ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 519/2023

Deliberând asupra contestației formulate de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 113/F din data de 28 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2023, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 113/F din data de 28 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2023, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 și art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, s-a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii privind pe persoana extrădabilă A. .

S-a dispus extrădarea persoanei extrădabile A. către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, față de care a fost emis mandatul de arestare la data de 04.01.2023 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul Central din California .

S-a constatat că persoana extrădabilă A. înțelege să se prevaleze de beneficiul regulii specialității prevăzute de art. 74 din Legea nr. 302/2004.

S-a luat act că persoana extrădabilă A. nu și-a dat consimțământul să fie extrădat.

S-a menținut măsura arestării provizorii în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate A., conform art. 57 din Legea nr. 302/2004.

S-a constatat că persoana extrădabilă a fost reținută la data de 29.03.2023 și arestată provizoriu în vederea extrădării începând din data de 30.03.2023 la zi.

În baza art. 16 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, s-a dispus predarea către autoritățile judiciare americane a cărții de identitate nr. x pretins emise de Republica Croația pe numele B., având aplicată fotografia persoanei extrădabile A., aflate în custodia Inspectoratului General al Poliției Române-Direcția de Investigații Criminale.

În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Onorariul parțial al avocatului din oficiu desemnat pentru persoana extrădabilă, în cuantum de 1.000 RON, se suportă din fondurile Ministerului Justiției. Onorariul interpretului de limbă engleză se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin sesizarea înregistrată pe rolul instanței la data de 30.03.2023, sub nr. x/2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a înaintat solicitarea Statelor Unite ale Americii de arestare provizorie, în caz de urgență, în vederea extrădării către statul solicitant, a persoanei extrădabile A., urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de conspirație la revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 371 și activități de revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 2101, 2 (a).

S-a arătat că, în cererea formulată și transmisă de autoritățile judiciare americane, este menționată expres solicitarea de arestare provizorie în vederea extrădării. Totodată, autoritățile judiciare americane și-au luat angajamentul să transmită cererea de extrădare.

S-a învederat Curții că Ministerul Justiției din România a efectuat controlul de regularitate internațională în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, constatând că sunt îndeplinite condițiile de regularitate internațională.

Persoana extrădabilă a fost reținută pe o perioadă de 24 de ore, începând cu 29.03.2023, ora 20:30, până la 30.03.2023 ora 20:30.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 44 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 și art. 12 din Tratatul de extrădare dintre Statele Unite ale Americii și România din 2007.

Sesizarea a fost însoțită de lucrarea nr. 642/II-5/2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și actele anexă (procesul-verbal de depistare din data de 29.03.2023, nota de informare nr. x/SIJ/SA/29.03.2023 a Inspectoratului General al Poliției Române - Institutul Național de Criminalistică, procesul-verbal din data de 29.03.2023, adresa nr. x/29.03.2023 a Ministerului Justiției, solicitarea de arestare provizorie în vederea extrădării formulată de Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii și cazierul judiciar).

Prin încheierea din data de 30.03.2023 a Curții de Apel București, secția I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 277/05.04.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, în baza art. 44 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală raportat la art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, a fost admisă cererea formulată de statul solicitant Statele Unite ale Americii și s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile A. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 30.03.2023 până la 28.04.2023 inclusiv.

Prin încheierea din data de 25.04.2023 a Curții de Apel București, secția I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 349/04.05.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, în baza art. 43 alin. (5) și art. 44 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală raportat la art. 12 alin. (4) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, a fost menținută măsura arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., urmând a fi verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 zile, până la data de 24.05.2023 inclusiv.

La data de 24.04.2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a înaintat adresa nr. x/10.04.2023 a Inspectoratului General pentru Imigrări, din care rezultă că persoana extrădabilă a solicitat protecție internațională la data de 07.04.2023, în cadrul interviului pentru determinarea unei forme de protecție cel în cauză declarând că a intrat ilegal pe teritoriul României. Prin adresa nr. x/09.05.2023, Inspectoratul General pentru Imigrări a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București că cererea de protecție depusă de persoana extrădabilă a fost respinsă în procedura accelerată la data de 28.04.2023, persoana extrădabilă formulând plângere împotriva hotărârii la data de 08.05.2023.

Prin adresa nr. x PT/12.05.2023, Judecătoria Sectorului 4 București a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București că dosarul nr. x/2023 având ca obiect plângerea formulată de persoana extrădabilă are termen de judecată la data de 23.05.2023.

La data de 17.05.2023, a fost depusă cererea de extrădare, atât în limba engleză, cât și tradusă în limba română, însoțită de rechizitoriul suplimentar înlocuitor, înregistrat la Tribunalul Districtual SUA pentru Districtul Central din statul California, mandatul de arestare emis la data de 04.01.2023, dispozițiile legale aplicabile, declarațiile date sub jurământ de C. și D. și fotografia persoanei extrădabile.

Prin încheierea din data de 22.05.2023 a Curții de Apel București, secția I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 426/31.05.2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, în baza art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală a fost menținută măsura arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., urmând a fi verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 zile, până la data de 20.06.2023 inclusiv.

Prin încheierea din data de 14.06.2023 a Curții de Apel București, secția I Penală, definitivă prin necontestare, în baza art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală a fost menținută măsura arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., urmând a fi verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 zile, până la data de 13.07.2023 inclusiv.

Prin sentința civilă nr. 9062 din 13.06.2023 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr. x/2023, a fost menținută hotărârea nr. 5397870h/DD/28.04.2023 a Inspectoratului General pentru Imigrări în ceea ce privește respingerea cererii de protecție internațională și a fost respinsă cererea petentului ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri, persoana extrădabilă a declarat recurs la data de 23.06.2023.

Audiată fiind de Curte, persoana extrădabilă nu a avut obiecții privind identitatea, a arătat că nu este de acord cu extrădarea și înțelege să se prevaleze de regula specialității.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că în cauză, sunt întrunite toate condițiile legale pentru admiterea cererii și extrădarea persoanei extrădabile, nefiind incident niciun motiv obligatoriu sau opțional de refuz al extrădării.

Cu titlu preliminar, s-au constată îndeplinite condițiile de formă, potrivit art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, cererea de extrădare fiind formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant, în sprijinul cererii prezentându-se copia mandatului de arestare emis de judecător, dar și copia actului de acuzare (alin. (3) lit. a) și b), declarații, legislație relevantă, documentele purtând certificarea sau sigiliul Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii (nefiind necesară o altă certificare, autentificare sau legalizare potrivit art. 10 din același act normativ, contrar apărării) și fiind însoțite de traducerile solicitate (art. 11). În acest sens, au fost înaintate: rechizitoriul suplimentar înlocuitor înregistrat sub nr. CR: 18-759(A)-CJC la data de 04.01.2023 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, mandatul de arestare emis la data de 04.01.2023 de Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, în dosarul nr. x, declarațiile date sub jurământ de C. și D., legislația relevantă și fotografia persoanei extrădabile.

S-a reținut că rechizitoriul menționat conține suficiente informații care descriu faptele care stau la baza infracțiunilor, actul procedural având o structură dată în principal de numărul acuzațiilor aduse inculpatului-persoană extrădabilă, fiind arătate pe larg data și locul săvârșirii acestora, calificarea juridică și făcute referiri la dispozițiile legale aplicabile. Prin rechizitoriul suplimentar înlocuitor înregistrat sub nr. CR: 18-759(A)-CJC la data de 04.01.2023 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, A. a fost trimis în judecată împreună cu alte două persoane pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: conspirație la revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite § 371 și activități de revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite § 2101 și 2 (a), fiind emis mandatul de arestare la data de 04.01.2023 de Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California.

S-a reținut că faptele descrise au corespondență în legislația română, fiind, așadar, verificată condiția dublei incriminări impusă de art. 2 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007: incitare la ură și discriminare prev. de art. 369 din C. pen. (pedeapsă de la 6 luni la 3 ani sau amendă); instigare publică prev. de art. 368 alin. (1) din C. pen. (închisoarea de la 2 luni la 3 ani sau amendă); tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 din C. pen. (închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă); lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. (1) din C. pen. (închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă); ultraj prev. de art. 257 alin. (1) și (4) din C. pen. (de la 4 luni și 15 zile la 3 ani închisoare), legea ambelor state prevăzând o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare pentru aceste infracțiuni.

Conform art. 2 alin. (3) lit. a) din Tratat, o infracțiune dă loc la extrădare indiferent dacă legea statelor solicitant și solicitat încadrează sau nu acțiunile ori omisiunile care constituie infracțiunea în aceeași categorie de infracțiuni sau descriu infracțiunea prin aceeași terminologie.

Față de data consumării faptelor - 15.05.2018, s-a constatat că nici potrivit legislației statului solicitant și nici potrivit legislației statului solicitat nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale. Pedeapsa maximă prevăzută de legea americană pentru cele două infracțiuni este de 5 ani închisoare, așa cum rezultă din normele de incriminare depuse la dosar, termenul de prescripție a răspunderii penale fiind, conform dispozițiilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 3282, de 5 ani de la data comiterii infracțiunii. Așa cum prevede legislația americană, termenul de prescripție a răspunderii penale se suspendă la data înregistrării rechizitoriului la tribunalul districtual federal, iar, în plus, în cazul infracțiunii continue, cum este conspirația, termenul de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data finalizării acțiunii.

Prin urmare, s-a apreciat că termenul de prescripție a răspunderii penale a început să curgă pentru infracțiunile pentru care s-a solicitat extrădarea, la data de 15.05.2018, fiind suspendat la data înregistrării rechizitoriului inițial la Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California și anume, 01.11.2018.

Conform art. 6 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, prescripția răspunderii penale reprezintă un motiv opțional de refuz, arătându-se că extrădarea poate fi refuzată dacă s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, potrivit statului solicitant, statul solicitat urmând a ține cont de actele care ar întrerupe sau suspenda termenul de prescripție în statul solicitant.

Spre deosebire de dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, art. 6 din Tratat prevede că extrădarea poate fi refuzată dacă s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale sau a executării pedepsei potrivit legii statului solicitant, nu și potrivit statului solicitat.

Însă, chiar și în condițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, termenul de prescripție a răspunderii penale de 5 ani, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., nu s-a împlinit la data de 14.05.2023, conform legislație române, întrucât cererea de extrădare a fost depusă la dosar la data de 09.05.2023, fiind incidente dispozițiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, depunerea cererii de extrădare întrerupând termenul de prescripție.

Referitor la motivul obligatoriu de refuz, prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 și art. 4 alin. (1) și (3) din Tratat, s-a constatat că nu există motive din care să rezulte că autoritățile judiciare americane urmăresc să îl pedepsească pe A. pentru opiniile sale politice, infracțiunile pentru care acesta este trimis în judecată nefiind infracțiuni politice, iar cererea de extrădare nu este motivată politic.

Persoana extrădabilă a invocat încălcarea libertății de exprimare și a dreptului de asociere, dar aceste drepturi/libertăți nu sunt absolute, limitările impuse de lege vizând tocmai incitarea la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică. Art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, prevede că sunt exceptați de la extrădare solicitanții de azil, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața sau libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante.

S-a constatat că petentul a formulat cerere de protecție internațională, în baza Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, Inspectoratul General pentru Imigrări respingând cererea la data de 28.04.2023. Prin sentința civilă nr. 9062/13.06.2023 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr. x/2023, a fost menținută hotărârea nr. 5397870h/DD/28.04.2023 a Inspectoratului General pentru Imigrări în ceea ce privește respingerea cererii de protecție internațională, fiind respinsă cererea petentului, ca neîntemeiată.

În plus, s-a constatat că nu există date la dosar că viața sau libertatea persoanei extrădabile ar fi pusă în pericol sau ar fi supusă la tortură, tratamente inumane și degradante, în cazul extrădării în țara de origine, Statele Unite ale Americii.

Persoana extrădabilă a arătat că a mai fost judecată în anul 2018 pentru aceleași fapte care fac obiectul cererii de extrădare și a fost achitat. Curtea a constatat însă că pentru aceleași infracțiuni pentru care se solicită extrădarea, persoana extrădabilă nu a fost condamnată sau achitată în statul solicitat (nefiind incident motivul obligatoriu de refuz al extrădării, prevăzut de art. 5 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007).

Persoana extrădabilă a fost inculpată la data de 01.11.2018, de un mare juriu din Districtul Central din California, fiind emis un rechizitoriu, apoi, în cadrul aceleiași proceduri, în baza unor probe suplimentare, a fost întocmit rechizitoriul suplimentar înlocuitor, înregistrat sub nr. CR: 18-759(A)-CJC la data de 04.01.2023 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, rechizitoriu care înlocuiește rechizitoriul inițial, fiind emis mandatul de arestare la data de 04.01.2023 de Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, mandat în baza căruia s-a formulat cererea de extrădare.

Totodată, s-a reținut că potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării.

Față de cele expuse, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 și art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii s-a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii privind pe persoana extrădabilă A..

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestație persoana extrădabilă A..

Persoana extrădabilă a solicitat admiterea contestației, desființarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, în principal, respingerea cererii de extrădare formulată de autoritățile din SUA, pentru argumentele detaliat prezentate în concluziile redate în practicaua prezentei decizii.

În esență, a susținut că cererea de extrădare se impune a fi respinsă, întrucât instanțele judecătorești americane ar putea fi influențate de atitudinea malițioasă a unor jurnaliști care susțin Organizația E. și care l-au prezentat ca susținător al supremației albe. De asemenea, persoana extrădabilă se opune extrădării în Statele Unite ale Americii deoarece se teme că va fi persecutată de membrii organizației E., de la care a primit deja o serie de amenințări și nu va avea parte de un proces echitabil, din moment ce procesul a fost redeschis tocmai ca urmare a schimbărilor survenite la nivel politic.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 11 iulie 2023, sub dosar nr. x/2023, fiind stabilit prim termen la data de 13 iulie 2023, când pentru motive privind apărarea contestatorului s-a amânat cauza la data 18 iulie 2023.

La termenul din data de 18 iulie 2023, s-a dispus amânarea cauzei la data de 27 iulie 2023, în vederea clarificării procedurii derulate în fața instanței de contencios administrativ și fiscal.

Analizând contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 113/F din data de 28 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte o apreciază nefondată, pentru următoarele considerente:

Obiectul procedurii pendinte îl constituie solicitarea autorităților judiciare Statelor Unite ale Americii de arestare provizorie, în caz de urgență, în vederea extrădării către statul solicitant, a persoanei extrădabile A., urmărit internațional pentru săvârșirea infracțiunilor de conspirație la revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 371 și activități de revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 2101, 2 (a).

Procedând, prioritar, la stabilirea cadrului normativ care guvernează prezenta cauză, Înalta Curte constată, similar primei instanțe că, în cauza sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, dar și dispozițiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

Astfel, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispozițiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române, iar dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza și pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaționale la care România este parte, pe care le completează în situațiile nereglementate".

În raport cu dispozițiile legale aplicabile, în consens cu prima instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sunt îndeplinite condițiile de formă și de fond pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autoritățile americane.

În ceea ce privește condițiile de formă, Înalta Curte constată că autoritățile judiciare americane au înaintat documentele prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, cererea de extrădare fiind însoțită de informații privind identitatea și localizarea probabilă a persoanei căutate; informații care descriu faptele care stau la baza infracțiunii și un scurt istoric al cazului din punct de vedere procedural; textele legale relevante care reglementează elementele constitutive ale infracțiunii pentru care se solicită extrădarea; pedeapsa pentru infracțiunile pentru care se solicită extrădarea; prescripția răspunderii penale și informații privind aplicarea acestora în cazul infracțiunilor pentru care se solicită extrădarea.

De asemenea, cererea de extrădare a fost însoțită de copia mandatului de arestare emis de un judecător, copia actului de acuzare și informații de natură să ofere motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârșit infracțiunea pentru care se cere extrădarea.

Referitor la condițiile de fond, Înalta Curte reține că prin rechizitoriul suplimentar înlocuitor înregistrat sub nr. CR: 18-759(A)-CJC la data de 04.01.2023 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, A. a fost trimis în judecată împreună cu alte două persoane pentru săvârșirea infracțiunilor conspirație la revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite § 371 și activități de revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite § 2101 și 2 (a), fiind emis mandatul de arestare la data de 04.01.2023 de Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California.

Ca situație de fapt, s-a reținut că în perioada 15 martie 2017- 15 mai 2018, în Comitatul Los Angeles, din Districtul Central al statului California, și în alte părți, A. a conspirat cu alte persoane să se deplaseze la mitinguri politice și să folosească tactici de luptă și violență fizică împotriva persoanelor și grupurilor care nu au susținut ideologia lor. A. a fost co-fondator al mișcării F., o organizație cu o ideologie de supremație a rasei albe, care s-a prezentat public drept un grup pregătit pentru luptă, militant al unei mișcări naționaliste noi de supremație și identitate albă. A. a condus pregătiri de luptă mixte de arte marțiale ale membrilor F. ca să-i pregătească pentru confruntări viitoare. A. și alți membri F. au folosit internetul pentru a posta videoclipuri și imagini cu membrii F., care efectuau pregătire militară de luptă corp la corp, adesea intercalate cu imagini și clipuri video ale membrilor F., inclusiv ale lui A., când aceștia agresau persoane la întrunirile politice, însoțite de mesaje în sprijinul ideologiei de supremație a rasei albe, scopul fiind și acela de a recruta noi membri. În lunile martie 2017, aprilie 2017 și iunie 2017, A. s-a deplasat la trei mitinguri politice unde a participat, a ajutat și a sprijinit la comiterea mai multor acte de violență, inclusiv asupra unui ofițer de poliție de la Departamentul de Poliție Berkley.

În jurul datei de 14 septembrie 2017, A. a postat un mesaj pe Twitter care conținea o fotografie cu membrii F. care agresau contrademonstranții la mitingul din Berkley, California. Ulterior, A. a folosit internetul ca să posteze un video promoțional F., în care apăreau atât el cât și alți membri F. care agresau persoane la ambele mitinguri, combinat cu video-uri și fotografii ale membrilor F. care participau la pregătirile de luptă. În jurul datei de 18 aprilie 2018, A. și alți trei membri F. s-au deplasat în Germania, Ucraina și Italia unde au participat la pregătiri de luptă cu membrii organizațiilor de supremație a rasei albe din Europa.

Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A. este subiectul rechizitoriului nrx CR: 18-759(A)-CJC la data de 04.01.2023 al Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, iar situația de fapt a fost descrisă pe larg de către instanța fondului.

Se constată astfel, că ne regăsim în ipoteza prevăzută de art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007 care se referă la motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârșit infracțiunile pentru care se cere extrădarea. Totodată, art. 2 din același tratat prevede că o infracțiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă, tentativa, asocierea sau participarea la săvârșirea oricăreia dintre infracțiunile menționate putând de asemenea da loc la predare.

În ce privește criteriile de evaluare a condiției dublei incriminări, dispozițiile art. 2 alin. (3) lit. a) din același tratat statuează expres în sensul că o infracțiune dă loc la extrădare indiferent dacă legea statelor solicitant și solicitat încadrează sau nu acțiunile ori omisiunile care constituie infracțiunea în aceeași categorie de infracțiuni sau descriu infracțiunea prin aceeași terminologie.

Evaluând în aceste coordonate condiția dublei incriminări, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că aceasta este îndeplinită cu privire la toate faptele ce formează capetele de acuzare menționate în rechizitoriul autorităților judiciare americane, criticile contestatorului nefiind fondate sub acest aspect.

În legea penală română faptele pentru care este cercetat contestatorul au corespondent în infracțiunile de: incitare la ură și discriminare prevăzută de art. 369 din C. pen. - pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă; instigare publică prevăzută de art. 368 alin. (1) din C. pen. - pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 2 luni la 3 ani sau amendă; tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzută de art. 371 din C. pen. - pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă; lovire sau alte violențe prevăzută de art. 193 alin. (1) din C. pen. - pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă; ultraj prev. de art. 257 alin. (1) și (4) din C. pen. - pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 4 luni și 15 zile la 3 ani, astfel încât, legea ambelor state prevăzând o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare pentru aceste infracțiuni.

Așadar, se constată îndeplinită, atât condiția dublei incriminări, cât și condiția privind durata minimă a pedepsei pentru infracțiunile care dau loc la predare, atât în statul solicitant, cât și în statul solicitat.

Totodată, Înalta Curte constată că, în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, expres stipulate în art. 21 din Legea nr. 302/2004 republicată, și cele asimilate lor, prevăzute de art. 33 și art. 34 din aceeași lege, dar nici cele opționale prevăzute de art. 22 și niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele prevăzute la art. 4 -7 din Tratatului între Statele Unite ale Americii și România, ratificat prin Legea nr. 111/2008.

Art. 6 din Tratatul între Statele Unite ale Americii și România, ratificat prin Legea nr. 111/2008 prevede că extrădarea poate fi refuzată dacă s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale sau a executării pedepsei potrivit legii statului solicitant, nu și potrivit statului solicitat. Față de data consumării faptelor - 15.05.2018, se constată că nici potrivit legislației statului solicitant și nici potrivit legislației statului solicitat nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale. Pedeapsa maximă prevăzută de legea americană pentru cele două infracțiuni este de 5 ani închisoare, așa cum rezultă din normele de incriminare depuse la dosar, termenul de prescripție a răspunderii penale fiind, conform dispozițiilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 3282, de 5 ani de la data comiterii infracțiunii. Astfel, chiar și în condițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, termenul de prescripție a răspunderii penale de 5 ani, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. nu s-a împlinit la data de 14.05.2023, conform legislație române, întrucât cererea de extrădare a fost depusă la dosar la data de 09.05.2023, fiind incidente dispozițiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, depunerea cererii de extrădare întrerupând termenul de prescripție.

Așa cum prevede legislația americană, termenul de prescripție a răspunderii penale se suspendă la data înregistrării rechizitoriului la tribunalul districtual federal, iar, în plus, în cazul infracțiunii continue, cum este conspirația, termenul de prescripție a răspunderii penale începe să curgă de la data finalizării acțiunii.

În ceea ce privește motivele invocate de persoana extrădabilă, respectiv incidența motivului obligatoriu de refuz, prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 și art. 4 alin. (1) și (3) din Tratat, Înalta Curte constată că din actele existente la dosar nu rezultă existența unor motive în sensul că autoritățile judiciare americane urmăresc să îl pedepsească pe A. pentru opiniile sale politice, infracțiunile pentru care acesta este trimis în judecată nefiind infracțiuni politice, iar cererea de extrădare nu este motivată politic. De asemenea, nu există date la dosar că viața sau libertatea persoanei extrădabile ar fi pusă în pericol sau ar fi supusă la tortură, tratamente inumane și degradante, în cazul extrădării în Statele Unite ale Americii.

Totodată, Înalta Curte constată însă că pentru aceleași infracțiuni pentru care se solicită extrădarea, persoana extrădabilă nu a fost condamnată sau achitată în statul solicitat (nefiind incident motivul obligatoriu de refuz al extrădării, prevăzut de art. 5 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007). Art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, prevede că sunt exceptați de la extrădare solicitanții de azil, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața sau libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante. Persoana extrădabilă A. a formulat cerere de protecție internațională, în baza Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, Inspectoratul General pentru Imigrări respingând cererea la data de 28.04.2023. Prin sentința civilă nr. 9062/13.06.2023, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia civilă nr. 81 din 21.07.2023, pronunțată de Tribunalul București, a fost menținută hotărârea nr. 5397870h/DD/28.04.2023 a Inspectoratului General pentru Imigrări în ceea ce privește respingerea cererii de protecție internațională, fiind respinsă cererea petentului ca neîntemeiată.

În raport cu aspectele învederate, Înalta Curte reține că prima instanță, în mod judicios a autorizat extrădarea și predarea către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A., cetățean american.

În ceea ce privește criticile formulate de contestatorul persoană extrădabilă, referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, dar și art. 3 din Convenție, în sensul că există riscul de a fi persecutat, Înalta Curte constată în cauză nu au fost constatate indicii privind nerespectarea dreptului la un proces echitabil în sensul Convenției Europene, nu s-au constatat încălcări ale prevederilor privind cooperarea judiciară și nu s-au identificat motive de fond pentru ca autoritatea judiciară română să refuze extrădarea în prezenta cauză, având în vedere că extrădarea a fost cerută pentru ca persoana extrădabilă să fie cercetată pentru faptele menționate în rechizitoriul suplimentar, persoana extrădabilă fiind urmărit internațional.

Totodată, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, instanța română nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării

Față de aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 113/F din data de 28 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2023.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit interpretului de limbă engleză se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 113/F din data de 28 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 1098 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă engleză se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 iulie 2023.

GGC - MM