ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

09.11.2023

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Asupra cererii de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 30 octombrie 2023, petentul A., prin apărător ales, în temeiul art. 40 alin. (4) din C. proc. pen. a solicitat să se constate întrerupt cursul justiției în dosarul penal în care este cercetat.

În motivarea cererii a arătat că, la data de 01 august 2023, pe rolul Tribunalului Brașov a fost înregistrat Dosarul nr. x/2023, dosar căruia îi sunt atașate toate dosarele referitoare la procedura camerei preliminare și cele vizând măsurile preventive și asiguratorii instituite în cauză.

Dosarul a fost repartizat judecătorului PD1, deși anterior, la data de 25 iulie 2023 au fost înregistrate trei dosare având ca obiect acorduri de recunoaștere a vinovăției privind pe inculpații B., C. și D.. S-a mai arătat că, la data de 27 iulie 2023 la Tribunalul Brașov s-au înregistrat dosarele privind acordurile de recunoaștere a vinovăției referitoare la inculpații E., F., G., H..

Așadar, în perioada 25 iulie 2023 - 04 septembrie 2023, la secția Penală a Tribunalului Brașov, unde funcționează cinci judecători, cele nouă dosare- sesizarea instanței, respectiv cele opt acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la doi judecători, perioadă în care, același complet PD1, la data de 27 iulie 2023 a revocat măsura arestului preventiv pentru I., la data de 29 august 2023 a dezbătut, atât cauza pendinte, cât și cea a celui căruia îi revocase măsura, amânând cauza ce face obiectul cererii de față la data de 30 august 2023, pentru ca la data de 04 septembrie 2023 să formuleze declarație de abținere.

Urmare abținerii PD1, cauza a fost repartizată PD5, care s-a abținut, dosarul fiind înaintat către PD3, care la data de 22 septembrie 2023 s-a pronunțat asupra măsurilor preventive referitoare la inculpatul A..

În continuare, petentul a arătat că la data de 11 octombrie 2023, completului PD3 i-a fost trimis acordul de recunoaștere al vinovăției referitor la inculpata persoană juridică C., deși avea termen stabilit pentru soluționare la data de 18 octombrie 2023, iar la 12 octombrie 2023 a soluționat acordul și a formulat declarație de abținere de la soluționarea cauzei pendinte, care a fost admisă de completul PD4, care a menținut și actele îndeplinite dar și măsurile dispuse de PD3.

În aceeași zi, Tribunalul Brașov a sesizat Curtea de Apel Brașov pentru transferul cauzei, cu motivarea că PD4 nu este un judecător specializat în cauze de corupție.

Petentul a mai arătat că, instanța ierarhic superioară a evitat să analizeze situația juridică creată prin faptul că, PD4 - judecător nespecializat în cauze de corupție a menținut actele îndeplinite și măsurile dispuse de PD3 - judecător specializat în cauze de corupție, însă, în temeiul art. 68 alin. (9) din C. proc. pen., Curtea de Apel Brașov a trimis dosarul la Tribunalul Covasna, unde a fost înregistrată la data de 13 octombrie 2023 sub nr. x/2023.

La Tribunalul Covasna, judecătorul inițial învestit cu soluționarea cauzei, la data de 13 octombrie 2023 a formulat declarație de abținere, în considerarea faptului că este rudă cu judecătorul PD3 de la Tribunalul Brașov.

Înalta Curte, analizând cererea constată că nu este caz de întrerupere a cursului justiției pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență în cazurile în care este instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiției este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel în cazurile prevăzute de lege.

Făcând un examen doctrinar și jurisprudențial, s-a constatat că întreruperea cursului justiției:

- presupune împrejurarea în care se poate afla o cauză penală aflată pe rolul unei instanțe judecătorești, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilității niciuneia din prevederile procesuale referitoare la competență, astfel încât nu se poate determina instanța competentă a dispune o soluție legală. (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, încheierea nr. 51/2013);

- reprezintă o situație excepțională care constituie o împiedicare a desfășurării normale a procesului penal; (...) se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunțarea unei soluții legale și fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop (când o instanță pronunță o hotărâre de declinare de competență, fără să indice în mod corect instanța căreia îi revine competența, cursul justiției va fi întrerupt, deoarece în locul organului desesizat niciun alt organ nu va fi învestit cu judecarea în continuare a cauzei. (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, Decizia nr. 434/2018);

- impune îndeplinirea următoarelor condiții: a) să existe o încălcare a normelor referitoare la competența funcțională a instanței judecătorești, fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare; b) încălcarea a fost realizată de către o instanță de judecată sesizată cu soluționarea unei cauze; c) încălcarea normelor procedural- penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanțe sau chiar a instanței care a încălcat norma procedural penală respectivă; d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluționării cauzei prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziții legale referitoare la declinarea competenței și conflictul de competență. (Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de cinci judecători, Hotărârea nr. 259/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, Hotărârea nr. 476/2020);

- nu există atunci când se invocă aspecte care țin de administrarea probatoriului, nefiind pusă în discuție niciun moment competența soluționării apelurilor declarate de inculpați (...) și nici atunci când s-a invocat o instituție și, prin aceasta, un temei de drept complet străine problematicii dosarului, subsumate aspectelor legate de administrarea probatoriului în faza cercetării judecătorești. În realitate, (...) a înțeles să invoce instituția întreruperii cursului justiției pentru a solicita instanței supreme o dezlegare asupra modalității administrării unui anumit tip de probatoriu, ceea ce excede cenzurii într-o astfel de procedură. (Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, Hotărârea nr. 50/2019).

De asemenea, în doctrina juridică s-a menționat că întreruperea cursului justiției este o situație excepțională care constituie o împiedicare a desfășurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situație excepțională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunțarea unei soluții legale și fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop.

Din cele ce preced, se poate observa că întreruperea cursului justiției presupune împrejurarea în care se poate afla o cauză penală, aflată pe rolul unei instanțe judecătorești, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilității niciuneia din prevederile procedurale referitoare la competență, astfel încât nu se poate determina instanța competentă a dispune o soluție legală.

Prin urmare, Înalta Curte reține că, în prezenta cauză, niciuna dintre cerințele art. 40 alin. (4) din C. proc. pen. nu este îndeplinită, nefiind reținute elemente de natură să conducă la existența vreunui caz de întrerupere a cursului justiției unei cauze care să fie examinată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ca atare, față de cele ce preced, va respinge ca inadmisibilă cererea de constatare a întreruperii cursului justiției formulată de petentul A. privind întreruperea cursului justiției în Dosarul nr. x/2023 al Tribunalului Covasna.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obligat petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 85 RON se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.