ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 246/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 246/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând, în
condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.
309/ S din 22 noiembrie 2010, Tribunalul Brașov a admis excepțiile lipsei
calității procesuale pasive a intimaților C.L. Brașov și S.R. prin M.F.P. și
prin C.C.S.D.
A respins excepția lipsei
calității procesuale pasive a intimaților P.M. Brașov și M. Brașov prin P., excepția
tardivității precizării contestației și prematurității solicitării
despăgubirilor în numerar.
A respins excepția
lipsei calității procesuale pasive a C.C.S.D., ca fiind fără obiect.
A admis, în parte,
contestația formulată de către contestatorii S.U., S.C. (fostă S.), S.C.O. în
contradictoriu cu intimații P.M. Brașov și M. Brașov prin P.
A anulat Dispoziția nr.
29776 din 21 august 2008 emisă de intimați și a obligat pe aceștia să emită o
nouă dispoziție prin care să restituie în natură imobilul teren identificat sub
nr. top 6914/1/b/2/2, mai puțin suprafața aferentă parcării betonate, ambele
identificate de expert tehnic ing. F.G. prin Raportul de expertiză tehnică nr. 477227/2009.
A obligat aceeași
intimați să acorde contestatorilor, în compensare, terenurile situate în Brașov
str. Lungă, în suprafață de 2162 m.p., identificat în C.F. 104315 Brașov
(provenită din conversia pe hârtie a C.F. 11692), nr. top (671, 672, 673, 674) /1,
cu valoarea de 2.414.024 lei echivalentul sumei de 590.226 euro, str. Dealul
Spirii, în suprafață de 455,48 m.p., identificat în C.F. 112807 Brașov
(provenită din conversia pe hârtie a C.F. 28018), nr. top 2414/3/2/1/1/1 cu
valoarea de 247.767 lei echivalentul sumei de 60.579 euro și str. După Iniște,
în suprafață de 362,50 m.p., identificat în C.F. 22768 Brașov, nr. top
(2458-2459)/2 totul /II cu valoarea de 182363 lei echivalentul sumei de 44583
euro, pentru terenul înscris inițial în C.F. 20581 Brașov, nr. top 6914/1/b,
preluat de către S.R. din proprietatea autoarei contestatorilor E.R.
A obligat intimații
să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, Titlul VII al
Legii nr. 247/2005, în raport cu valoarea terenurilor situate în Brașov str.
Lungă, str. Dealul Spirii și str. După Iniște acordate în compensare, până la
concurența sumei de 25.759.818 lei, echivalentul sumei de 6.298.244 euro,
valori stabilite prin Raportul de expertiză tehnică nr. 531085/2010 de către
expert tehnic ing. L.I.
A respins celelalte
pretenții ale contestatorilor.
A respins aceeași
contestație formulată în contradictoriu cu intimații C.L. Brașov și S.R. prin M.F.P.,
prin D.G.F.P.J. Brașov, și prin C.C.S.D., ca introdusă împotriva unor persoane
fără calitate procesuală pasivă.
A obligat intimații P.M.
Brașov și M. Brașov prin P. la plata sumei de 10.692 lei cheltuieli de judecată
către contestatori.
Pentru a pronunța
această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin contestația înregistrată
sub numărul de mai sus, contestatorii S.U., S.C. (fostă S.) și S.C.O. au
solicitat instanței, în contradictoriu cu intimații P.M. Brașov, M. Brașov, C.L.
Brașov și S.R. prin M.F.P., prin D.G.F.P.J. Brașov, să dispună anularea Dispoziției
nr. 29776 din 21 august 2008 și restituirea în natură a terenului liber de
construcții cuprins în prezent în cel având suprafața totală de 47.768 m.p. înscris la A + 4 sub nr. top 6914/1/b/2 în C.F. 26811 Brașov, dezmembrarea terenului
restituit de restul terenului, acordarea de numere top distincte și înscrierea
în cartea funciară.
Prin completarea
contestației depusă pentru termenul de judecată din 03 noiembrie 2008,
contestatorii au solicitat restituirea în natură a terenului de 200 m.p. înscris în C.F. 20581 Brașov, nr. top 6914/1/b/1/2/2, întrucât pe acesta sunt amplasate
construcții anexe ale imobilului învecinat și garaje provizorii, pe terenurile
dezmembrate din nr. top 6914/1/b/1 fiind amplasate blocuri de locuințe.
Sub nr. 6466/62/2008,
contestatorii au promovat o contestație similară împotriva aceleași dispoziții,
solicitând anularea acesteia și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent
pentru partea de teren ce nu poate fi restituită în natură din imobilul situat
în Brașov str. Brazilor (adresă existentă la data preluării), înscris în C.F.
20581 Brașov, nr. top 6914/1/b Livada III, în Noua, cu cheltuieli de judecată,
acest ultim dosar fiind conexat cu cel dintâi.
În acest dosar au
fost chemate în judecată aceleași părți, S.R. fiind chemat prin C.C.S.D.
Excepțiile lipsei
calității procesuale pasive a intimaților P.M. Brașov și M. Brașov prin P. au
fost respinse, ca neîntemeiate, întrucât dispozițiile speciale ale Legii nr. 10/2001
au prioritate în fața celor din Legea nr. 215/2001 a administrației publice
locale, însuși legiuitorul înțelegând să atribuie calitate acestora care, de
altfel, au și emis dispoziția atacată în baza prerogativelor conferite legal.
Din același act
normativ, rezultă că ceilalți intimați, respectiv C.L. Brașov și S.R. prin M.F.P.,
prin D.G.F.P.J. Brașov și prin C.C.S.D. nu au atribuții privind emiterea
dispoziției și nu pot sta în procesul de față, prin care s-a contestat această
dispoziție, din perspectiva art. 26 din Legea nr. 10/2001.
Cât privește excepția
lipsei calității procesuale pasive a C.C.S.D., instanța a constatat că aceasta
nu a fost chemată în judecată în nume propriu ci ca reprezentantă a intimatului
S.R., astfel că lipsa calității sale procesuale lasă fără obiect excepția
invocată de aceasta.
Nici excepția de
tardivitate a precizării contestației nu se justifică, precizarea intervenind
după efectuarea expertizei și ca o consecință a posibilităților legate de
soluționarea notificării prin modalitățile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 10/2001,
modalități indicate generic de către contestatori prin contestația lor și
concretizate ulterior efectuării expertizei prin care au fost identificate
terenurile ce se pot restitui în natură și valoarea celor ocupate și care nu
pot fi restituite.
Potrivit art.
1 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, măsurile reparatorii în echivalent constând
în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de
stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv
se propun a fi acordate prin dispoziția motivată a entității învestite potrivit
prezentei legi cu soluționarea notificării, astfel că nu se poate reține nici
prematuritatea solicitării despăgubirilor.
Pe fond,
tribunalul a reținut că imobilul obiect al litigiului înscris sub nr. top.
6914/1/b din C.F. 20581, a avut ca proprietar tabular pe autoarea
contestatorilor E.R. născută S. cu titlu de cumpărare conform înscrierii de sub
B1, iar în baza Legii nr. 187/1945 acest teren s-a dezmembrat în două parcele,
nr. top. 6914/1/b/1 și 6914/1/b/2, acesta din urmă fiind trecut în proprietatea
S.R. în C.F. 26811 Brașov, în suprafață de 8 jug. și 480 stj.
Ulterior,
este înscris S.R. și asupra terenului cu nr. top. 6914/1/b/1 în baza Decretului
nr. 111/1951, teren ce a suportat mai multe dezmembrări succesive urmare
vânzării către chiriași a caselor preluate.
Contestatorii
sunt moștenitorii defunctului O.K., fiul autoarei deposedate de stat, E.R. născută
S., intimatul necontestând această calitate de persoane îndreptățite, nici prin
dispoziția atacată, nici în cadrul prezentului proces.
Urmare
Notificării înregistrată sub nr. 3468/2001, intimații au emis Dispoziția nr. 29776
din 21 august 2008 prin care au respins cererea de revendicare a
contestatorilor, cu motivarea că imobilul notificat nu este același cu cel
preluat de stat de sub nr. top 6914/1/b, iar corecția acestuia s-a făcut în
anul 2007 legat de depunerea notificării.
Au mai reținut
intimații că imobilul de sub nr. top. 6914/1/b a trecut în proprietatea S.R. în
baza Legii nr. 187/1945 de reformă agrară și nu face obiectul Legii nr. 10/2001,
conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 10/2001 și adresei Direcției Patrimoniu
nr. 8549/2008.
Aceste
motive de respingere a notificării sunt neîntemeiate, precizarea cu privire la
numărul topografic real intervenind pe parcursul soluționării de către intimați
a notificării, fără respectarea de către aceștia a termenului legal și fără a
avea semnificația unei noi notificări peste termenul instituit de lege, cum
susțin aceștia.
Nici
incidența art. 8 din Legea nr. 10/2001 nu este justificată, terenul aflându-se
în intravilanul localității, ocupat parțial de utilități publice și private,
urmare construirii blocurilor de locuințe și vânzării către foștii chiriași a
imobilelor construcții preluate de stat de la antecesoarea contestatorilor.
Acest art.
8 din lege prevede că, nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate
în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data
notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat
prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, care prevede la
rândul său prin art. 8 că „(1) Stabilirea dreptu
lui de proprietate
privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor
agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea
dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept”. Din cele mai sus
expuse rezultă că terenul în litigiu nu face obiectul de reglementare a legilor
fondului funciar ci al Legii nr. 10/2001.
Prin raportul
de expertiză nr. 477227 din 29 iunie 2009 întocmit de expert F.G. s-a stabilit
că terenul în litigiu de sub nr. top 6914/1/b/1/2/2 poate fi restituit în
natură, fiind ocupat de construcții anexă ale imobilelor din zonă, construcții
de lemn, demontabile, însă din planul de situație rezultă că pe acesta se află
o parcare betonată, aspect susținut și de intimați.
Prin raportul de
expertiză tehnică nr. 531085/2010 întocmit de către expert tehnic ing. L.I. s-a
stabilit valoarea suprafeței de teren de 30.574 m.p. ce nu poate fi restituit în natură ca fiind de 25.759.818 lei, echivalentul sumei de 6.298.244 euro, același
expert stabilind și valoarea terenurilor pe care le-au solicitat contestatorii,
în compensare, pentru terenul înscris inițial în C.F. 20581 Brașov, nr. top
6914/1/b, preluat de către S.R. din proprietatea autoarei contestatorilor E.R.
Aceste terenuri sunt
situate în Brașov str. Lungă, în suprafață de 2162 m.p., identificat în C.F. 104315 Brașov (provenită din conversia pe hârtie a C.F. 11692), nr. top
(671, 672, 673, 674)/1, cu valoarea de 2.414.024 lei echivalentul sumei de
590.226 euro, str. Dealul Spirii, în suprafață de 455,48 m.p., identificat în C.F. 112807 Brașov (provenită din conversia pe hârtie a C.F. 28018), nr. top.
2414/3/2/1/1/1 cu valoarea de 247767 lei echivalentul sumei de 60.579 euro și
str. După Iniște, în suprafață de 362,50 m.p., identificat în C.F. 22768 Brașov, nr. top. (2458-2459)/2 totul /II cu valoarea de 182363 lei echivalentul
sumei de 44583 euro.
Aceste
terenuri se află la dispoziția Comisiei speciale pentru aplicarea Legii nr. 10/2001
în vederea acordării de măsuri reparatorii în echivalent, terenuri pe care
contestatorii le-au solicitat a fi acordate în compensare.
În
aceste condiții, există posibilitatea acordării de teren echivalent așa cum au
solicitat contestatorii, întrucât prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
se prevede stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenurile
ocupate, compensarea cu bunuri echivalente fiind condiționată prin art. 10 alin.
(10) de acordul persoanelor îndreptățite, ceea ce în speță s-a realizat.
Datorită caracterului
profund reparatoriu al Legii nr. 10/2001, regula instituită de aceasta este cea
a restituirii în natură a imobilelor cu excepția celor ocupate.
Tocmai pentru a
repara într-o oarecare măsură lipsirea abuzivă de prerogativele proprietății
s-a prevăzut acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, iar în speță sunt
îndeplinite condițiile cerute de lege, pentru terenul imposibil de restituit,
pentru diferența până la valoarea totală a celui preluat de stat
justificându-se acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, cum au
solicitat, de altfel, contestatorii.
Stabilirea prețului
la nivel de piață de către expert este justificată în baza principiului
reparării integrale a prejudiciului suferit ca urmare a privării de
prerogativele conferite de proprietate, din perspectiva art. 44 alin. (3) din
Constituție raportat la art. 1 din Protocolul 1 al C.E.D.O.
De altfel,
legiuitorul a consacrat principiile acordării unor despăgubiri juste și
echitabile în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională
având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobilele
preluate în mod abuziv de S.R., ca și cel al neplafonării prin lege a acestora,
prin art. 4 din legea specială privind regimul stabilirii și plății
despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, reprezentată de Titlul VII
din Legea nr. 247/2005.
Și C.E.D.O. a statuat
că, în caz de imposibilitate de restituire în natură, despăgubirile ce urmează
a fi acordate reprezintă valoarea de piață a bunului la momentul acordării
acestora [(Cauza P. împotriva României (M.O. nr. 783/15.09.2006)].
Aceste principii sunt
deopotrivă valabile și în situația măsurilor reparatorii prin echivalent sub
forma acordării unui bun de valoare apropiată celui preluat de stat.
Pentru aceste
considerente, contestația a fost admisă în parte, cu consecința anulării
Dispoziției nr. 29776 din 21 august 2008 emisă de intimați și obligarea
acestora să emită o nouă dispoziție prin care să restituie în natură imobilul
teren identificat sub nr. top 6914/1/b/2/2, mai puțin suprafața aferentă
parcării betonate, ambele identificate de expert tehnic ing. F.G. prin Raportul
de expertiză tehnică nr. 477227/2009 și să acorde contestatorilor, în
compensare, terenurile situate în Brașov str. Lungă, str. Dealul Spirii și str.
După Iniște, în suprafață de 362,50 m.p. pentru terenul înscris inițial în C.F.
20581 Brașov, nr. top 6914/1/b, preluat de către S.R. din proprietatea autoarei
contestatorilor E.R.
De asemenea, aceeași
intimați au fost obligați să propună acordarea de despăgubiri în condițiile
legii speciale – Titlul VII al Legii nr. 247/2005, în raport cu valoarea
terenurilor situate în Brașov str. Lungă, str. Dealul Spirii și str. După
Iniște, acordate în compensare, până la concurența sumei de 25.759.818 lei,
echivalentul sumei de 6.298.244 euro, valori stabilite prin Raportul de
expertiză tehnică nr. 531085/2010 de către expert tehnic ing. L.I.
Celelalte pretenții
ale contestatorilor, vizând dezmembrarea terenului, înscrierea în cartea
funciară și atribuirea suprafeței de 200 m.p. ca și modalitatea concretă de acordare a despăgubirilor, respectiv în numerar până la concurența sumei de
500.000 lei, iar restul în acțiuni la Fondul Proprietatea, au fost respinse.
Potrivit art. 25
alin. (4) din Legea nr. 10/2001, dispoziția de restituire în natură a
imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are
forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu pentru
punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară.
Terenul de 200 m.p. este aferent imobilelor din zona în care se află situat, expertul concluzionând că este
afectat de construcții fără a se face dovada caracterului acestora pentru a
putea fi ulterior desființate cu consecința restituirii în natură a terenului.
Utilitatea lor este
confirmată și de intimați, în sensul că acestea deservesc imobilele învecinate,
iar intenția legiuitorului nu a fost de a afecta drepturi dobândite ulterior
preluării de către stat, drepturile contestatorilor fiind valorificate prin modalitățile
de soluționare a notificării potrivit dispozitivului.
Modalitatea concretă
de acordare a despăgubirilor ce vor fi acordate potrivit prezentei hotărâri, va
fi stabilită în condițiile legii speciale reprezentată de Titlul VII din Legea nr.
247/2005.
Potrivit art. 6 alin.
(1) din legea specială, dispoziția urmează a fi predată Secretariatului C.C.S.D.,
în condițiile în care potrivit art. 4, despăgubirile acordate sunt neplafonate
urmând a fi acordate în mod just și echitabil în raport cu practica
jurisdicțională internă și internațională în cauze similare.
Urmare admiterii
excepțiilor mai sus analizate, instanța a respins aceeași contestație formulată
în contradictoriu cu intimații C.L. Brașov și S.R. prin M.F.P., prin D.G.F.P.J.
Brașov și prin C.C.S.D., ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate
procesuală pasivă.
Împotriva acestei
sentințe au declarat apel intimații M. Brașov prin P. și P.M. Brașov și
contestatorii Ș.U., S.C. (Ș.) și Ș.C.O.
Prin decizia civilă nr.
148/ Ap din 16 decembrie 2011, Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru
cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, a
admis apelul declarat de intimații M. Brașov prin P. și P.M. Brașov.
A admis apelul
declarat de contestatoarea Ș.U. împotriva aceleiași sentințe, pe care a
schimbat-o în parte.
A respins contestația
formulată de contestatorii S.C. (Ș.) și Ș.C.O.
S-a dispus
restituirea în natură către contestatoarea Ș.U. a imobilului înscris în C.F. nr.
26811 Brașov, nr. top 6914/1/b/1/2/2, teren de 200 m.p., identificat în raportul de expertiză tehnică întocmit de expert F.G. sub nr. 477227/2009,
care face parte din prezenta decizie, conform schiței anexe la acest raport.
S-a dispus
restituirea în natură către contestatoare a imobilului înscris în C.F. nr. 26811
Brașov, nr. top. 6914/1/b/2/2, teren de 15.810, 60 m.p., identificat în suplimentul la Raportul de expertiză tehnică nr. 477227/2009, întocmit de
același expert tehnic, care face parte din prezenta decizie, conform schiței
anexe la acest supliment de expertiză.
S-a dispus
dezmembrarea imobilelor restituite și înscrierea dreptului de proprietate al
contestatoarei în cartea funciară.
Au fost obligați
intimații să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, în
raport cu valoarea terenului înscris în C.F. nr. 26811 Brașov, nr. top
6914/1/b/2/3, parcare betonată de 1.140 m.p., până la concurența sumei de 293.903,4 euro, conform valorii stabilite prin raportul de expertiză tehnică nr.
531085/2010, întocmit de expert L.I., care face parte din prezenta decizie.
Au fost menținute
restul dispozițiilor sentinței.
A fost obligată
contestatoarea să plătească expertului tehnic F.G. suma de 530 lei,
contravaloarea suplimentului la raportul de expertiză.
Verificând hotărârea
atacată în limitele motivelor invocate, Curtea de apel a apreciat apelurile ca
fiind fondate.
Relativ la calitatea
contestatorilor de persoane îndreptățite la stabilirea măsurilor reparatorii
prevăzute de Legea nr. 10/2001, modificată și completată, astfel cum rezultă
din considerentele celor două căi de atac, justificate cu înscrisurile
probatorii de la dosarul cauzei, această calitate revine doar contestatoarei Ș.U.,
în calitatea deținută de descendent al fostei proprietare tabulare R.E., având
față de contestatorii Ș.C.O. și S.C. (Ș.), copiii contestatoarei Ș.U., grad
succesoral preferențial la formularea contestației.
Sub acest aspect a
fost admis apelul declarat de intimații M. Brașov prin P. și P.M. Brașov.
Cât privește
criticile formulate în apelul exercitat de contestatoarea Ș.U., acestea sunt
fondate în parte.
Astfel, dispunând
obligarea intimaților la emiterea unei noi dispoziții prin care să se restituie
în natură imobilul identificat sub nr. top 6914/1/b/2/2, mai puțin suprafața
aferentă parcării betonate, ambele identificate de expert tehnic ing. F.G. prin
raportul de expertiză tehnică nr. 477227/2009, tribunalul a pronunțat o soluție
temeinică și legală, însă lipsită de posibilitatea realizării concrete a
întinderii dreptului recunoscut în natură contestatoarei.
Acesta a constituit
argumentul efectuării în apel a unui supliment la raportul tehnic, procedeu
care permite identificarea distinctă a terenului supus restituirii în natură,
identificat în suplimentul la raportul de expertiză sub nr. top 6914/1/b/2/2,
în suprafață de 15.810,80 m.p., distinct de suprafața care constituie parcarea
betonată, înscrisă sub nr. top. nou 6914/1/b/2/3, în suprafață de 1.140, 00 m.p.
Pe de altă parte,
parcarea în discuție, chiar dacă reprezintă o suprafață de teren betonată, se
înscrie în categoria amenajărilor de utilitate publică la care fac referire dispozițiile
art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, modificată, pentru care contestatoarea
este îndreptățită la primirea despăgubirilor în echivalent. Având în vedere
suprafața parcării, 1.140 m.p., alăturarea ei imobilului identificat la lotul nr.
1 din expertiză, evaluat în raportul de expertiză cu acest obiectiv la suma de
257,81 euro/m.p., suma rezultată, de 293.903, 4 euro se înscrie în categoria
măsurii de obligare a intimaților la propunerea de acordare de despăgubiri în
condițiile legii speciale.
Întemeiate au fost
găsite și motivele de apel referitoare la soluția instanței de obligare a
intimaților la emiterea unei noi dispoziții de restituire. În condițiile
admiterii contestației sub forma restituirii în natură a imobilului, în acord
cu decizia nr. XX/19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile
unite, s-a schimbat sentința sub aspectul restituirii în natură către
contestatoare a imobilului înscris în C.F. nr. 26811 Brașov, nr. top.
6914/1/b/2/2, teren de 15.810, 60 m.p., identificat în suplimentul la raportul
de expertiză tehnică nr. 477227/2009, întocmit de expertul tehnic F.G., conform
schiței anexe la acest supliment de expertiză, aflat la dosarul instanței de
apel.
Cum în apelul
contestatoarei s-a solicitat identificarea, în concret, a terenului restituibil
în natură, s-a dispus această măsură și față de terenul înscris în C.F. nr. 26811
Brașov, nr. top. 6914/1/b/1/2/2, teren de 200 m.p., identificat în raportul de expertiză tehnică întocmit de expert F.G. sub nr. 477227/2009,
conform schiței anexe la acest raport, aflată la fila 306 din volumul I al
dosarului primei instanțe. Astfel cum rezultă din raportul tehnic, acest imobil
este ocupat de construcții anexă construite din lemn, demontabile, putând forma
obiectul restituirii.
Ca rezultat al
restituirii în natură a imobilelor precizate, în scopul realizării publicității
imobiliare se va dispune dezmembrarea acestor imobile din corpurile de
proprietate și atribuirea unor numere topografice noi, înscrierea acestora în
cartea funciară, precum și intabularea dreptului de proprietate asupra
terenurilor restituite în favoarea contestatoarei.
Împotriva acestei
decizii au declarat recurs pârâții M. Brașov - prin P. și P.M. Brașov.
Criticile formulate
prin motivele de recurs vizează, în esență, următoarele aspecte:
Prin Dispoziția nr. 29776/2008,
contestată în prezenta cauză, P.M. Brașov a respins solicitarea contestatorilor
formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, întrucât potrivit înscrierilor din C.F.
nr. 20581 și C.F. nr. 26881 a localității Brașov, imobilul cu nr. top 6914/1/b
a trecut în proprietatea S.R. în baza Legii de reformă agrară nr. 187/1945,
motiv pentru care imobilul nu constituie obiectul Legii nr. 10/2001.
Din actele aflate la
dosarul cauzei rezultă faptul că în C.F. nr. 20581 a localității Brașov a fost înscris la A + 1 nr. top 6914/1/b, iar la B + 3 s-a efectuat
următoarea înscriere la data de 15 decembrie 1949: „În baza încheierii cu nr. de
mai sus și a Legii de reformă agrară nr. 187 din 23 martie 1945, imobilul de
sub A + 1 se abnotează din această carte funciară și se dezmembrează în parcele
noi și anume: 6914/1/b/l care se renotează în această carte funciară sub A + 2
în favoarea proprietarilor de până acum, iar parcela cu nr. top 6914/1/b/2
trece în C.F. nr. 26801 și de acolo în C.F. nr. 26811 în favoarea S.R.”.
Totodată, în C.F. nr.
26811 a localității Brașov, la aceeași dată, s-a făcut următoarea mențiune la
B + 1: „În baza adresei nr. 26 din 14 decembrie 1949 a Biroului de reformă
agrară și în conformitate cu Legea nr. 187/1945 privitoare la exproprierea unor
bunuri, asupra imobilului de sub nr. de ordine A + 1 - 107 adus din C.F. nr. 26801
se intabulează dreptul de proprietate cu titlu de drept de expropriere în
favoarea S.R.”.
Prin urmare, imobilul
revendicat de către contestatoare formează obiectul Legii nr. 18/1991 și nu al
Legii nr. 10/2001, motiv pentru care P. Brașov în mod întemeiat a respins
notificarea cuprinzând solicitarea petenților privind restituirea în natură a
imobilului teren înscris în C.F. nr. 26811 sub nr. top. 6914/l/b/2.
În acest sens s-a
pronunțat și Înaltei Curți de Casație și Justiție prin Decizia nr. 583/2003,
anexata în copie.
Se solicită, în baza art.
274 C. proc. civ., obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată
ocazionate de prezentul proces și se anexează dovada acestor cheltuieli (O.P. nr.
773 din 14 martie 2011, factura nr. 5/2011 și factura nr. 112/2012).
În drept, s-au
invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
La termenul de
judecată din data de 24 ianuarie 2013,
Înalta Curte a pus în discuție părților excepția
lipsei de interes în promovarea recursului și excepția inadmisibilității
recursului, invocate de intimații-reclamanți prin întâmpinare, precum și
excepția lipsei calității procesuale pasive a C.C.S.D., invocată de această
intimată pârâtă în cauză.
Înalta Curte, luând
în examinare excepția lipsei de interes în promovarea recursului și excepția
inadmisibilității, invocate de intimații-reclamanți, constată că nu sunt
întemeiate, reținând că prin decizia recurată a fost admis atât apelul
intimaților pârâți, cât și apelul declarat de contestatoarea Ș.U., intimații
pârâți având, așadar, deschisă calea de atac a recursului împotriva acestei
soluții care, de principiu, prin admiterea apelului contestatoarei, îi creează
o situație mai nefavorabilă decât prima hotărâre.
Referitor la excepția
lipsei calității procesuale pasive a C.C.S.D., invocată de această intimată
pârâtă, Înalta Curte constată că este lipsită de obiect, deoarece prima
instanță s-a pronunțat asupra acestei excepții și a admis-o. În speță, nefiind
apelată această soluție, a rămas irevocabilă, nemaiputând fi reiterată în
această etapă procesuală.
Examinând recursul,
prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că nu este fondat, sens
în care reține următoarele:
Se constată că
singura critică formulată vizează aplicarea greșită a legii, în sensul că
greșit s-a stabilit în speță, că imobilul revendicat de către contestatori
formează obiectul Legii nr. 10/2001 și nu al Legii nr. 18/1991.
Această susținere,
referitoare la stabilirea regimului juridic al imobilului în litigiu, este o
critică „omisso medio”, instanța de recurs constatând că nu a fost formulată și
prin motivele de apel de către niciunul dintre apelanți.
Criticile care nu au
fost formulate în apel, la adresa sentinței primei instanțe, nu mai pot fi
formulate pentru prima dată în recurs.
Pe de altă parte, examinarea
actelor dosarului pentru a stabili că imobilul revendicat de către
contestatoare formează obiectul Legii nr. 18/1991 și nu al Legii nr. 10/2001,
conform solicitărilor exprese ale recurenților pârâți, implică practic
reanalizarea situației de fapt în temeiul probatoriului deja administrat,
control de netemeinicie a hotărârii, ce excede limitelor presupuse de art. 304
C. proc. civ. și nu intră în atribuțiile instanței de recurs.
Prin urmare, fundamentarea
motivelor de recurs pe aplicarea greșită a Legii nr. 10/2001 este nefondată și nu
atrage incidența motivului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C.
proc. civ.
În consecință, Înalta
Curte constată că instanța de apel nu a încălcat sau aplicat greșit legea în
cauză, ci a statuat exclusiv în limitele învestirii prin motivele de apel
formulate de părți, în recurs, nefiind criticate considerentele deciziei
atacate sub acest aspect.
Concluzionând în
sensul că nu există motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Înalta Curte,
având în vedere dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge
recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de pârâții M. Brașov - prin P. și P.M. Brașov împotriva
deciziei civile nr. 148/ Ap din 16 decembrie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de
muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 24 ianuarie 2013.