ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3382/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3382/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele
cauzei.
Soluția instanței
de fond
Prin
acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, la 22 noiembrie 2010, reclamantul C.N.S.A.S. a
solicitat, în contradictoriu pârâtului A.M. constatarea existenței calității de
colaborator al Securității, în privința acestuia din urmă.
În
motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că din cuprinsul Notei de constatare
din 12 august 2009, precum și a înscrisurilor atașate acesteia, s-a stabilit că
pârâtul a fost recrutat de către Inspectoratul județean Bihor pentru încadrarea
informativă a unor persoane cunoscute cu manifestări ostile față de politica
partidului și statului, acesta fiind la acel moment organizator de spectacole la Teatrul de Păpuși Oradea.
S-a
mai susținut că la data de 15 ianuarie 1974 a semnat Angajament, primind numele
conspirativ „E." iar informațiile consemnate în nota informativă, precum
și aprecierile făcute de ofițerii din cadrul Securității pe marginea activității
desfășurate de pârât, sunt de natură să asigure condițiile impuse de
dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pentru constatarea
calității de colaborator al Securității.
În
drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 2 lit. b) art. 3 lit. z) art.
8 lit. a) și art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, art. 31 alin. (1) art. 35
alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S.
Prin
întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată,
arătând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.
nr. 24/2008.
Curtea
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea
formulată de formulată de reclamantul Consiliul Național Pentru Studierea
Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A.M. și, în consecință, a
constatat calitatea de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe
pârât.
Pentru
a se pronunța astfel, prima instanță, a reținut, în esență, din probele administrate
în cauză, că prin informații furnizate, pârâtul a îngrădit dreptul la viață
privată și dreptul la libertatea de exprimare, fiind astfel îndeplinită și cea
de-a doua condiție, prevăzută de dispozițiile art. 2, lit. b) din O.U.G. nr.
24/2008.
2.
Calea de atac exercitată
Împotriva
acestei sentințe a declarat recurs pârâtul A.M., pentru motivele prevăzute de art.
304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
2.1.
Recurentul arată că instanța de fond s-a rezumat numai la a constata existența
unor note cu caracter informativ, de natură a aduce atingere drepturilor și
libertăților fundamentale, în mod generic, fără exemplificări concrete.
Nu
au fost analizate înscrisurile depuse la dosar din care rezultă elemente de
natură a constata că informațiile au fost date sub imperiul unei constrângeri
morale, independent de voința recurentului, urmare a presiunilor exercitate
asupra familiei (tatăl era în detenție) și a șantajului cu desfacerea
contractului de muncă și întocmirea unui dosar penal, situație reglementată de art.
2 lit. b) alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2008, ca fiind de natură a excepta
calitatea de colaborator al Securității.
2.2.
Prin informațiile date, nu au fost menționate activități sau atitudini
potrivnice regimului totalitar comunist, în conținutul notelor nu se regăsesc
elemente de îngrădire a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Nu
s-a constatat faptul, că urmare a notelor furnizate, informațiile ar fi avut ca
rezultat suprimarea unor drepturi sau libertăți fundamentale privind persoanele
care figurau în cuprinsul acestora, nici elemente care să aducă atingere
politicii statului.
II.
Considerentele Înaltei Curți – instanța competentă să soluționeze calea de atac
exercitată.
1.
Recursul este nefondat.
1.1.
Dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 exceptează numai „persoana
care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele verbale de
interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului în
stare de libertate, de reținere și de arest, pentru motive politice privind
cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată sau condamnată”.
Or,
recurentul nu a fost cercetat, judecat, condamnat pentru o cauză politică, singurele
motive pentru care o persoană nu este considerată colaborator al Securității.
1.2.
Judecătorul fondului a făcut referiri la notele existente la dosar, ceea ce nu
înseamnă că a fost constatate fapte generice și nu, concrete, așa cum pretinde
recurentul.
1.3.
Din cuprinsul acestor note rezultă că, recurentul a transmis informații ce
cuprind activități sau atitudini potrivnice regimului comunist și care sunt
apte să îngrădească drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
De
menționat este și împrejurarea că aceste informații pot fi conținute și într-o singură
notă informativă, precum și că nu este necesar ca informațiile să fi produs
consecința încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
De
asemenea, nu are relevanță că, la rândul său, recurentul era urmărit de
organele de Securitate sau că alți informatori furnizau date despre aceasta.
Concret,
informațiile furnizate Securității ce relatau spusele unor alte persoane sau
faptele acestora cu referire la „imposibilitatea creației libere în țara
noastră ”lipsa de zahăr”, ascultarea postului „Europa Liberă”, neaprobarea
plecării în străinătate constituiau în mod cert o manifestare potrivnică
regimului totalitar comunist.
Informațiile
vizau încălcarea dreptului la viață privată și la libera exprimare, iar în
unele cazuri s-au concretizat în urmărirea persoanelor trecute în note.
Se va ține seama că
organele de securitate l-au descris pe recurent ca fiind „sincer, loial față de
organele de securitate” și l-au recompensat cu sume de bani, conform datelor
din dosar.
Față de acestea
nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a
C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată
și completată, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de pârâtul A.M. împotriva sentinței civile nr. 3486 din 17 mai 2011 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 iulie 2012.