ÎCCJ, Secția penală

Asupra conflictului negativ de competență de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 190/P din 25 octombrie 2018, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în Dosar nr. x/2018, a admis excepția de necompetență materială și, în baza art. 268

3

alin. (2) și art. 268

6

alin. (2) din Legea nr. 302/2004 rap. la art. 35 C. proc. pen., a declinat competența în favoarea Judecătoriei Constanța.

S-a dispus informarea autorității emitente a ordinului european de anchetă.

S-au reținut următoarele:

La data de 23.10.2018, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța cererea de executare a unui ordin european de anchetă formulat de către Curtea de Apel Amsterdam, având ca obiect administrarea probei cu martori prin videoconferință, în cauza penală privind pe A., judecat în statul emitent al ordinului de anchetă pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma tentativei.

Din oficiu, instanța sesizată a pus în discuție excepția de necompetență materială în ceea ce privește verificarea și executarea ordinului european de anchetă.

S-a reținut că excepția este întemeiată, fiind admisă pentru următoarele motive:

În materia cooperării judiciare internaționale în aplicarea Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 03.04.2014, privind ordinul european de anchetă în materie penală, implementată prin dispozițiile art. 268

1

-art. 268

25

din Legea nr. 302/2004, cu modificările ulterioare, competența de verificare și executare a unui ordin european de anchetă aparține instanței competente material și după calitatea persoanei, potrivit legii române.

În acest sens, dispozițiile art. 35 C. proc. pen. atribuie competența judecătoriei, în lipsa unei dispoziții contrare care ar atribui competența unei instanțe superioare.

Ținând seama și de faptul că martorii afirmă a domicilia în raza Judecătoriei Constanța, s-a declinat competența privind verificarea și executarea prezentului ordin european de anchetă în favoarea Judecătoriei Constanța.

Prin Sentința penală nr. 1319 din data de 9 noiembrie 2018 a Judecătoriei Constanța, pronunțată în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 47 C. proc. pen. rap. la art. 268

18

rap. la art. 178 alin. (5) din Legea 302/2004, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Constanța.

În baza art. 51 alin. (1) C. pen. a constatat că s-a ivit un conflict negativ de competență.

În baza art. 51 alin. (2) C. pen. s-a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

S-a dispus informarea autorității emitente a ordinului european de anchetă.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Constanța a reținut următoarele:

Conform art. 268

1

alin. (2) din Legea nr. 302/2004 ordinul european de anchetă reprezintă o decizie judiciară emisă sau validată de o autoritate judiciară a unui stat membru, în scopul ducerii la îndeplinire a uneia sau mai multor măsuri de anchetă specifice într-un alt stat membru, în vederea obținerii de probe sau în vederea transmiterii probelor care se află deja în posesia autorității competente din statul de executare.

Potrivit art. 268

18

alin. (1) în cazul în care o persoană se află pe teritoriul României și trebuie audiată ca martor sau expert de către autoritățile competente ale statului emitent, autoritatea competentă poate să emită un ordin european de anchetă pentru a audia martorul sau expertul prin videoconferință sau alte mijloace de transmisie audiovizuală. Dispozițiile art. 178 alin. (4) - (6), alin. (8) și (10) se aplică în mod corespunzător. Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul audierii suspecților sau inculpaților.

Conform art. 178 alin. (5) din aceeași lege, autoritățile judiciare competente să execute cererile privind videoconferință, cereri formulate de autoritățile altor state, sunt curțile de apel.

Ca atare, s-a reținut că în contextul în care obiectul ordinului european de anchetă emis de Curtea de Apel din Amsterdam, Olanda, este audierea prin videoconferință a martorilor B. și C., în cauză sunt incidente dispozițiile exprese vizând această procedură, normele de la art. 268

18

alin. (1) din Legea nr. 302/2004 au caracter special față de prevederile art. 268

3

alin. (2) din Legea nr. 302/2004. Instanța a considerat astfel, că art. 268

18

alin. (1) din Legea nr. 302/2004 se aplică cu prioritate în materia de referință.

Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Constanța și Curtea de Apel Constanța.

Din examinarea lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța la data de 23.10.2018, sub nr. x/2018, s-a solicitat de către Curtea de Apel Amsterdam din Olanda, ca autoritățile din România să audieze prin videoconferință pe martorii B. și C.

Cadrul procesual este dat de dispozițiile referitoare la asistența judiciară în materie penală, reglementată prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Potrivit dispozițiilor art. 268

18

alin. (1) din Legea nr. 302/2004, inserate în Secțiunea a VI-a, intitulată "Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală", paragraful 2, "Dispoziții speciale", referitoare la audierea prin videoconferință, "În cazul în care o persoană se află pe teritoriul României și trebuie audiată ca martor sau expert de către autoritățile competente ale statului emitent, autoritatea competentă poate să emită un ordin european de anchetă pentru a audia martorul sau expertul prin videoconferință sau alte mijloace de transmisie audiovizuală. Dispozițiile art. 178 alin. (4) - (6), alin. (8) și (10) se aplică în mod corespunzător. Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul audierii suspecților sau inculpaților."

În conformitate cu dispozițiile art. 178 alin. (5) teza I din Legea nr. 302/2004 privind audierea prin videoconferință, autoritățile judiciare competente să execute cererile formulate de autoritățile altor state, sunt curțile de apel, în cursul judecății.

Normele art. 268

18

alin. (1) din Legea nr. 302/2004 au caracter special în raport de prevederile art. 268

3

alin. (2) din Legea nr. 302/2004, prin urmare se aplică cu prioritate în materia de referință.

Pe cale de consecință, în condițiile în care obiectul cauzei reprezintă o cerere formulată de autoritatea altui stat, respectiv ordinul european de anchetă emis de Curtea de Apel din Amsterdam, constând în audierea prin videoconferință a martorilor B. și C., sunt incidente dispozițiile cu caracter special sus-menționate, argumente în raport de care Curtea de Apel Constanța are competența de a soluționa prezenta cauză.

Față de considerentele mai sus arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind cererea de executare a unui ordin european de anchetă formulat de către Curtea de Apel Amsterdam din Olanda, având ca obiect administrarea probei cu martori prin videoconferință a martorilor B. și C., în favoarea Curții de Apel Constanța, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenții B. și C. în favoarea Curții de Apel Constanța, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 decembrie 2018.

Procesat de GGC - NN