motivul obligatoriu de refuz de la art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 privește un proces deja încheiat, printr-o hotărâre definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, iar echitabilitatea procedurii nu se poate reduce la citarea persoanei extrădabile.

Acest lucru rezultă indirect din dispozițiile art. 32 din Legea nr. 302/2004, deoarece în situația în care se pune problema unei hotărâri date în lipsă împotriva persoanei extrădabile (când extrădarea se solicită în vederea executării unei pedepse), statul român poate refuza extrădarea (refuzul fiind prin urmare facultativ). Așadar, chiar și în situația în care procesul s-a finalizat printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, simpla împrejurare că persoana extrădabilă nu a fost prezentă la judecată reprezintă un motiv facultativ de refuz. Or, în situația în care procesul nu s-a finalizat, cum este cazul în speță, desfășurarea lui în lipsă până la acest moment nu se circumscrie nici măcar acestei ipoteze.

Pe de altă parte, contestatorul persoană extrădabilă a declarat încă de la momentul luării măsurii arestării provizorii că a avut cunoștință de demersurile judiciare ale autorităților americane, învederând chiar că a fost arestat pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, iar mai apoi eliberat pe cauțiune, părăsind teritoriul statului solicitant. În aceste condiții, culpa în neparticiparea la proceduri îi aparține în exclusivitate.

Astfel, în cauză, fiind îndeplinite toate condițiile de formă și de fond prevăzute de lege și de tratat, neexistând niciun motiv obligatoriu sau facultativ pentru a refuza extrădarea, în mod corect, Curtea de Apel București a dispus extrădarea persoanei extrădabile A.

În consecință, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 9 din 17 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția I Penală.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 260 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva Sentinței penale nr. 9 din 17 ianuarie 2020 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 260 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 februarie 2020.

GGC - LM