ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3382/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Soluția instanței de fond Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la 22 noiembrie 2010, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu pârâtului A.M. constatarea existenței calității de colaborator al Securității, în privința acestuia din urmă. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că din cuprinsul Notei de constatare din 12 august 2009, precum și a înscrisurilor atașate acesteia, s-a stabilit că pârâtul a fost recrutat de către Inspectoratul județean Bihor pentru încadrarea informativă a unor persoane cunoscute cu manifestări ostile față de politica partidului și statului, acesta fiind la acel moment organizator de spectacole la Teatrul de Păpuși Oradea.

S-a mai susținut că la data de 15 ianuarie 1974 a semnat Angajament, primind numele conspirativ „E." iar informațiile consemnate în nota informativă, precum și aprecierile făcute de ofițerii din cadrul Securității pe marginea activității desfășurate de pârât, sunt de natură să asigure condițiile impuse de dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pentru constatarea calității de colaborator al Securității. În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 2 lit. b) art. 3 lit. z) art. 8 lit. a) și art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, art. 31 alin. (1) art. 35 alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de formulată de reclamantul Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A.M. și, în consecință, a constatat calitatea de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârât. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță, a reținut, în esență, din probele administrate în cauză, că prin informații furnizate, pârâtul a îngrădit dreptul la viață privată și dreptul la libertatea de exprimare, fiind astfel îndeplinită și cea de-a doua condiție, prevăzută de dispozițiile art. 2, lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. 2. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul A.M., pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ. 2.1. Recurentul arată că instanța de fond s-a rezumat numai la a constata existența unor note cu caracter informativ, de natură a aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale, în mod generic, fără exemplificări concrete. Nu au fost analizate înscrisurile depuse la dosar din care rezultă elemente de natură a constata că informațiile au fost date sub imperiul unei constrângeri morale, independent de voința recurentului, urmare a presiunilor exercitate asupra familiei (tatăl era în detenție) și a șantajului cu desfacerea contractului de muncă și întocmirea unui dosar penal, situație reglementată de art. 2 lit. b) alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2008, ca fiind de natură a excepta calitatea de colaborator al Securității.

2.2. Prin informațiile date, nu au fost menționate activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, în conținutul notelor nu se regăsesc elemente de îngrădire a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Nu s-a constatat faptul, că urmare a notelor furnizate, informațiile ar fi avut ca rezultat suprimarea unor drepturi sau libertăți fundamentale privind persoanele care figurau în cuprinsul acestora, nici elemente care să aducă atingere politicii statului. II. Considerentele Înaltei Curți – instanța competentă să soluționeze calea de atac exercitată. 1. Recursul este nefondat. 1.1. Dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 exceptează numai „persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului în stare de libertate, de reținere și de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată sau condamnată”. Or, recurentul nu a fost cercetat, judecat, condamnat pentru o cauză politică, singurele motive pentru care o persoană nu este considerată colaborator al Securității. 1.2. Judecătorul fondului a făcut referiri la notele existente la dosar, ceea ce nu înseamnă că a fost constatate fapte generice și nu, concrete, așa cum pretinde recurentul. 1.3. Din cuprinsul acestor note rezultă că, recurentul a transmis informații ce cuprind activități sau atitudini potrivnice regimului comunist și care sunt apte să îngrădească drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

De menționat este și împrejurarea că aceste informații pot fi conținute și într-o singură notă informativă, precum și că nu este necesar ca informațiile să fi produs consecința încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. De asemenea, nu are relevanță că, la rândul său, recurentul era urmărit de organele de Securitate sau că alți informatori furnizau date despre aceasta. Concret, informațiile furnizate Securității ce relatau spusele unor alte persoane sau faptele acestora cu referire la „imposibilitatea creației libere în țara noastră ”lipsa de zahăr”, ascultarea postului „Europa Liberă”, neaprobarea plecării în străinătate constituiau în mod cert o manifestare potrivnică regimului totalitar comunist.

Informațiile vizau încălcarea dreptului la viață privată și la libera exprimare, iar în unele cazuri s-au concretizat în urmărirea persoanelor trecute în note. Se va ține seama că organele de securitate l-au descris pe recurent ca fiind „sincer, loial față de organele de securitate” și l-au recompensat cu sume de bani, conform datelor din dosar. 2. Față de acestea nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul A.M. împotriva sentinței civile nr. 3486 din 17 mai 2011 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iulie 2012.