ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 246/2013

Deliberând, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față; Prin sentința civilă nr. 309/ S din 22 noiembrie 2010, Tribunalul Brașov a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a intimaților C.L. Brașov și S.R. prin M.F.P. și prin C.C.S.D. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților P.M. Brașov și M. Brașov prin P., excepția tardivității precizării contestației și prematurității solicitării despăgubirilor în numerar. A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a C.C.S.D., ca fiind fără obiect. A admis, în parte, contestația formulată de către contestatorii S.U., S.C. (fostă S.), S.C.O. în contradictoriu cu intimații P.M.

Brașov și M. Brașov prin P. A anulat Dispoziția nr. 29776 din 21 august 2008 emisă de intimați și a obligat pe aceștia să emită o nouă dispoziție prin care să restituie în natură imobilul teren identificat sub nr. top 6914/1/b/2/2, mai puțin suprafața aferentă parcării betonate, ambele identificate de expert tehnic ing. F.G. prin Raportul de expertiză tehnică nr. 477227/2009. A obligat aceeași intimați să acorde contestatorilor, în compensare, terenurile situate în Brașov str. Lungă, în suprafață de 2162 m.p., identificat în C.F. 104315 Brașov (provenită din conversia pe hârtie a C.F. 11692), nr. top (671, 672, 673, 674) /1, cu valoarea de 2.414.024 lei echivalentul sumei de 590.226 euro, str. Dealul Spirii, în suprafață de 455,48 m.p., identificat în C.F.

112807 Brașov (provenită din conversia pe hârtie a C.F. 28018), nr. top 2414/3/2/1/1/1 cu valoarea de 247.767 lei echivalentul sumei de 60.579 euro și str. După Iniște, în suprafață de 362,50 m.p., identificat în C.F. 22768 Brașov, nr. top (2458-2459)/2 totul /II cu valoarea de 182363 lei echivalentul sumei de 44583 euro, pentru terenul înscris inițial în C.F. 20581 Brașov, nr. top 6914/1/b, preluat de către S.R. din proprietatea autoarei contestatorilor E.R. A obligat intimații să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, Titlul VII al Legii nr. 247/2005, în raport cu valoarea terenurilor situate în Brașov str. Lungă, str. Dealul Spirii și str. După Iniște acordate în compensare, până la concurența sumei de 25.759.818 lei, echivalentul sumei de 6.298.244 euro, valori stabilite prin Raportul de expertiză tehnică nr. 531085/2010 de către expert tehnic ing.

L.I. A respins celelalte pretenții ale contestatorilor. A respins aceeași contestație formulată în contradictoriu cu intimații C.L. Brașov și S.R. prin M.F.P., prin D.G.F.P.J. Brașov, și prin C.C.S.D., ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A obligat intimații P.M. Brașov și M. Brașov prin P. la plata sumei de 10.692 lei cheltuieli de judecată către contestatori. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele: Prin contestația înregistrată sub numărul de mai sus, contestatorii S.U., S.C. (fostă S.) și S.C.O. au solicitat instanței, în contradictoriu cu intimații P.M. Brașov, M. Brașov, C.L. Brașov și S.R. prin M.F.P., prin D.G.F.P.J. Brașov, să dispună anularea Dispoziției nr. 29776 din 21 august 2008 și restituirea în natură a terenului liber de construcții cuprins în prezent în cel având suprafața totală de 47.768 m.p.

înscris la A + 4 sub nr. top 6914/1/b/2 în C.F. 26811 Brașov, dezmembrarea terenului restituit de restul terenului, acordarea de numere top distincte și înscrierea în cartea funciară. Prin completarea contestației depusă pentru termenul de judecată din 03 noiembrie 2008, contestatorii au solicitat restituirea în natură a terenului de 200 m.p. înscris în C.F. 20581 Brașov, nr. top 6914/1/b/1/2/2, întrucât pe acesta sunt amplasate construcții anexe ale imobilului învecinat și garaje provizorii, pe terenurile dezmembrate din nr. top 6914/1/b/1 fiind amplasate blocuri de locuințe. Sub nr. 6466/62/2008, contestatorii au promovat o contestație similară împotriva aceleași dispoziții, solicitând anularea acesteia și acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru partea de teren ce nu poate fi restituită în natură din imobilul situat în Brașov str. Brazilor (adresă existentă la data preluării), înscris în C.F.

20581 Brașov, nr. top 6914/1/b Livada III, în Noua, cu cheltuieli de judecată, acest ultim dosar fiind conexat cu cel dintâi. În acest dosar au fost chemate în judecată aceleași părți, S.R. fiind chemat prin C.C.S.D. Excepțiile lipsei calității procesuale pasive a intimaților P.M. Brașov și M. Brașov prin P. au fost respinse, ca neîntemeiate, întrucât dispozițiile speciale ale Legii nr. 10/2001 au prioritate în fața celor din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, însuși legiuitorul înțelegând să atribuie calitate acestora care, de altfel, au și emis dispoziția atacată în baza prerogativelor conferite legal. Din același act normativ, rezultă că ceilalți intimați, respectiv C.L. Brașov și S.R.

prin M.F.P., prin D.G.F.P.J. Brașov și prin C.C.S.D. nu au atribuții privind emiterea dispoziției și nu pot sta în procesul de față, prin care s-a contestat această dispoziție, din perspectiva art. 26 din Legea nr. 10/2001. Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a C.C.S.D., instanța a constatat că aceasta nu a fost chemată în judecată în nume propriu ci ca reprezentantă a intimatului S.R., astfel că lipsa calității sale procesuale lasă fără obiect excepția invocată de aceasta.

Nici excepția de tardivitate a precizării contestației nu se justifică, precizarea intervenind după efectuarea expertizei și ca o consecință a posibilităților legate de soluționarea notificării prin modalitățile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 10/2001, modalități indicate generic de către contestatori prin contestația lor și concretizate ulterior efectuării expertizei prin care au fost identificate terenurile ce se pot restitui în natură și valoarea celor ocupate și care nu pot fi restituite. Potrivit art. 1 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, măsurile reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv se propun a fi acordate prin dispoziția motivată a entității învestite potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, astfel că nu se poate reține nici prematuritatea solicitării despăgubirilor.

Pe fond, tribunalul a reținut că imobilul obiect al litigiului înscris sub nr. top. 6914/1/b din C.F. 20581, a avut ca proprietar tabular pe autoarea contestatorilor E.R. născută S. cu titlu de cumpărare conform înscrierii de sub B1, iar în baza Legii nr. 187/1945 acest teren s-a dezmembrat în două parcele, nr. top. 6914/1/b/1 și 6914/1/b/2, acesta din urmă fiind trecut în proprietatea S.R. în C.F. 26811 Brașov, în suprafață de 8 jug. și 480 stj. Ulterior, este înscris S.R. și asupra terenului cu nr. top. 6914/1/b/1 în baza Decretului nr. 111/1951, teren ce a suportat mai multe dezmembrări succesive urmare vânzării către chiriași a caselor preluate. Contestatorii sunt moștenitorii defunctului O.K., fiul autoarei deposedate de stat, E.R.

născută S., intimatul necontestând această calitate de persoane îndreptățite, nici prin dispoziția atacată, nici în cadrul prezentului proces. Urmare Notificării înregistrată sub nr. 3468/2001, intimații au emis Dispoziția nr. 29776 din 21 august 2008 prin care au respins cererea de revendicare a contestatorilor, cu motivarea că imobilul notificat nu este același cu cel preluat de stat de sub nr. top 6914/1/b, iar corecția acestuia s-a făcut în anul 2007 legat de depunerea notificării. Au mai reținut intimații că imobilul de sub nr. top. 6914/1/b a trecut în proprietatea S.R. în baza Legii nr. 187/1945 de reformă agrară și nu face obiectul Legii nr. 10/2001, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 10/2001 și adresei Direcției Patrimoniu nr. 8549/2008.

Aceste motive de respingere a notificării sunt neîntemeiate, precizarea cu privire la numărul topografic real intervenind pe parcursul soluționării de către intimați a notificării, fără respectarea de către aceștia a termenului legal și fără a avea semnificația unei noi notificări peste termenul instituit de lege, cum susțin aceștia. Nici incidența art. 8 din Legea nr. 10/2001 nu este justificată, terenul aflându-se în intravilanul localității, ocupat parțial de utilități publice și private, urmare construirii blocurilor de locuințe și vânzării către foștii chiriași a imobilelor construcții preluate de stat de la antecesoarea contestatorilor.

Acest art. 8 din lege prevede că, nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, care prevede la rândul său prin art. 8 că „(1) Stabilirea dreptu lui de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept”. Din cele mai sus expuse rezultă că terenul în litigiu nu face obiectul de reglementare a legilor fondului funciar ci al Legii nr. 10/2001.

Prin raportul de expertiză nr. 477227 din 29 iunie 2009 întocmit de expert F.G. s-a stabilit că terenul în litigiu de sub nr. top 6914/1/b/1/2/2 poate fi restituit în natură, fiind ocupat de construcții anexă ale imobilelor din zonă, construcții de lemn, demontabile, însă din planul de situație rezultă că pe acesta se află o parcare betonată, aspect susținut și de intimați. Prin raportul de expertiză tehnică nr. 531085/2010 întocmit de către expert tehnic ing. L.I. s-a stabilit valoarea suprafeței de teren de 30.574 m.p. ce nu poate fi restituit în natură ca fiind de 25.759.818 lei, echivalentul sumei de 6.298.244 euro, același expert stabilind și valoarea terenurilor pe care le-au solicitat contestatorii, în compensare, pentru terenul înscris inițial în C.F.

20581 Brașov, nr. top 6914/1/b, preluat de către S.R. din proprietatea autoarei contestatorilor E.R. Aceste terenuri sunt situate în Brașov str. Lungă, în suprafață de 2162 m.p., identificat în C.F. 104315 Brașov (provenită din conversia pe hârtie a C.F. 11692), nr. top (671, 672, 673, 674)/1, cu valoarea de 2.414.024 lei echivalentul sumei de 590.226 euro, str. Dealul Spirii, în suprafață de 455,48 m.p., identificat în C.F. 112807 Brașov (provenită din conversia pe hârtie a C.F. 28018), nr. top. 2414/3/2/1/1/1 cu valoarea de 247767 lei echivalentul sumei de 60.579 euro și str. După Iniște, în suprafață de 362,50 m.p., identificat în C.F. 22768 Brașov, nr. top. (2458-2459)/2 totul /II cu valoarea de 182363 lei echivalentul sumei de 44583 euro.

Aceste terenuri se află la dispoziția Comisiei speciale pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 în vederea acordării de măsuri reparatorii în echivalent, terenuri pe care contestatorii le-au solicitat a fi acordate în compensare. În aceste condiții, există posibilitatea acordării de teren echivalent așa cum au solicitat contestatorii, întrucât prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 se prevede stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenurile ocupate, compensarea cu bunuri echivalente fiind condiționată prin art. 10 alin. (10) de acordul persoanelor îndreptățite, ceea ce în speță s-a realizat. Datorită caracterului profund reparatoriu al Legii nr. 10/2001, regula instituită de aceasta este cea a restituirii în natură a imobilelor cu excepția celor ocupate.

Tocmai pentru a repara într-o oarecare măsură lipsirea abuzivă de prerogativele proprietății s-a prevăzut acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, iar în speță sunt îndeplinite condițiile cerute de lege, pentru terenul imposibil de restituit, pentru diferența până la valoarea totală a celui preluat de stat justificându-se acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, cum au solicitat, de altfel, contestatorii. Stabilirea prețului la nivel de piață de către expert este justificată în baza principiului reparării integrale a prejudiciului suferit ca urmare a privării de prerogativele conferite de proprietate, din perspectiva art. 44 alin. (3) din Constituție raportat la art. 1 din Protocolul 1 al C.E.D.O.

De altfel, legiuitorul a consacrat principiile acordării unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobilele preluate în mod abuziv de S.R., ca și cel al neplafonării prin lege a acestora, prin art. 4 din legea specială privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, reprezentată de Titlul VII din Legea nr. 247/2005. Și C.E.D.O. a statuat că, în caz de imposibilitate de restituire în natură, despăgubirile ce urmează a fi acordate reprezintă valoarea de piață a bunului la momentul acordării acestora [(Cauza P. împotriva României (M.O.

nr. 783/15.09.2006)]. Aceste principii sunt deopotrivă valabile și în situația măsurilor reparatorii prin echivalent sub forma acordării unui bun de valoare apropiată celui preluat de stat. Pentru aceste considerente, contestația a fost admisă în parte, cu consecința anulării Dispoziției nr. 29776 din 21 august 2008 emisă de intimați și obligarea acestora să emită o nouă dispoziție prin care să restituie în natură imobilul teren identificat sub nr. top 6914/1/b/2/2, mai puțin suprafața aferentă parcării betonate, ambele identificate de expert tehnic ing. F.G. prin Raportul de expertiză tehnică nr. 477227/2009 și să acorde contestatorilor, în compensare, terenurile situate în Brașov str. Lungă, str. Dealul Spirii și str. După Iniște, în suprafață de 362,50 m.p.

pentru terenul înscris inițial în C.F. 20581 Brașov, nr. top 6914/1/b, preluat de către S.R. din proprietatea autoarei contestatorilor E.R. De asemenea, aceeași intimați au fost obligați să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale – Titlul VII al Legii nr. 247/2005, în raport cu valoarea terenurilor situate în Brașov str. Lungă, str. Dealul Spirii și str. După Iniște, acordate în compensare, până la concurența sumei de 25.759.818 lei, echivalentul sumei de 6.298.244 euro, valori stabilite prin Raportul de expertiză tehnică nr. 531085/2010 de către expert tehnic ing. L.I. Celelalte pretenții ale contestatorilor, vizând dezmembrarea terenului, înscrierea în cartea funciară și atribuirea suprafeței de 200 m.p.

ca și modalitatea concretă de acordare a despăgubirilor, respectiv în numerar până la concurența sumei de 500.000 lei, iar restul în acțiuni la Fondul Proprietatea, au fost respinse. Potrivit art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, dispoziția de restituire în natură a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliară. Terenul de 200 m.p. este aferent imobilelor din zona în care se află situat, expertul concluzionând că este afectat de construcții fără a se face dovada caracterului acestora pentru a putea fi ulterior desființate cu consecința restituirii în natură a terenului.

Utilitatea lor este confirmată și de intimați, în sensul că acestea deservesc imobilele învecinate, iar intenția legiuitorului nu a fost de a afecta drepturi dobândite ulterior preluării de către stat, drepturile contestatorilor fiind valorificate prin modalitățile de soluționare a notificării potrivit dispozitivului. Modalitatea concretă de acordare a despăgubirilor ce vor fi acordate potrivit prezentei hotărâri, va fi stabilită în condițiile legii speciale reprezentată de Titlul VII din Legea nr. 247/2005. Potrivit art. 6 alin. (1) din legea specială, dispoziția urmează a fi predată Secretariatului C.C.S.D., în condițiile în care potrivit art. 4, despăgubirile acordate sunt neplafonate urmând a fi acordate în mod just și echitabil în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională în cauze similare.

Urmare admiterii excepțiilor mai sus analizate, instanța a respins aceeași contestație formulată în contradictoriu cu intimații C.L. Brașov și S.R. prin M.F.P., prin D.G.F.P.J. Brașov și prin C.C.S.D., ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Împotriva acestei sentințe au declarat apel intimații M. Brașov prin P. și P.M. Brașov și contestatorii Ș.U., S.C. (Ș.) și Ș.C.O. Prin decizia civilă nr. 148/ Ap din 16 decembrie 2011, Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis apelul declarat de intimații M. Brașov prin P. și P.M. Brașov. A admis apelul declarat de contestatoarea Ș.U. împotriva aceleiași sentințe, pe care a schimbat-o în parte.

A respins contestația formulată de contestatorii S.C. (Ș.) și Ș.C.O. S-a dispus restituirea în natură către contestatoarea Ș.U. a imobilului înscris în C.F. nr. 26811 Brașov, nr. top 6914/1/b/1/2/2, teren de 200 m.p., identificat în raportul de expertiză tehnică întocmit de expert F.G. sub nr. 477227/2009, care face parte din prezenta decizie, conform schiței anexe la acest raport. S-a dispus restituirea în natură către contestatoare a imobilului înscris în C.F. nr. 26811 Brașov, nr. top. 6914/1/b/2/2, teren de 15.810, 60 m.p., identificat în suplimentul la Raportul de expertiză tehnică nr. 477227/2009, întocmit de același expert tehnic, care face parte din prezenta decizie, conform schiței anexe la acest supliment de expertiză.

S-a dispus dezmembrarea imobilelor restituite și înscrierea dreptului de proprietate al contestatoarei în cartea funciară. Au fost obligați intimații să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, în raport cu valoarea terenului înscris în C.F. nr. 26811 Brașov, nr. top 6914/1/b/2/3, parcare betonată de 1.140 m.p., până la concurența sumei de 293.903,4 euro, conform valorii stabilite prin raportul de expertiză tehnică nr. 531085/2010, întocmit de expert L.I., care face parte din prezenta decizie. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței. A fost obligată contestatoarea să plătească expertului tehnic F.G. suma de 530 lei, contravaloarea suplimentului la raportul de expertiză.

Verificând hotărârea atacată în limitele motivelor invocate, Curtea de apel a apreciat apelurile ca fiind fondate. Relativ la calitatea contestatorilor de persoane îndreptățite la stabilirea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, modificată și completată, astfel cum rezultă din considerentele celor două căi de atac, justificate cu înscrisurile probatorii de la dosarul cauzei, această calitate revine doar contestatoarei Ș.U., în calitatea deținută de descendent al fostei proprietare tabulare R.E., având față de contestatorii Ș.C.O. și S.C. (Ș.), copiii contestatoarei Ș.U., grad succesoral preferențial la formularea contestației. Sub acest aspect a fost admis apelul declarat de intimații M. Brașov prin P. și P.M.

Brașov. Cât privește criticile formulate în apelul exercitat de contestatoarea Ș.U., acestea sunt fondate în parte. Astfel, dispunând obligarea intimaților la emiterea unei noi dispoziții prin care să se restituie în natură imobilul identificat sub nr. top 6914/1/b/2/2, mai puțin suprafața aferentă parcării betonate, ambele identificate de expert tehnic ing. F.G. prin raportul de expertiză tehnică nr. 477227/2009, tribunalul a pronunțat o soluție temeinică și legală, însă lipsită de posibilitatea realizării concrete a întinderii dreptului recunoscut în natură contestatoarei. Acesta a constituit argumentul efectuării în apel a unui supliment la raportul tehnic, procedeu care permite identificarea distinctă a terenului supus restituirii în natură, identificat în suplimentul la raportul de expertiză sub nr. top 6914/1/b/2/2, în suprafață de 15.810,80 m.p., distinct de suprafața care constituie parcarea betonată, înscrisă sub nr. top.

nou 6914/1/b/2/3, în suprafață de 1.140, 00 m.p. Pe de altă parte, parcarea în discuție, chiar dacă reprezintă o suprafață de teren betonată, se înscrie în categoria amenajărilor de utilitate publică la care fac referire dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, modificată, pentru care contestatoarea este îndreptățită la primirea despăgubirilor în echivalent. Având în vedere suprafața parcării, 1.140 m.p., alăturarea ei imobilului identificat la lotul nr. 1 din expertiză, evaluat în raportul de expertiză cu acest obiectiv la suma de 257,81 euro/m.p., suma rezultată, de 293.903, 4 euro se înscrie în categoria măsurii de obligare a intimaților la propunerea de acordare de despăgubiri în condițiile legii speciale.

Întemeiate au fost găsite și motivele de apel referitoare la soluția instanței de obligare a intimaților la emiterea unei noi dispoziții de restituire. În condițiile admiterii contestației sub forma restituirii în natură a imobilului, în acord cu decizia nr. XX/19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, s-a schimbat sentința sub aspectul restituirii în natură către contestatoare a imobilului înscris în C.F. nr. 26811 Brașov, nr. top. 6914/1/b/2/2, teren de 15.810, 60 m.p., identificat în suplimentul la raportul de expertiză tehnică nr. 477227/2009, întocmit de expertul tehnic F.G., conform schiței anexe la acest supliment de expertiză, aflat la dosarul instanței de apel.

Cum în apelul contestatoarei s-a solicitat identificarea, în concret, a terenului restituibil în natură, s-a dispus această măsură și față de terenul înscris în C.F. nr. 26811 Brașov, nr. top. 6914/1/b/1/2/2, teren de 200 m.p., identificat în raportul de expertiză tehnică întocmit de expert F.G. sub nr. 477227/2009, conform schiței anexe la acest raport, aflată la fila 306 din volumul I al dosarului primei instanțe. Astfel cum rezultă din raportul tehnic, acest imobil este ocupat de construcții anexă construite din lemn, demontabile, putând forma obiectul restituirii. Ca rezultat al restituirii în natură a imobilelor precizate, în scopul realizării publicității imobiliare se va dispune dezmembrarea acestor imobile din corpurile de proprietate și atribuirea unor numere topografice noi, înscrierea acestora în cartea funciară, precum și intabularea dreptului de proprietate asupra terenurilor restituite în favoarea contestatoarei.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții M. Brașov - prin P. și P.M. Brașov. Criticile formulate prin motivele de recurs vizează, în esență, următoarele aspecte: Prin Dispoziția nr. 29776/2008, contestată în prezenta cauză, P.M. Brașov a respins solicitarea contestatorilor formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, întrucât potrivit înscrierilor din C.F. nr. 20581 și C.F. nr. 26881 a localității Brașov, imobilul cu nr. top 6914/1/b a trecut în proprietatea S.R. în baza Legii de reformă agrară nr. 187/1945, motiv pentru care imobilul nu constituie obiectul Legii nr. 10/2001. Din actele aflate la dosarul cauzei rezultă faptul că în C.F.

nr. 20581 a localității Brașov a fost înscris la A + 1 nr. top 6914/1/b, iar la B + 3 s-a efectuat următoarea înscriere la data de 15 decembrie 1949: „În baza încheierii cu nr. de mai sus și a Legii de reformă agrară nr. 187 din 23 martie 1945, imobilul de sub A + 1 se abnotează din această carte funciară și se dezmembrează în parcele noi și anume: 6914/1/b/l care se renotează în această carte funciară sub A + 2 în favoarea proprietarilor de până acum, iar parcela cu nr. top 6914/1/b/2 trece în C.F. nr. 26801 și de acolo în C.F. nr. 26811 în favoarea S.R.”. Totodată, în C.F. nr. 26811 a localității Brașov, la aceeași dată, s-a făcut următoarea mențiune la B + 1: „În baza adresei nr. 26 din 14 decembrie 1949 a Biroului de reformă agrară și în conformitate cu Legea nr. 187/1945 privitoare la exproprierea unor bunuri, asupra imobilului de sub nr. de ordine A + 1 - 107 adus din C.F.

nr. 26801 se intabulează dreptul de proprietate cu titlu de drept de expropriere în favoarea S.R.”. Prin urmare, imobilul revendicat de către contestatoare formează obiectul Legii nr. 18/1991 și nu al Legii nr. 10/2001, motiv pentru care P. Brașov în mod întemeiat a respins notificarea cuprinzând solicitarea petenților privind restituirea în natură a imobilului teren înscris în C.F. nr. 26811 sub nr. top. 6914/l/b/2. În acest sens s-a pronunțat și Înaltei Curți de Casație și Justiție prin Decizia nr. 583/2003, anexata în copie. Se solicită, în baza art. 274 C. proc. civ., obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces și se anexează dovada acestor cheltuieli (O.P.

nr. 773 din 14 martie 2011, factura nr. 5/2011 și factura nr. 112/2012). În drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. La termenul de judecată din data de 24 ianuarie 2013, Înalta Curte a pus în discuție părților excepția lipsei de interes în promovarea recursului și excepția inadmisibilității recursului, invocate de intimații-reclamanți prin întâmpinare, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a C.C.S.D., invocată de această intimată pârâtă în cauză.

Înalta Curte, luând în examinare excepția lipsei de interes în promovarea recursului și excepția inadmisibilității, invocate de intimații-reclamanți, constată că nu sunt întemeiate, reținând că prin decizia recurată a fost admis atât apelul intimaților pârâți, cât și apelul declarat de contestatoarea Ș.U., intimații pârâți având, așadar, deschisă calea de atac a recursului împotriva acestei soluții care, de principiu, prin admiterea apelului contestatoarei, îi creează o situație mai nefavorabilă decât prima hotărâre. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a C.C.S.D., invocată de această intimată pârâtă, Înalta Curte constată că este lipsită de obiect, deoarece prima instanță s-a pronunțat asupra acestei excepții și a admis-o.

În speță, nefiind apelată această soluție, a rămas irevocabilă, nemaiputând fi reiterată în această etapă procesuală. Examinând recursul, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că nu este fondat, sens în care reține următoarele: Se constată că singura critică formulată vizează aplicarea greșită a legii, în sensul că greșit s-a stabilit în speță, că imobilul revendicat de către contestatori formează obiectul Legii nr. 10/2001 și nu al Legii nr. 18/1991. Această susținere, referitoare la stabilirea regimului juridic al imobilului în litigiu, este o critică „omisso medio”, instanța de recurs constatând că nu a fost formulată și prin motivele de apel de către niciunul dintre apelanți.

Criticile care nu au fost formulate în apel, la adresa sentinței primei instanțe, nu mai pot fi formulate pentru prima dată în recurs. Pe de altă parte, examinarea actelor dosarului pentru a stabili că imobilul revendicat de către contestatoare formează obiectul Legii nr. 18/1991 și nu al Legii nr. 10/2001, conform solicitărilor exprese ale recurenților pârâți, implică practic reanalizarea situației de fapt în temeiul probatoriului deja administrat, control de netemeinicie a hotărârii, ce excede limitelor presupuse de art. 304 C. proc. civ. și nu intră în atribuțiile instanței de recurs. Prin urmare, fundamentarea motivelor de recurs pe aplicarea greșită a Legii nr. 10/2001 este nefondată și nu atrage incidența motivului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În consecință, Înalta Curte constată că instanța de apel nu a încălcat sau aplicat greșit legea în cauză, ci a statuat exclusiv în limitele învestirii prin motivele de apel formulate de părți, în recurs, nefiind criticate considerentele deciziei atacate sub acest aspect. Concluzionând în sensul că nu există motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții M. Brașov - prin P. și P.M. Brașov împotriva deciziei civile nr. 148/ Ap din 16 decembrie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2013.