ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 804/2022

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 804/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 20 decembrie 2022

Asupra contestației de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin încheierea F/DL din data de 25 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 208 alin. (5) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată față de persoana extrădabilă A. (ns. 13.10.1989, cu numele prevăzut în pașaport B.), măsură pe care a menținut-o.

A fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea persoanei extrădabile A. de constatare a încetării de drept a controlului judiciar.

S-a stabilit termen pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive la data de 16.01.2023, ora 11:00.

Deliberând asupra măsurii controlului judiciar luate față de persoana extrădabilă A., prima instanță a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 51F/din 01.03.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală în dosar nr. x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 267 pronunțată la data de 26.03.2021 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, privind pe persoana solicitată A. (cetățean al Noii Zeelande, născut la data de 13.10.1989 în Noua Zeelandă), legitimat cu pașaportul nr. x x emis la data de 03.03.2020 pe numele B. (cetățean al Noii Zeelande, născut la data de 13.10.1989 în Noua Zeelandă), în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, a fost admisă cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii.

S-a dispus extrădarea și predarea, către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A. față de care a fost emis mandatul de arestare nr. 1:20-cr-78 (01) la data de 04.11.2020 de către magistratul competent din cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Texas, în vederea urmăririi pentru săvârșirea infracțiunilor de conspirație de asociere a unei organizații în cadrul căreia să efectueze și să participe în mod direct sau indirect la administrarea organizației prin activități de racket, faptă prevăzută și pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite, secțiunile 1962(d), conspirație să importe și să exporte cocaină și să producă și să distribuie cinci kilograme sau mai mult de cocaină cu intenția, cu bună știință și cu credința că această cocaină va fi importată în mod ilegal în Statele Unite, faptă prevăzută și pedepsită de Titlul 21 din Codul Statelor Unite, secțiunile 959 și 963, conspirație la spălare de bani, respectiv să transporte, să transmită și să transfere, tentativă să transporte, să transmită și să transfere un instrument monetar sau fonduri dintr-un loc în afara Statelor Unite către un loc sau printr-un loc aflat în Statele Unite, cu intenția de a promova executarea unor activități ilegale, faptă prevăzută și pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii 1956 (a)(2)(A), toate cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 Codul Statelor Unite, Secțiunea 1956 (h).

În baza art. 49 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a luat act că persoana extrădabilă a formulat opoziție la extrădare.

S-a dispus că extrădarea persoanei solicitate să fie efectuată cu respectarea regulii specialității, prevăzute de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 și art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus menținerea arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădate A. (până la predarea acesteia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, republicată).

S-a constatat că persoana extrădată fost reținută, arestată provizoriu în caz de urgență și arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 19.11.2020 la zi.

S-a luat act că predarea bunurilor, instrumentelor, obiectelor de valoare, documentelor și a altor dovezi aflate în posesia persoanei extrădabile A. la momentul depistării au fost remise autorităților judiciare americane.

La data rămânerii definitive, respectiv 26.03.2021, hotărârea a fost comunicată: Ministerului Justiției - Direcția Drept Internațional și Tratate, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, Biroului Național Interpol București, precum și Arestului Central al D.G.P.M.B.

Prin adresa nr. x/31.03.2021- Biroul Național Interpol a informat că persoana extrădată urmează a fi preluată la data de 14.05.2021.

Prin adresa nr. x/19.04.2020 Ministerul Justiției- Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară a informat că persoana extrădată a formulat o plângere care a fost înregistrată sub nr. x/21 pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea acordând cauzei un regim prioritar, în conformitate cu disp. art. 41 din Regulamentul C.E.D.O.

A decis, totodată, în conformitate cu disp. art. 39 din Regulamentul de procedură ca reclamantul A. să nu fie îndepărtat de pe teritoriul României până la data de 06 mai 2021.

La data de 05.05.2021, prin adresa nr. x/05.05.2021-Biroul Național Interpol a informat că persoana extrădată urmează a fi preluată de către autoritățile americane la data de 12.05.2021.

La data de 06.05.2021, prin adresa nr. x/06.05.2021 Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară a informat asupra faptului că în Cauza Matthews împotriva României-19124/21, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis prelungirea, pe întreaga durată a procedurilor desfășurate în fața acesteia, a măsurii provizorii privind neîndepărtarea de pe teritoriul României a reclamantului A., cetățean neo-zeelandez, născut la data de 13.10.1989 (în corespondența Curții se menționa că în conformitate cu dispozițiile art. 39 din Regulamentul de procedură, reclamantul nu poate fi extrădat pe durata procedurii în fața Curții). Curtea a atras de asemenea atenția asupra faptului că nerespectarea de către un Stat Parte la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a măsurilor stabilite de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în temeiul art. 39 din Regulamentul de procedură (măsuri provizorii) poate constitui o încălcare a Articolului 34 din Convenție (se face referire în acest sens la jurisprudența Curții în Mamatkulov și Askarov împotriva Turciei, paragrafele 128 și 129, respectiv punctul 5 din partea operativă).

Prin sentința penală nr. 96/F din data de 07.05.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I-a Penală în dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a din C. proc. pen., a fost admisă contestația la executare formulată de Biroul "Executări penale" al Curții de Apel București, secția a II-a penală. S-a constatat ivită o împiedicare la predarea către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii a persoanei extrădate A., dispusă prin sentința penală nr. 51/F/1. III.2021 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, din Dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 267/26. III.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, din Dosarul nr. x/2020, convenită pentru data de 12. V.2021. A fost menținută măsura arestării, în vederea predării, a persoanei extrădate. S-a dispus informarea autorităților judiciare din Statele Unite ale Americii, prin intermediul Ministerului Justiției din România, precum și a Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și Biroului Național Interpol, cu privire la această sentință penală și la dispozițiile art. 57 alin. (5) din Legea nr. 302/2004.

Prin decizia nr. 517/20.05.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă, ca nefondată, contestația declarată de persoana extrădată A. împotriva sentinței penale nr. 96/F din 7 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2021.

Prin sentința penală nr. 113/F din data de 03.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I-a Penală în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă, ca nefondată, cererea de punere în libertate a persoanei extrădate A.. A fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de înlocuire a măsurii arestării în vederea extrădării dispusă în privința persoanei extrădate A. cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.

Prin decizia nr. 579/10.06.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă, ca nefondată, contestația declarată de persoana extrădată A. împotriva sentinței penale nr. 113/F din data de 03 iunie 2021 a Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2021.

Prin sentința penală nr. 111/F din data de 10.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă contestația la executare formulată de Judecătorul delegat cu executarea hotărârilor penale din cadrul Curții de Apel București, secția a II Penală împotriva sentinței penale nr. 51/F/1.03.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 267/26.03.2021 pronunțată de ICCJ, privind pe persoana extrădabilă A.. S-a constatat că măsura arestării în vederea predării nu încetează de drept la data de 10.06.2021.

Prin decizia nr. 627/29.06.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 111/F din 10 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în dosarul nr. x/2021.

Prin sentința penală nr. 130/F din 25.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I-a Penală în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă ca nefondată, cererea de "Habeas Corpus", prin care persoana extrădata A. solicita constatarea caracterului nelegal al privării sale de libertate, începând cu 17.05.2021.

Prin decizia nr. 651/08.07.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădată A. împotriva sentinței penale nr. 130/F din 25 iunie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2021.

Prin încheierea penală din data de 14.07.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția II-a Penală în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă, ca nefondată, cererea persoanei extrădate A. privind revocarea arestării sau înlocuirea măsurii arestării, în vederea predării, cu măsura arestului la domiciliu ori a controlului judiciar.

Prin decizia nr. 685/27.07.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădată A. împotriva încheierii penale din data de 14 iulie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2021.

Prin încheierea penală din data de 31.08.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția II-a Penală în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă, ca nefondată, cererea persoanei extrădabile A. privind revocarea sau înlocuirea măsurii arestării, în vederea predării, cu măsura arestului la domiciliu ori a controlului judiciar.

Prin decizia nr. 752/14.09.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2021 a fost admisă contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii penale din data de 31 august 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția II penală, în dosarul nr. x/2021.

A fost desființată încheierea atacată și, rejudecând:

În baza art. 242 alin. (2) raportat la 218 alin. (1) și art. 202 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., s-a dispus înlocuirea măsurii arestului provizoriu cu măsura arestului la domiciliu față de persoana extrădabilă A., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 14.09.2021 până la data de 13.10.2021, inclusiv.

În baza art. 221 alin. (1) din C. proc. pen. s-a impus persoanei extrădabile obligația de a nu părăsi domiciliul din București, str. x, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza.

În baza art. 221 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen., s-a dispus ca pe durata arestului la domiciliu, persoana extrădabilă să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemată.

În baza art. 221 alin. (4) din C. proc. pen., s-a atras atenția persoanei extrădabile că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

S-a desemnat secția 3 Poliție a sectorului 1 București, în raza căreia domiciliază în fapt persoana extrădabilă, cu supravegherea respectării de către acesta a obligațiilor care îi revin pe durata arestării la domiciliu.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei extrădabile de sub puterea mandatului de arestare provizorie nr. 4/EX/19.11.2020, dacă nu este reținută sau arestată în altă cauză.

Prin încheierea din data de 06.10.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin necontestare, în baza art. 208 alin. (4) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului la domiciliu luată față de persoana extrădabilă A., măsură care a fost menținută până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data prezentei, în următorul conținut:

- în baza art. 221 alin. (1) C. proc. pen. persoana extrădabilă are obligația de a nu părăsi domiciliul din București, str. x, Cartierul Austriac, insula 1, vila 10, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza;

- în baza art. 221 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., pe durata arestului la domiciliu, persoana extrădabilă are obligația să se prezinte în fața instanței de judecată ori de câte ori este chemată.

S-a respins, ca neîntemeiată, cererea persoanei extrădabile A. de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar.

Prin încheierea din data de 19.11.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin necontestare, în baza art. 208 alin. (4) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea măsurii arestului la domiciliu luată față de persoana extrădabilă A. prin decizia penală nr. 752/14.09.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2021. În baza art. 242 alin. (2) și art. 202 alin. (4) lit. b) C. proc. pen. s-a înlocuit măsura preventivă a arestului la domiciliu luată față de persoana extrădabilă A. cu măsura preventivă a controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile, începând cu data rămânerii definitive a încheierii, în următorul conținut:

- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să informeze de îndată instanța de judecată sau organul judiciar în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, secția de poliție în a cărei rază teritorială își are locuința (mun. București, str. x, Cartierul Austriac, insula 1, vila 10, sector 3), conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu depășească teritoriul mun. București, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată.

În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenția persoanei extrădabile A. că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive, în condițiile legii.

Prin încheierea din data de 13.01.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin necontestare, în baza art. 208 alin. (5) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luate față de persoana extrădabilă A. (ns. 13.10.1989, cu numele prevăzut în pașaport B.), măsură care a fost menținută în următorul conținut:

În baza art. 215 alin. (1), alin. (2) lit. a) C. proc. pen. persoana extrădabilă A. va respecta următoarele obligații, pe timpul controlului judiciar:

- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să informeze de îndată instanța de judecată sau organul judiciar în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, secția de poliție în a cărei rază teritorială își are locuința (mun. București, Calea x, sector 1), conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu depășească teritoriul mun. București, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată.

S-au respins, ca neîntemeiate, cererile persoanei extrădabile A. de înlocuire a obligației de a nu depăși teritoriul mun. București, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată cu obligația de a nu depăși teritoriul României sau teritoriul mun. București și jud. Ilfov, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată, prevăzute de art. 215 alin. (2) lit. a) C. proc. pen.

Prin încheierea din data de 10.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 215 alin. (9) rap. la art. 215 alin. (8) C. proc. pen. s-a admis cererea persoanei extrădabile A. de înlocuire a obligației de a nu depăși teritoriul mun. București, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată cu obligația de a nu depăși teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată, prevăzute de art. 215 alin. (2) lit. a) C. proc. pen.

În baza art. 208 alin. (5) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luate față de persoana extrădabilă A. (ns. 13.10.1989, cu numele prevăzut în pașaport B.), măsură care a fost menținută în următorul conținut:

În baza art. 215 alin. (1), alin. (2) lit. a) C. proc. pen. persoana extrădabilă A. va respecta următoarele obligații, pe timpul controlului judiciar:

- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să informeze de îndată instanța de judecată sau organul judiciar în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, secția de poliție în a cărei rază teritorială își are locuința (mun. București, Calea x, sector 1), conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu depășească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată.

Prin decizia penală nr. 174/17.03.2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, secția Penală a admis contestația declarată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva încheierii din data de 10 martie 2022 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

A desființat, în parte, încheierea contestată și, rejudecând:

A respins cererea persoanei extrădabile A. de înlocuire a obligației de a nu depăși teritoriul mun. București decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată cu obligația de a nu depăși teritoriului României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată.

A menținut măsura controlului judiciar în conținutul stabilit prin încheierea din data de 13 ianuarie 2022 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală dispusă în dosarul nr. x/2022.

A menținut celelalte dispoziții care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Prin încheierea din data de 06.05.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 301/12.05.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, pronunțată în același dosar, în baza art. 215 alin. (9) rap. la art. 215 alin. (8) C. proc. pen. a fost respinsă cererea persoanei extrădabile A. de modificare a controlului judiciar, ca neîntemeiată.

În baza art. 208 alin. (5) C. proc. pen. a fost constată legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luate față de persoana extrădabilă A. (ns. 13.10.1989, cu numele prevăzut în pașaport B.), măsură care a fost menținută.

Prin încheierea din data de 29.06.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 434/07.07.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, pronunțată în același dosar, în baza art. 208 alin. (5) C. proc. pen. a fost constată legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luate față de persoana extrădabilă A. (ns. 13.10.1989, cu numele prevăzut în pașaport B.), măsură care a fost menținută.

În baza art. 242 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă cererea persoanei extrădabile A. de revocare a măsurii controlului judiciar, ca neîntemeiată.

Prin încheierea din data de 04.08.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin necontestare, în baza art. 215 alin. (9) rap. la art. 215 alin. (8) C. proc. pen. s-a admis cererea persoanei extrădabile A. de înlocuire a obligației de a nu depăși teritoriul mun. București, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată cu obligația de a nu depăși teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată, obligație prevăzută de art. 215 alin. (2) lit. a) C. proc. pen.

În baza art. 208 alin. (5) C. proc. pen. a fost constatată legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luate față de persoana extrădabilă A. (ns. 13.10.1989, cu numele prevăzut în pașaport B.), măsură pe care o menține în următorul conținut:

În baza art. 215 alin. (1), alin. (2) lit. a) C. proc. pen. s-a dispus ca persoana extrădabilă A. să respecte următoarele obligații, pe timpul controlului judiciar:

- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să informeze de îndată instanța de judecată sau organul judiciar în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

- să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, secția de poliție în a cărei rază teritorială își are locuința (mun. București, Calea x, sector 1), conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

- să nu depășească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată.

Prin încheierea din data de 29.09.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin necontestare, în baza art. 208 alin. (5) C. proc. pen. a fost constatată legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luate față de persoana extrădabilă A., măsură pe care instanța a menținut-o.

Având spre verificare legalitatea și temeinicia măsurii controlului judiciar luate față de persoana extrădabilă A., subsecvent examinării efectuate prin încheierea din data de 29.09.2022, instanța Curții de Apel București a reținut că are în vedere, și de această dată, următoarele:

Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii nu conține dispoziții referitoare la durata arestării în vederea predării sau la menținerea, prelungirea sau încetarea acestei măsuri.

Pe cale de consecință, în lipsa unor prevederi speciale în legea care reglementează relațiile de cooperare în materie penală dintre România și SUA, în materia măsurilor privative de libertate sunt aplicabile prevederile Legii nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Legea nr. 302/2004 prevede două categorii de măsuri privative de libertate și anume și anume:

a) în vederea extrădării persoanei solicitate [art. 43 alin. (2) din Legea nr. 302/2004: sesizează de îndată curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile]; măsura durează până la momentul rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus asupra extrădării.

b) în vederea predării persoanei solicitate [art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004: Odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentință, instanța dispune și arestarea persoanei extrădate în vederea predării]; măsura începe de la data soluționării prin hotărâre definitivă a cererii de extrădare.

În continuare, art. 43 alin. (3)-(5) din Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, conține referiri la menținerea, prelungirea, verificarea periodică a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării și sunt în sensul că arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune și este prelungită de același complet învestit cu soluționarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăși 180 de zile. După întocmirea hotărârii prin care s-a dispus arestarea, judecătorul emite de îndată mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. Prevederile C. proc. pen. cu privire la conținutul și executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător.

În privința arestării în vederea predării, măsură distinctă de arestarea provizorie dispusă pe parcursul soluționării cererii de extrădare, Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală nu conține referiri la menținerea, prelungirea, verificarea periodică a acesteia.

S-a reținut că devin astfel aplicabile dispozițiile C. proc. pen. în materie.

În acest sens, prin încheierile penale amintite mai sus, măsura controlului judiciar a fost luată față de persoana extrădabilă A., pe o durată inițială de 60 de zile, iar mai apoi menținută, potrivit art. 215

1

alin. (7) C. proc. pen. și art. 208 alin. (4) C. proc. pen.

Conform art. 208 din C. proc. pen., măsură preventivă în discuție este supusă unor verificări periodice, verificări care privesc subzistența temeiurilor care au determinat menținerea măsurii controlului judiciar sau apariția unor temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri.

În ceea ce privește legalitatea măsurii controlului judiciar, prin toate hotărârile judecătorești pronunțate de Curtea de Apel București, rămase definitive prin deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, în extras redate mai sus, s-a stabilit caracterul legal al privării de libertate a persoanei extrădabile A., indiferent dacă aceasta a îmbrăcat forma arestării în vederea predării persoanei solicitate (până la pronunțarea deciziei nr. 752/14.09.2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2021) sau a arestului la domiciliu (începând cu aceeași decizie penală), respectiv, în continuare, s-a statuat asupra caracterului legal al măsurii restrictive de libertate (începând cu data pronunțării încheierii penale din data de 19.11.2021 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2021). Aceasta, chiar și în condițiile dispunerii, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, conform art. 39 din Regulamentul său de procedură, a măsurii provizorii constând în neîndepărtarea persoanei extrădabile de pe teritoriul României pe întreaga durată a procedurilor desfășurate în fața Curții.

În prezent, persoana extrădabilă A. este supusă măsurii preventive restrictive de libertate a controlului judiciar, în temeiul încheierii penale din data de 19.11.2021 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2021, definitive prin necontestare, ca urmare a înlocuirii măsurii arestului la domiciliu, cea din urmă anterior menținută prin încheierea din data de 06.10.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin necontestare.

Prin urmare, s-a reținut că nu există elemente din care să reiasă că au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii verificate și nici nu au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea aceleiași măsuri.

Apărătorul persoanei extrădabile a solicitat să se constate încetată de drept măsura controlului judiciar, motivat de faptul că prin decizia nr. 359/2002 a Curții Constituționale instanța de contencios constituțional a decis că "sintagma sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6) cuprinsă în art. 57 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 și dispozițiile art. 57 alin. (6) din același act normativ, sunt neconstituționale. În opinia persoanei extrădate, la acest moment, ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate, cadrul legislativ prevede doar două opțiuni, fie predarea persoanei arestate în termenul de 30 de zile, fie punerea sa în stare de libertate. S-a arătat că la acest moment nu există temei legal pentru menținerea măsurii preventive a controlului judiciar deoarece C. proc. pen. român prevede posibilitatea de a se dispune această măsură preventivă doar într-un proces penal român în care persoana vizată de măsură să aibă calitatea de inculpat.

S-a mai susținut că pentru una din celelalte persoane implicate în procesul de extrădare a fost revocată măsura controlului judiciar tocmai avându-se în vedere aceste argumente.

Curtea de apel a respins ca neîntemeiată cererea astfel formulată, pentru următoarele considerente:

Pe de o parte, așa cum s-a reținut și prin decizia nr. 712/14.09.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosar nr. x/2021, rațiunea mandatului de arestare în vederea predării, astfel cum este reglementat de Legea nr. 302/2004, constă în necesitatea de a se asigura că persoanele nu se pot sustrage justiției pe întreg teritoriul țării, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei extrădabile în fața justiției statului emitent al cererii de extrădare, pentru instrumentarea procedurilor penale. Este adevărat că prin decizia Curții Constituționale, precitate, s-a constatat că "arestul provizoriu în vederea extrădării" reprezintă o formă de privare de libertate și nu poate fi încadrat între măsurile preventive privative de libertate prevăzute de normele procesual penale, acestea fiind indisolubil legate de existența unui proces penal ce se declanșează și se desfășoară potrivit C. proc. pen.."

Pe de altă parte însă, s-a observat că, spre exemplu, dispozițiile art. 102 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 302/2004, în vigoare la acest moment, prevăd posibilitatea luării măsurilor preventive prev. de art. 202 alin. (4) lit. b) C. proc. pen., în procedura de executare a mandatului european de executare, indiferent de existența unui proces penal român în care persoana vizată de măsură să aibă calitatea de inculpat iar, în plus, se observă că analiza instanței de contencios constituțional poartă asupra măsurii arestului provizoriu în vederea extrădării, în raport de această măsură preventivă privativă de libertate fiind apreciat caracterul neconstituțional al sintagmei "sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6)" cuprinsă în art. 57 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 și dispozițiile art. 57 alin. (6) din Legea 302/2004. De altfel, în esență, Curtea Constituțională a statuat lipsa unor reglementări clare și previzibile în materia privării de libertate a persoanei extrădate, a cărei predare la data stabilită nu a fost realizată (indiferent de calificarea ca forță majoră sau nu a situației intervenite), situație însă care nu este întâlnită la acest moment în prezenta cauză de vreme ce persoana extrădabilă se află sub măsura controlului judiciar, măsură dispusă ca urmare existenței necesității de a se asigura că persoana extrădabilă nu se poate sustrage justiției pe întreg teritoriul țării, în raport de natura și gravitatea faptelor presupus săvârșite pentru care s-a emis mandatul de arestare dar și obligația instanțelor, chiar în lumina practicii CEDO și a principiilor de guvernează procedura penală română, aplicabilă în completare în această materie, care impun instanțelor obligația de a analiza și dispune măsuri alternative de prevenție.

De asemenea, Curtea de apel a apreciat că situația persoanei extrădabile din prezenta cauză este diferită de cea a persoanei extrădabile C. față de care s-a dispus controlul judiciar (Decizia nr. 567/08.06.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2021) fiind avute în vedere cu totul alte argumente, respectiv faptul că persoana în cauză avea domiciliul și legături familiale în România, având copii minori, că ar fi existat date că ar desfășura pe teritoriul României activități lucrative aducătoare de venituri, aspecte analizate ca elemente de temeinicie a măsurii preventive, nu din punct de vedere al legalității.

Pentru toate aceste considerente, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de constatare a încetării de drept a măsurii controlului judiciar.

În ceea ce privește temeinicia măsurii în discuție, Curtea de apel a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii controlului judiciar a persoanei extrădabile A., la aproximativ 1 an de la dispunere, se mențin, măsură preventivă fiind în continuare necesară pentru realizarea scopurilor prevăzute în art. 202 alin. (1) din C. proc. pen., dar și în Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (de a asigura buna desfășurare a procedurii de față și de a împiedica efectiv ca persoana extrădabilă să fugă sau să se sustragă de la predarea către autoritățile americane).

S-a făcut trimitere, cu precădere, la natura infracțiunilor pentru care s-a emis, la data de 04.11.2020, mandatul de arestare nr. 1:20-cr-78 (01) de către magistratul competent din cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Texas (respectiv, conspirație de asociere a unei organizații în cadrul căreia să efectueze și să participe în mod direct sau indirect la administrarea organizației prin activități de racket, faptă prevăzută și pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite, secțiunile 1962(d) și sancționată cu pedeapsa detențiunii pe viață; conspirație să importe și să exporte cocaină și să producă și să distribuie cinci kilograme sau mai mult de cocaină cu intenția, cu bună știință și cu credința că această cocaină va fi importată în mod ilegal în Statele Unite, faptă prevăzută și pedepsită de Titlul 21 din Codul Statelor Unite, secțiunile 959 și 963, și sancționată cu pedeapsa detențiunii pe viață; conspirație la spălare de bani, respectiv să transporte, să transmită și să transfere, tentativă să transporte, să transmită și să transfere un instrument monetar sau fonduri dintr-un loc în afara Statelor Unite către un loc sau printr-un loc aflat în Statele Unite, cu intenția de a promova executarea unor activități ilegale, faptă prevăzută și pedepsită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii 1956 (a)(2)(A), toate cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 Codul Statelor Unite, Secțiunea 1956 (h), care prevede o pedeapsă maximă de 20 ani închisoare), presupus a fi comise de persoana extrădabilă în participație cu alte persoane, care își regăsesc corespondent în legislația penală română actuală, precum și la împrejurarea că aceasta și-a manifestat opoziția la predarea către autoritățile judiciare americane dar și la lipsa oricăror legături, familiale, personale, ori de natură economică ale persoanei extrădabile A. cu statul de executare - România -, prezența sa pe teritoriul acestui stat datorându-se exclusiv desfășurării unei activități presupus infracționale.

S-a reținut, de asemenea, că procedura de extrădare este în curs de executare, a fost instrumentată cu diligență și cu bună credință de către autoritățile judiciare române, care au făcut toate demersurile necesare judecării cu celeritate a cererii de extrădare, precum și predării persoanei solicitate, sens în care s-a fixat termen de predare a acestuia la data de 12.05.2021, nepredarea persoanei solicitate nefiind imputabilă statului român.

În raport de toate cele arătate, Curtea de apel a concluzionat că măsura controlului judiciar luată față de persoana extrădabilă A. (ns. 13.10.1989, cu numele prevăzut în pașaport B.) este în continuare justificată și necesară pentru atingerea scopurilor urmărite, urmând a fi menținută până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data prezentei, potrivit art. 208 alin. (5) din C. proc. pen.

II. Împotriva încheierii penale sus-menționate a formulat contestație persoana extrădabilă A., solicitând admiterea contestației, desființarea încheierii și constatarea încetării de drept a măsurii controlului judiciar.

În motivare, a făcut trimitere la Decizia nr. 359/2022 a Curții Constituționale prin care anumite prevederi din cuprinsul Legii nr. 302/2004 au fost declarate neconstituționale, nemaisubzistând temeiul juridic pentru menținerea măsurii controlului judiciar dispusă față de persoana extrădabilă.

În cauză, cadrul procesual aplicabil este dat de dispozițiile Capitolului II din Legea nr. 302/2004, precum și de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008 și art. 74 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Examinând contestația formulată cu privire la nelegalitatea măsurii preventive a controlului judiciar menținută față de contestator, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că este fondată, pentru următoarele motive:

Urmare admiterii cererii de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii și dispunerii predării către autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A. - prin sentința penală nr. 51F/din 01.03.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală în dosar nr. x/2020, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 267 pronunțată la data de 26.03.2021 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, s-a dispus, conform art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57.

Se constată că deși s-au efectuat toate demersurile necesare judecării cu celeritate a cererii de extrădare, precum și predării persoanei solicitate, fiind fixat termen de predare a acestuia la data de 12.05.2021, nepredarea persoanei solicitate nu este imputabilă statului român.

În cauză, față de persoana extrădabilă A. s-a dispus prin încheierea din data de 19.11.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin necontestare, măsura preventivă a controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile, începând cu data rămânerii definitive a încheierii, măsură care a fost ulterior menținută succesiv, prin încheierile: (i) din data de 13.01.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin necontestare, (ii) din data de 10.03.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022, prin decizia penală nr. 174/17.03.202 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, secția Penală, (iii) prin încheierea din data de 06.05.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 301/12.05.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, pronunțată în același dosar, (iv) din data de 29.06.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin decizia penală nr. 434/07.07.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, (v) prin încheierea din data de 04.08.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022, definitivă prin necontestare, (vi) din data de 29.09.2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală.

Prin încheierile penale menționate, măsura controlului judiciar a fost luată față de persoana extrădabilă A., pe o durată inițială de 60 de zile, iar mai apoi menținută, potrivit art. 215

1

alin. (7) C. proc. pen. și art. 208 alin. (4) C. proc. pen.

Înalta Curte constată că în cauză au fost aplicabile următoarele dispoziții:

- Art. 52 alin. (3): În cazul în care curtea de apel constată că sunt îndeplinite condițiile de extrădare, hotărăște admiterea cererii de extrădare, dispunând totodată menținerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57.;

- Art. 57 alin. (5): Sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6), dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile.;

- Art. 57 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, reglementează termenele pentru predarea extrădatului: În caz de forță majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autoritățile române și cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispozițiile art. 56 alin. (3) fiind aplicabile.;

- Art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, potrivit căruia arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune și este prelungită de același complet învestit cu soluționarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăși 180 de zile.

Analizând dispozițiile legale incidente în materia extrădării, Înalta Curte reține că procedura dispunerii măsurii arestului provizoriu în cadrul soluționării cererilor de extrădare se desfășoară în două etape:

- prima etapă, care presupune sesizarea curții de apel competente, de către procurorul general al parchetului competent, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării persoanei extrădabile și care se poate soluționa fie prin admiterea cererii de extrădare și prelungirea/dispunerea privării de libertate, fie prin respingerea cererii de extrădare și punerea persoanei în libertate.

- a doua etapă, în ipoteza soluției de admitere de către curtea de apel a cererii de extrădare, presupune dispunerea menținerii stării de arest provizoriu și se încheie la data stabilită între statul solicitant și statul solicitat pentru efectuarea predării persoanei extrădate. Această etapă se poate finaliza fie ca urmare a împlinirii termenelor prevăzute la art. 57 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, fie ca urmare a stabilirii unei noi date de predare a persoanei extrădate, în temeiul art. 57 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 coroborat cu art. 56 alin. (3) din același act normativ.

În caz de forță majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, Legea nr. 302/2004 prevede că autoritățile române și cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, însă se observă că actul normativ nu conține nicio reglementare relativă la măsura arestării provizorii în vederea extrădării persoanei aplicabilă în acest caz.

Dispunerea menținerii stării de arest provizoriu în vederea extrădării reprezintă etapa subsecventă soluționării cererii de extrădare, în condițiile în care persoana extrădabilă se află, în momentul pronunțării hotărârii, sub măsura arestului provizoriu în vederea extrădării. Pentru persoanele extrădabile, care în momentul pronunțării hotărârii de extrădare se aflau sub imperiul măsurii arestului la domiciliu, a controlului judiciar sau a cauțiunii, prin hotărârea de extrădare se va dispune arestarea persoanei extrădate în vederea predării, potrivit art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 359 din 26 mai 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (3), a sintagmei "sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6)" cuprinsă în art. 57 alin. (5) și ale art. 57 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală Publicată în Monitorul Oficial nr. 964 din 04.10.2022, a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată de C. în Dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel București, secția I penală și de A. în Dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel București, secția a II-a penală și s-a constatat că sintagma "sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6)" cuprinsă în art. 57 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și dispozițiile art. 57 alin. (6) din același act normativ sunt neconstituționale.

Urmare acestei decizii, prin Legea nr. 306 din 16 noiembrie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 1110 din 17 noiembrie 2022, textele art. 57 alin. (5) și (6) au fost modificate astfel: "(5) Dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile. (6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în caz de forță majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autoritățile române și cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, fără ca durata arestării provizorii totale, până la data predării, să poată depăși 180 de zile."

Analizând legalitatea măsurii preventive a controlului judiciar sub imperiul căruia se află în prezent contestatorul persoană extrădabilă A., Înalta Curte constată - raportat la prevederile legale sus-menționate și decizia instanței de contencios constitutional, ale cărei considerente prezintă interes în problema analizată, din perspectiva constatărilor efectuate în legătură cu felul și durata măsurilor preventive prevăzute pentru etapa subsecventă soluționării cererii de extrădare - că autoritățile române puteau dispune, conform legii, doar măsura arestării provizorii în vederea predării pe o durată de maxim 180 zile.

Astfel, așa cum rezultă din cele mai sus-arătate, în cadrul celei de-a doua etape a procedurii de extrădare, în situația imposibilității realizării predării/preluării persoanei extrădate, după momentul procesual al admiterii cererii de extrădare și al dispunerii menținerii stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, procedura de extrădare nu prevede posibilitatea luării măsurilor restrictive de libertate reglementate de C. proc. pen.

În acord cu dispozițiile deciziei Curții Constituționale, în cadrul acestei etape finale, care are drept scop predarea persoanei extrădabile, nu există reglementată prin lege posibilitatea dispunerii unor măsuri alternative arestului provizoriu. Se constată că măsura arestului provizoriu este de esența procedurii de predare în etapa finală a extrădării, în concepția legiuitorului buna desfășurare a procedurii de predare presupunând ca persoana extrădată să fie la dispoziția autorităților, pentru a putea fi pusă în executare preluarea acesteia de către autoritățile străine.

În acest sens sunt și statuările Curții Constituționale, care, prin decizia menționată, a reținut următoarele:

"54. (...) Curtea constată că în cadrul acestei etape a procedurii extrădării, legiuitorul are obligația pozitivă de a reglementa cadrul necesar pentru ca organele competente să poată verifica toate aspectele incidente, pentru ca măsura privativă de libertate să nu capete un caracter arbitrar. Astfel, Curtea Constituțională apreciază că, în cadrul acestei etape a procedurii extrădării, legiuitorul trebuie să prevadă instanța competentă, modalitatea de verificare a măsurii privării de libertate a persoanei extrădate, competența instanței de a verifica existența cazului de forță majoră, de a verifica în ce măsură autoritățile implicate puteau să prevadă apariția cazului de forță majoră, să evite apariția acestuia sau să limiteze efectele acestuia, de a verifica existența legăturii de cauzalitate între apariția cazului de forță majoră și imposibilitatea predării/preluării persoanei extrădate la data stabilită între statul solicitat și statul solicitant (acestea din urmă reprezentând aspecte ale conduitei autorităților implicate ce țin de realizarea cu bună-credință a atribuțiilor lor legale). Totodată, legiuitorul trebuie să reglementeze o procedură care să poată face posibilă examinarea de către instanță a existenței unei posibilități reale de extrădare a persoanei în cauză, în condițiile apariției unui caz de forță majoră a cărui întindere în timp nu poate fi stabilită a priori. Legiuitorul are obligația reglementării unei proceduri care, pe de o parte, să permită instanței ca, în urma analizării tuturor aspectelor incidente, să stabilească dacă privarea de libertate în scopul extrădării a fost de la început justificată și rămâne astfel în continuare și, pe de altă parte, să permită instanței să dispună încetarea măsurii privative de libertate sau înlocuirea acesteia cu altă măsură, în cazul în care se depășește cea necesară în mod rezonabil pentru scopul urmărit. (….)