ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 107 din 28 ianuarie 2019 pronunțată de Judecătoria Onești, în baza art. 598 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. cu referire la art. 50 C. proc. pen., s-a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Onești invocată din oficiu și declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația la executare, formulată de persoana condamnată A. în favoarea Judecătoriei Constanța.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 130 RON, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției și rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275, alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate în cauză au rămas în sarcina statului.

Judecătoria Onești, față de motivele invocate în cuprinsul contestației, a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., astfel că, în opinia acestei instanțe, Judecătoria Constanța este competentă să soluționeze cauza privind pe contestatorul A., având în vedere că este invocată o împiedicare cu privire la hotărârea ce se execută.

Prin Sentința penală nr. 181 din 18 februarie 2019 pronunțată de Judecătoria Constanța a recalificat sesizarea ca fiind contestație la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. și, în baza art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 597 alin. (6) C. proc. pen., a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Constanța și a declinat competența de soluționare a contestației la executare, privind pe condamnatul A., în favoarea Judecătoriei Onești.

În baza art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Onești și Judecătoria Constanța și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Judecătoria Constanța a considerat că în cauza se invocă o cauză de micșorare a pedepsei, în contextul în care se solicită ca instanța să se pronunțe cu privire la oportunitatea deducerii din pedeapsa aplicată condamnatului a perioadei în care acesta a fost arestat în străinătate (08.10.2018 - 28.11.2018), în vederea predării pentru executarea pedepsei aplicate prin Sentința penală nr. 16732/212/2016 a Judecătoriei Constanța.

Pe cale de consecință, a recalificat sesizarea ca fiind contestație la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., fiind evident că nu se poate discuta despre o împiedicare la executare, ci despre o cauză de micșorare a pedepsei, prin deducerea perioadei de arest executate în străinătate, în vederea predării pentru executarea în România a măsurii educative privative de libertate.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Onești pentru următoarele considerente:

Conflictul de competență reprezintă situația juridică provocată de hotărârile a două instanțe care își declină reciproc judecarea aceleiași cauze.

Conform dispozițiilor art. 588 alin. (1) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Potrivit alin. (2) al aceluiași text de lege, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) (instanța de executare) sau alin. (6) (instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Înalta Curte constată că în prezenta cauză s-a formulat contestație la executare de condamnatul A. referitor la durata deducerii perioadei executate în străinătate (în Spania) din data de 8 octombrie 2018 până la data de 28 noiembrie 2018 (astfel cum a arătat în cererea aflată la dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Onești).

Instanța supremă constată că situația la care face referire contestatorul A. (deducerea unei perioade executate în străinătate) apare după ce acesta a fost condamnat definitiv (prin Sentința penală nr. 1221 din 26 octombrie 2016 a Judecătoriei Constanța, secția penală, rămasă definitivă prin neapelare), fiind reținut la data de 28 noiembrie 2018 cu ocazia extrădării din Spania reținut la Punctul Poliției de Frontieră "Henri Coandă" - București și predat către IPJ Constanța - Serviciul de Investigații Criminale (conform procesului-verbal de predare - primire aflat la dosarului Judecătoriei Onești).

Drept urmare, în cauză sun incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., cererea condamnatului A. reprezentând o cauză de micșorare a pedepsei. Cauzele care țin de stingerea ori micșorarea pedepsei trebuie să apară ulterior dobândirii autorității de lucru judecat, iar instanța de executare să nu fi fost în măsură să ia cunoștință de acestea la soluționarea cauzei (noul C. proc. pen., comentat, N.Volonciu, A.S. Uzlău ș.a., Ed. Hamangiu, 2014, p. 1421).

Contestația la executare se întemeiază pe art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. atunci când durata arestării preventive a fost dedusă în mod greșit înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, fiind vorba despre o nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută (în acest sens și jurisprudența Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv Decizia penală nr. 167 din 12 ianuarie 2006; Decizia penală nr. 402 din 26 noiembrie 2014).

Așadar, se constată că în ceea ce privește prezenta cerere, având ca obiect contestație la executare referitor la durata deducerii perioadei executate de condamnatul A. în străinătate, competența revine Judecătoriei Onești - instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere al condamnatului - Centrul Educativ Târgu Ocna.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Onești, instanță căreia i se trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul avocatului din oficiu în sumă de 313 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției, potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Onești, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2019.

Procesat de GGC - CL