ÎCCJ, Secția penală

Asupra conflictului de competență;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 943 din data de 26.07.2023, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2023, în baza art. 50 din C. proc. pen. cu referire la art. 345 alin. (1) și (6) raportat la art. 235 alin. (5) și la art. 330 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală a fost declinată judecarea cauzei, având ca obiect executarea ordinului european de anchetă privind audierea prin videoconferință a martorului A., emis de Curtea de Apel din Veliko Târnovo, în favoarea Curții de Apel București.

Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 15.06.2023 sub nr. x/2023, Ministerul Justiției a înaintat ordinul european de anchetă din 18.05.2023, emis de autoritățile bulgare în temeiul dispozițiilor Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014, având ca obiect audierea prin videoconferință a martorului A.

S-a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 330 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, când România este stat de executare, recunoașterea și executarea unui ordin european de anchetă sunt de competența parchetului sau instanței competente material și după calitatea persoanei, potrivit legii române. Competența teritorială este determinată în funcție de locul unde urmează să fie dusă la îndeplinire măsura de anchetă.

În ceea ce privește ordinul european de anchetă referitor la audierea unui martor prin videoconferință, ce face obiectul prezentului dosar, Tribunalul reține că, potrivit prevederilor art. 345 alin. (1) și (6) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care o persoană se află pe teritoriul României și trebuie audiată ca martor sau expert de către autoritățile competente ale statului emitent, autoritatea competentă poate să emită un ordin european de anchetă pentru a audia martorul sau expertul prin videoconferință sau alte mijloace de transmisie audiovizuală. Dispozițiile art. 235 alin. (4) - (6), alin. (8) și (10) se aplică în mod corespunzător.

Conform art. art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 cererile formulate de autoritățile altor state sunt de competența parchetelor, în cursul urmăririi penale, sau a instanțelor, în cursul judecății, competente material și după calitatea persoanei, potrivit legii române. Competența teritorială este determinată de locul unde domiciliază sau locuiește persoana care urmează să fie audiată prin videoconferință.

Analizând actele și lucrările dosarului, s-a reținut că din conținutul ordinului european de anchetă din 18.05.2023, emis de autoritățile bulgare, precum și din precizările completului de judecată din cadrul Curții de Apel din Veliko Târnovo, învestit cu soluționarea cauzei în care se solicită audierea prin videoconferință a martorului A., reiese că dosarul având ca obiect infracțiuni de corupție, se află în procedură penală de recurs de drept comun.

Pe cale de consecință, având în vedere că Dosarul nr. x/2023 al Curții de Apel din Veliko Târnovo se află în calea de atac a recursului, potrivit legislației bulgare, iar în conformitate cu art. 38 alin. (2) din C. proc. pen. curtea de apel este instanța competentă material să judece apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de judecătorii și de tribunale, tribunalul a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, secția I penală, invocată din oficiu.

Prin Sentința penală nr. 177/F din data de 28.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală în Dosarul nr. x/2023 s-a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, invocată din oficiu și, în baza art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 47 C. proc. pen. cu referire la art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 și la art. 330 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, s-a constat existența conflictului negativ de competență.

În temeiul art. 51 alin. (2) C. proc. pen. s-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Pentru a dispune astfel, în esență, s-a reținut că, în ordinul european de anchetă autoritățile judiciare din Bulgaria au arătat că în fața Curții de Apel din Veliko Târnovo a fost inițiată o cauză penală de recurs de drept comun nr. x/2023 împotriva cetățenilor bulgari B., C. și D. Aceștia sunt acuzați în temeiul articolului 302 punctul 1, coroborat cu articolul 301, alin. (1) din C. pen. al Republicii Bulgaria pentru faptul că, în diferite perioade de timp, în calitatea lor de ofițeri de poliție, au cerut și acceptat sume de bani în diferite cuantumuri de la martorul E. pentru a nu întocmi acte administrative împotriva acestuia pentru infracțiuni administrative comise în temeiul Legii privind circulația rutieră din Republica Bulgaria. Audierea martorului este necesară pentru a clarifica faptele de care este acuzat și pentru a încheia cauza în fața acestei instanțe.

În drept, autoritățile judiciare bulgare au invocat prevederile art. 139 alin. (7) din C. proc. pen. al Republicii Bulgaria și Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014.

În esență, s-a reținut că argumentele istorico-teleologice justifică interpretarea în sensul că dispozițiile art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privesc instanța competentă material și după calitatea persoanei să soluționeze cauza în fond, în caz contrar s-ar ajunge la ipoteza restrângerii scopului urmărit de legiuitor, inclusiv la situația în care Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi competentă să soluționeze aceste cereri dacă o cauză de competența curții de apel potrivit legii române s-ar afla într-o cale de atac în statul solicitant, ceea ce poate determina o distanță semnificativă față de domiciliul persoanei audiate.

De asemenea, s-a reținut că potrivit expunerii de motive a Legii nr. 306/2022, prin care au fost modificate prevederile Legii nr. 302/2004, referitoarea la executarea cererilor de asistență judiciară internațională având ca obiect audierea prin videoconferință s-a urmărit "descentralizarea sistemului de executare a acestor cereri, astfel încât să se evite deplasarea persoanei audiate la sediul curții de apel, care în unele cazuri poate determina o distanță semnificativă față de domiciliul persoanei audiate,,.

În procedura prevăzută de art. 51 C. proc. pen., cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 02 octombrie 2023, formând obiectul Dosarului nr. x/2023, cu termen de judecată la data de 11 octombrie 2023.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, conform art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție ca instanță ierarhic superioară comună celor două instanțe între care s-a ivit conflictul negativ de competență, constată că Tribunalul București este competent teritorial să soluționeze această cauză, pentru considerentele ce urmează:

Obiectul cauzei constă în solicitarea prin ordinul european de anchetă din 18.05.2023, emis de autoritățile bulgare (Curtea de Apel din Veliko Târnovo) în temeiul dispozițiilor Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind audierea prin videoconferință a martorului A.

Potrivit dispozițiilor art. 345 alin. (1) și (6) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată - Audierea prin videoconferință - În cazul în care o persoană se află pe teritoriul României și trebuie audiată ca martor sau expert de către autoritățile competente ale statului emitent, autoritatea competentă poate să emită un ordin european de anchetă pentru a audia martorul sau expertul prin videoconferință sau alte mijloace de transmisie audiovizuală. Dispozițiile art. 235 alin. (4) - (6), alin. (8) și (10) se aplică în mod corespunzător.

Conform prevederilor art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, - Audierile prin videoconferință - cererile formulate de autoritățile altor state sunt de competența parchetelor, în cursul urmăririi penale, sau a instanțelor, în cursul judecății, competente material și după calitatea persoanei, potrivit legii române. Competența teritorială este determinată de locul unde domiciliază sau locuiește persoana care urmează să fie audiată prin videoconferință.

Potrivit art. 38 alin. (4) C. proc. pen., curtea de apel soluționează și alte cauze anume prevăzute de lege.

Înalta Curte, constată că, din analiza dispozițiilor art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, reiese că norma legală face trimitere la instanța competentă material și după calitatea persoanei, fără a se face referire la competența funcțională, respectiv la situația în care cauza se află într-o cale de atac în statul solicitant.

Totodată, se reține că, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (4) C. proc. pen. competența curții de apel devine incidentă doar în cazurile în care legea o prevede în mod expres, iar dispozițiile procesual penale limitează competența curții de apel la cauzele enumerate de prevederile art. 38 C. proc. pen.

De aceea, având în vedere că prevederile art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, nu fac trimitere în mod expres la competența funcțională a curții de apel, respectiv la competența specifică căilor de atac, Înalta Curte apreciază că nu sunt incidente prevederile art. 38 alin. (4) C. proc. pen., iar competența soluționării prezentei cereri aparține instanței competente material și după calitatea persoanei să soluționeze potrivit legii române cauza în fond.

Față de cele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei având ca obiect ordinul european de anchetă vizând audierea, prin videoconferință, a martorului A. de către autoritățile judiciare bulgare, respectiv Curtea de Apel din Veliko Târnovo, în favoarea Tribunalului București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei având ca obiect ordinul european de anchetă vizând audierea, prin videoconferință, a martorului A. de către autoritățile judiciare bulgare, respectiv Curtea de Apel din Veliko Târnovo, în favoarea Tribunalului București, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 octombrie 2023.

GGC - ED