ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 267/2021

Deliberând asupra contestației formulată de persoana extrădabilă A., constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 51/F din data de 1 martie 2021, Curtea de Apel București, secția a II-a penală a admis cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii și a dispus extrădarea și predarea persoanei extrădabile A. (cetățean al Noii Zeelande, legitimat cu pașaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe numele A.), s-a luat act că persoana extrădabilă a formulat opoziție și s-a dispus ca extrădarea acesteia să se efectueze cu respectarea regulii specialității.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, a menținut arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădate A. până la predarea acesteia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, republicată.

S-a constatat că persoana extrădată fost reținută, arestată provizoriu în caz de urgență și arestată provizoriu în vederea extrădării de la data de 19 noiembrie 2020 la zi.

S-a luat act că bunurile, instrumentele, obiectele de valoare, documentele și alte dovezi aflate în posesia persoanei extrădabile A. la momentul depistării au fost remise autorităților judiciare americane.

Cheltuielile judiciare ocazionate pe teritoriul statului român de executarea cererii de extrădare, precum și onorariul interpretului de limbă engleză au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut că, la data de 14 ianuarie 2021, a fost înregistrată sesizarea nr. x formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, pentru a se aprecia cu privire la cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare din S.U.A., referitor la numitul A. (legitimat cu pașaportul nr. x, emis la data de 3 martie 2020 pe numele A.), cetățean al Noii Zeelande, în sensul admiterii acesteia și a menținerii stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea sus-numitului, conform dispozițiilor art. 42 și art. 43 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată și Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007.

Sesizarea a fost însoțită de Ordonanța cu același nr. din data de 14 ianuarie 2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, cererea de extrădare și documentația aferentă, precum și Adresa nr. x/2020 a Ministerului Justiției întocmită, urmare a controlului de regularitate realizat în conformitate cu dispozițiile art. 37 alin. (4) raportat la art. 40 și art. 41 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

S-a notat că persoana extrădabilă a fost prezentă și asistată de apărător ales (domnul avocat B., conform Împuternicirii avocațiale nr. x/2020, aflate la fila x d.i.), fiind asigurată, totodată, și prezența unui interpret autorizat de limba engleză, respectiv a doamnei C. (Autorizație nr. x din 5 octombrie 1999) care a asigurat traducerea în cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, s-a procedat la luarea unei declarații persoanei extrădabile.

După interogatoriu, persoana extrădabilă a optat pentru continuarea procedurii, în caz de opunere la extrădare, potrivit art. 46 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, prezentând, în scris, opoziția motivată la cererea de extrădare (aflată la filele x d.i.).

S-au administrat proba cu martorul D. (depoziția se află la fila x d.i.) și proba cu înscrisuri.

Examinând cererea de extrădare formulată, curtea de apel a apreciat că aceasta este fondată, fiind îndeplinite toate condițiile legale pentru admiterea cererii și extrădarea persoanei solicitate, pentru următoarele considerente:

Reținând, în esență, că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, aplicându-se numai în situațiile nereglementate de primul act normativ menționat, curtea de apel a constatat îndeplinite condițiile de formă, potrivit art. 8 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007. Astfel, cererea de extrădare a fost formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant, în sprijinul cererii prezentându-se copia mandatului sau ordinului de arestare ori de detenție emis de un judecător, instanță sau de altă autoritate competentă, dar și copia actului de acuzare (alin. (3) lit. a) și b), documentele poartă certificarea sau sigiliul Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii (nefiind necesară o altă certificare, autentificare sau legalizare potrivit art. 10 din același act normativ, contrar apărării) și sunt însoțite de traducerile solicitate (art. 11 din legea precitată, parte din traduceri fiind realizate prin grija instanței).

În concret, s-a reținut că au fost înaintate Mandatul de arestare nr. x:x-CR-78 (01) emis la data de 4 noiembrie 2020 de către magistratul competent din cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Texas, dar și rechizitoriul înlocuitor emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite, Districtul de Est din Texas, în cauza cu nr. x:x-CR-00078.

Totodată, s-a reținut că rechizitoriul menționat conține suficiente informații care descriu faptele care stau la baza infracțiunilor, actul procedural având o structură dată în principal de numărul acuzațiilor aduse inculpatului persoană extrădabilă A., legitimat cu pașaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe numele A. (trei), fiind arătate pe larg data și locul săvârșirii acestora, calificarea juridică și făcute referiri la dispozițiile legale aplicabile.

În concret, s-a reținut că împotriva persoanei extrădabile A., au fost formulate trei acuzații:

"cap de acuzare 1:

Infracțiunea: Titlul 18 C.S.U. § 1962(d) (Conspirație la activități de racket):

Pe întreaga perioadă relevantă, inculpații A.; E., F. și G. și alții, cunoscuți și necunoscuți Marelui Juriu, au fost membri și asociați ai H. (în prezenta "H." sau "organizația"), un gang transnațional de motocicliști în afara legii ai căror membri și asociați participă la activități infracționale inclusiv trafic cu droguri, spălare de bani, trafic ilegal cu arme și acte de violență, inclusiv omor. Pe aceeași perioadă, H. au operat pe întregul teritoriu al Statelor Unite, inclusiv în Districtul de Est al statului Texas, precum și în alte țări, inclusiv în Noua Zeelandă, România și Germania.

Scopurile organizației includ fără a se limita la următoarele:

a. Să păstreze, protejeze și să extindă controlul, raza de acțiune și profiturile organizației prin uzul de violență și intimidare;

b. Să promoveze și să crească reputația organizației și a membrilor ei;

c. Să faciliteze traficul cu droguri de către membrii și asociații organizației, de exemplu prin stabilirea controlului asupra teritoriilor pentru distribuirea de narcotice, eliminarea și împiedicarea competitorilor la vânzări de droguri și oferirea de noi surse de aprovizionare pentru membri și asociați;

d. Să ofere acces membrilor și asociaților la arme de foc, explozibil și alte echipamente;

e. Să sprijine pe membri și asociați să obțină, de exemplu, asistență legală atunci când activitățile lor sunt descoperite de agenții de aplicare a legii; și

f. Să protejeze organizația și sursele ilegale de venituri, de exemplu prin mituirea organelor de aplicare a legii, amenințarea martorilor și represalii violente asupra celor care depun mărturie.

Referitor la structura, mijloacele și metodele organizației, membrii clubului H. din întreaga lume sunt organizați în subdiviziuni cunoscute drept "charters" ("filiale"). Până la data de 4 noiembrie 2020, filialele active ale clubului H. există pe șase continente, în mai multe țări inclusiv în Statele Unite, Noua Zeelandă, România și Germania.

Membrii clubului H. își afișează afilierea la grup prin faptul că poartă ecusoane pe îmbrăcăminte, numite uneori "colors" ("culori"). Aceste ecusoane includ imaginea unui craniu uman înaripat, cunoscut drept "cap de mort" și o emblemă cu cuvintele "H." cunoscută sub numele de "top rocker" ("rocker de vârf") și purtată deasupra capului de mort; și o emblemă cu numele local al filialei, cunoscută sub numele de "bottom rocker" ("rocker de jos") și purtată sub capul de mort.

Organizația folosește o structură ierarhică de conducere. În cadrul fiecărei filiale H., membrii au poziții de conducere precum "Președinte", "Vice Președinte", "Secretar", "Trezorier", "Sergent-at-arms" (persoana care protejează grupul) și "Road Captain" (Căpitanul de drum). Filialele individuale au structura lor de conducere la nivel de țară, regiune și mondial.

Filialele H. au în mod regulat ședințe și este de așteptat ca membrii să participe. În cadrul organizației, aceste ședințe se numesc "church" ("biserică"). La "church" membrii desfășoară activitățile de rutină legate de club, inclusiv planificări de evenimente, inițieri de membri, numirea liderilor, vot legat de anumite probleme care afectează clubul și discuții privind diverse subiecte cum ar fi conflicte violente cu organizații de motocicliști rivale. Clubul are periodic ședințe mai însemnate în care sunt întruniți liderii din diverse filiale. Printre acestea se includ "world meetings" ("ședințe mondiale") desfășurate o dată la doi ani.

Filialele H. folosesc anumite clădiri cunoscute drept "clubhouse" ("club") unde se țin ședințe ("church") și pentru socializare. Admiterea în cluburile H. este limitată strict la membrii organizației și anumiți oaspeți de încredere.

Persoanele care vor să fie primite în cadrul H. solicită admiterea printr-un proces îndelungat de filtrare menit să stabilească devotamentul candidatului față de H. și să ofere protecție împotriva infiltrării de către agenții de aplicare a legii. Stagiile procesului de inițiere includ următoarele:

a. Persoana devine întâi "hang-around" ("prezență pasivă"). Persoanelor care au prezență pasivă li se permite să socializeze cu membrii H. și să execute sarcini mărunte pentru organizație. Persoanele cu prezență pasivă nu au permisiunea să participe la "church" sau să afișeze "culorile" grupului.

b. După ce a dovedit că este de încredere, solicitantul devine "Prospect" ("Candidat perspectiv"). Candidaților perspectivi li se permite să participe la anumite aspecte ale activității clubului, inclusiv plata cotizațiilor. Ca semn de recunoaștere a acceptării în grup, candidaților perspectivi li se permite să poarte ecusonul "bottom rocker" descris mai sus.

c. După o perioadă de cel puțin un an în calitate de candidat perspectiv, persoana poate să devină membru integral al clubului în urma votului unanim al membrilor filialei. Persoana care a fost admisă integral este cunoscută sub numele "Full-patch member" ("Membru plin") ceea ce reflectă capacitatea ei să poarte emblema inclusiv top rocker, capul de mort și bottom rocker.

a. Filiala trebuie să aibă un anumit număr de membri ca să rămână activă;

b. Filiala trebuie să aibă un club care să îndeplinească anumite condiții;

c. Filiala trebuie să mențină o "listă" cu nume, informații de contact și limbile vorbite și trebuie să împărtășească aceste liste cu alte filiale;

d. Un membru trebuie să dețină cel puțin o motocicletă care îndeplinește anumite criterii; și

e. Un membru nu trebuie să fi fost angajat sau să fi cooperat cu agenții de aplicare a legii.

H., inclusiv liderii, membrii și asociații lor constituie o "organizație", așa cum este definită în Titlul 18, Codul Statelor Unite, Secțiunea 1961(4), adică un grup de persoane asociate în fapt și angajate în activități care afectează comerțul interstatal și internațional. Organizația s-a constituit ca o organizație în regim continuu ai căror membri și asociați funcționează ca o unitate continuă cu scopul comun de a atinge obiectivele organizației.

Privitor la conspirația la activități racket, începând cel puțin în jurul datei de 31 mai 2020 și continuând până la data 4 noiembrie 2020, în Districtul de Est al statului Texas și în alte părți, inculpații A., E., F., și G., fiind persoane angajate de și asociate cu H., o organizație angajată în activități care au afectat comerțul interstatal și internațional, împreună cu alții cunoscuți sau necunoscuți Marelui Juriu, cu bună știință și cu intenție, s-au combinat, au conspirat, s-au întrunit și au fost de acord să încalce prevederile din Titlul 18, C.S.U. § 1962(c), respectiv, să desfășoare și să participe direct sau indirect în activitatea de afaceri a organizației prin activități de racket, așa cum este definită în Titlul 18, C.S.U. §§ 1961(1) și (5), constând în mai multe:

a. activități inculpabile conform prevederilor din Titlul 18, C.S.U. § 1956 (legate de spălare de instrumente monetare);

b. activități care implică omor, inculpabile conform C. pen. din statul Texas §§ 1.04(a), 15.01, 15.02, 15.03, 19.02 și 19.03; și

c. infracțiuni care implică trafic cu substanțe controlate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21, C.S.U. §§ 848(e)(l)(A), 952, 953, 959, 960 și 963.

Ca parte a conspirației fiecare inculpat a fost de acord ca un conspirator să comită cel puțin două activități de racket în desfășurarea afacerilor organizației.

Faptele concrete imputate inculpaților, sunt următoarele:

În scopul perpetuării conspirației, ca parte și în scopul atingerii scopului acesteia, inculpații și alții au comis diverse fapte concrete în Districtul de Est al statului Texas și în alte părți, inclusiv, dar fără a se limita la:

- în jurul datei de 31 mai 2020, CUI a început negocierile privind cumpărarea cantității de 100 de kilograme de cocaină care să fie livrată în Noua Zeelandă.

- În jurul datei de 1 iunie 2020, A., un membru al clubului H. din Noua Zeelandă, a participat la negocierile privind cumpărarea cantității de 100 de kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 4 iunie 2020, CUI și A. au fost de acord să majoreze cantitatea de cocaină la 200 de kilograme.

- în jurul datei de 6 iulie 2020, un membru al conspirației a efectuat o depunere în valoare de 50.000 dolari neozeelandezi (NZD), echivalentul al aproximativ 32.000 USD, într-un cont bancar la o bancă din Texas, ca plată parțială pentru cumpărarea planificată a celor 200 de kilograme de cocaină negociate.

- în jurul datei de 19 iulie 2020, A. și G. s-au deplasat din Noua Zeelandă în România, cu scopul de a negocia tranzacția pentru cele 200 kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 21 iulie 2020, A. și G. s-au întâlnit la cină în București, România și au discutat despre cumpărarea de cocaină, inclusiv (1) să fie folosit orașul Beaumont, statul Texas ca bază pentru recepționarea plăților, producerea echipamentului industrial în care să se ascundă drogurile și exportul drogurilor din Statele Unite; (2) metode posibile de transfer ale fondurilor ca să se evită detectarea de către organele de aplicare a legii; și (3) acordul lor să se majoreze cumpărarea de 200 de kilograme cu încă 200 de kilograme în consignație, în total 400 kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 22 iulie 2020, A. și F., lider al filialei H. din România, au solicitat Persoanei 1 (despre care A. și F. știau că folosește orașul Beaumont, Texas, ca bază pentru operațiuni) să aranjeze asasinarea a trei persoane din România, inclusiv Victima 1 și Victima 2, ambii traficanți de droguri rivali și membri ai unui club de motocicliști rival.

- în jurul datei de 23 și 24 iulie 2020, A. și F. au discutat detalii ale asasinărilor planificate ale Victimei 1, de către un asasin plătit și despre intenția lor să execute asasinarea Victimei 2 dacă ea "nu a priceput mesajul", după ce Victima 1 a fost asasinată. În timpul acestor discuții, A. și F. au negociat de asemenea cumpărarea de 10 kilograme de cocaină care să fie exportate din Beaumont, Texas, pentru a fi distribuită de către F. și alții, în România.

- în jurul datei de 29 iulie 2020, A. a fost de acord să trimită bani Persoanei 1, în Beaumont, Texas, ca plată pentru asasinarea Victimei 1, descriind omorul drept "neapărat".

- În jurul datei de 3 august 2020, A. a discutat despre importanța și posibile metode de spălare a câștigurilor din vânzarea transportului de 400 de kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 5 august 2020, A. i-a spus Persoanei 1 că asasinarea Victimei 1 în România nu va afecta conducerea clubului H. din Statele Unite, explicând că Victima 1 "a vorbit și este un tovarăș rău, deci trebuie să dispară".

- în jurul datei de 7 august 2020, A. a discutat diverse subiecte inclusiv (1) penuria de metamfetamină în Noua Zeelandă, (2) rolul H. și a bandelor rivale în traficul de droguri din Noua Zeelandă, (3) coruperea ofițerilor de poliție de către H. în Noua Zeelandă și (4) politica H. de a "împușca sau înjunghia pe loc" pe membrii unui gang rival care "ne omoară frații în întreaga lume".

- în jurul datei de 14 august 2020, F. a discutat despre cumpărarea anticipată de cocaină, de complotul privind asasinarea Victimei 1 și de statutul său de "membru fondator" al filialei H. în România.

- în jurul datei de 19 august 2020, F. a dat un "cadou", constând din aproximativ 100 de grame de cocaină și un pistol cu numărul de serie șters, unei persoane în România, cu intenția ca obiectele să fie trimise prin poștă Persoanei 1 din Beaumont, Texas, în sprijinul complotului de asasinare a Victimei 1.

- în jurul datei de 19 august 2020, F. s-a oferit să procure arme de asalt suplimentare inclusiv mai multe puști automate x.

- în jurul datei de 19 august 2020, A. a discutat detalii privind transportul așteptat de 400 de kilograme de cocaină, inclusiv direcționarea cocainei prin Beaumont, Texas în drum spre România și Noua Zeelandă.

- în jurul datei de 21 august 2020, F. a furnizat două "mape" cu documente care conțineau informații de identificare și fotografii ale Victimei 1 și Victimei 2, cu intenția ca informațiile respective să fie transmise în Beaumont, Texas pentru a fi folosite de asasinul plătit care urma să localizeze și să ucidă Victima 1 și Victima 2.

- în jurul datei de 21 august 2020, F. a explicat că Victima 2 a fost vizată pentru asasinare, în parte datorită cooperării în trecut a Victimei 2 cu agenți de aplicare a legii.

- în jurul datei de 21 august 2020, A. a cerut informații de cont bancare cu scopul de a trimite plata pentru transportul planificat de 400 de kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 24 august 2020, un membru al conspirației a efectuat trei tranzacții care au rezultat într-o depunere în valoare totală de 629.182 USD într-un cont bancar într-o bancă aflată în statul Texas, sumă care urma să fie retrasă în Beaumont, Texas. Din suma respectivă, A. a alocat 10.000 USD ca plată pentru asasinarea planificată a Victimei 1, iar restul ca plată parțială pentru transportul planificat de 400 de kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 27 și 28 august 2020, F. a negociat achiziționarea armelor, inclusiv grenade și o pușca automată x, ca să fie livrate în Statele Unite.

- în jurul datei de 29 august 2020, A. a cerut achiziționarea de pistoale ca să răspundă la "penuria majoră de pistoale" în Noua Zeelandă.

- în jurul datei de 29 august 2020, CUI a discutat detalii privind tranzacția de 400 de kilograme de cocaină, inclusiv să fie folosit orașul Beaumont, statul Texas ca bază pentru recepționarea plăților, producerea echipamentului industrial în care să se ascundă drogurile și exportul drogurilor din Statele Unite.

- în jurul datei de 1 septembrie 2020, F. a discutat despre faptul că el poate să achiziționeze armament și echipament tactic din alte țări din Europa, inclusiv despre cumpărarea recentă de 50 de bucăți de veste antiglonț pentru membrii filialei lui H.

- în jurul datei de 9 septembrie 2020, un membru al conspirației a efectuat o depunere în valoare totală de 20.000 USD într-un cont bancar într-o bancă aflată în statul Texas, sumă care urma să fie retrasă în Beaumont, Texas ca plată parțială pentru transportul planificat de 400 de kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 10 septembrie 2020, F. a transmis detalii de identificare pentru cinci motociclete oferite drept garanție pentru cumpărarea planificată de 10 kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 13 septembrie 2020, F. a transmis detalii suplimentare de identificare pentru mai multe vehicule pentru a fi folosite drept garanție pentru cumpărarea cantității planificate de 10 kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 16 septembrie 2020, F. a trimis mesaje electronice Persoanei 1 în orașul Tyler, Texas, în care F. a discutat despre organizația H., a furnizat informații noi cu privire la intenția lui de a cumpăra armament și a transmis fotografii cu bancnote SUA cu care intenționa să plătească cumpărarea planificată de 10 kilograme de cocaină.

- în jurul datei de 17 septembrie 2020, F. a solicitat ca o cantitate suplimentară de 10 kilograme de cocaină să-i fie pusă la dispoziție (pentru un total de 20 de kilograme), a garantat pentru dealerul lui de arme ca fiind nașul unui "Candidat perspectiv" al grupului H., și au discutat cum asasinarea Victimei 1 va fi benefică activităților de trafic cu droguri desfășurate de H. din România prin eliminarea unui competitor.

- în jurul datei de 21 septembrie 2020, F. s-a oferit să ajute la achiziționarea de vehicule blindate pentru a fi folosite în Beaumont, Texas.

- în jurul datei de 26 septembrie 2020, F. s-a folosit de legăturile sale din rândul H. pentru a obține un avocat care să-1 reprezinte pe dealerul lui de arme care a fost reținut în Germania în timp ce era în tranzit spre România.

- în jurul datei de 26 septembrie 2020, F. a transmis fotografii cu vehicule blindate și protecție corporală oferite spre vânzare în schimbul cocainei.

- în jurul datei de 27 septembrie 2020, G. a discutat despre achiziționarea așteptată de 400 de kilograme de cocaină și a cerut să i se procure un pistol.

- în jurul datei de 28 septembrie 2020, F. a pus la dispoziție detalii și prețuri pentru arme x, grenade x, pistoale x, puști x și diferite vehicule blindate.

- în jurul datei de 28 septembrie 2020, A. a recunoscut că a bătut violent o victimă ca răzbunare pentru că victima 1-a "turnat" anterior, depunând mărturie împotriva lui A.

- în jurul datei de 9 octombrie 2020, F. a negociat achiziționarea de grenade și arme x, cât și schimbul de cocaină și bani în numerar pentru vehicule blindate.

- în jurul datei de 12 octombrie 2020, F. și alți membri H. din România au obținut un avocat care să intervină pe lângă agenții de aplicare a legii care executau o percheziție la un "Candidat perspectiv".

- în jurul datei de 14 octombrie 2020, G. a discutat despre transferul de fonduri, ca parte a plății pentru achiziționarea planificată a cantității de 400 de kilograme de cocaină.

Așadar, începând de la data de 31 mai 2020 și continuând până la data de 4 noiembrie 2020, ca parte a conspirației de racket descrisă mai sus, inculpații A., E., F. și G. s-au înțeles că un conspirator va comite infracțiuni care să încalce legile Statelor Unite cu privire la narcotice, respectiv (1) să importe în Statele Unite dintr-un loc aflat în afara Statelor Unite o substanță controlată de pe Tabelul II, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. § 952; (2) să exporte din Statele Unite un drog aflat în Tabelul II, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. § 953; și (3) să producă și să distribuie o substanță controlată de pe Tabelul II cu intenția, cunoscând și având motive rezonabile să creadă că această substanță va fi importată ilegal în Statele Unite, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. § 959; toate de mai sus implicând cel puțin 5 kg amestec și substanță care conține o cantitate detectabilă de cocaină, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 din Codul Statelor Unite, Secțiunile 963 și 960(b)(l)(B).

Începând din data de 22 iulie 2020 și până la data de 4 noiembrie 2020, ca parte a conspirației de racket descrisă mai sus, inculpații A. și F. au solicitat asasinarea Victimei 1, respectiv: cu intenția de a comite un asasinat, A. și F. au solicitat, au comandat și au încercat să determine Persoana 1 să execute anumite activități care, în circumstanțele activităților lor i-a determinat să creadă că este un asasinat (respectiv, cu intenție și cu bună știință cauzarea morții unei persoane în condițiile în care omorul este comis în schimbul unei remunerări și promisiunea de remunerare) și cooptând Persoana 1 la comiterea acestei fapte, cu încălcarea prevederilor din C. pen. al statului Texas, Secțiunile 15.03; 19.02(b)(l); 19.03(3) și 1.04(a).

Începând din data de 22 iulie 2020 și până la data de 04 noiembrie 2020, ca parte a conspirației de racket descrisă mai sus, inculpații A. și F. au solicitat asasinarea Victimei 2, respectiv: cu intenția de a comite un asasinat, A. și F. au solicitat, au comandat și au încercat să determine Persoana 1 să execute anumite activități care, în circumstanțele activităților lor i-a determinat să creadă că este un asasinat (respectiv, cu intenție și cu bună știință cauzarea morții unei persoane în condițiile în care omorul este comis în schimbul unei remunerări și promisiunea de remunerare) și cooptând Persoana 1 la comiterea acestei fapte, cu încălcarea prevederilor din C. pen. al statului Texas, Secțiunile 15.03; 19.02(b)(l); 19.03(3) și 1.04(a).

Toate cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 1962(d).

cap de acuzare 2:

Infracțiunea: Titlul 21 C.S.U. § 963 (Conspirație la importul și exportul de cocaină și producerea și distribuirea de cocaină cu intenția, buna știință și având motive rezonabile să creadă că această cocaină va fi importată ilegal în Statele Unite):

Prin aceea că în jurul lunii mai 2020 și continuând până la data 4 noiembrie 2020, în Peru, România, Noua Zeelandă, China și în Districtul de Est al statului Texas, cât și în alte părți, A., E., F., G., și I., inculpații, cu bună știință și cu intenție s-au combinat, au conspirat și s-au înțeles unii cu alții și cu alte persoane cunoscute și necunoscute Marelui Juriu al Statelor Unite, pentru a comite următoarele infracțiuni împotriva Statelor Unite: (1) cu bună știință și cu intenție să importe cel puțin cinci kilograme de amestec sau substanță care conține o cantitate detectabilă de cocaină, o substanță controlată de pe Tabelul II, din Peru în Statele Unite, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. §§ 952 și 960; (2) cu bună știință și cu intenție să exporte cel puțin cinci kilograme de amestec sau substanță care conține o cantitate detectabilă de cocaină, o substanță controlată de pe Tabelul II, din Statele Unite în România și în Noua Zeelandă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. §§ 953 și 960; și (3) cu bună știință și cu intenție să producă și să distribuie cel puțin cinci kilograme de amestec sau o substanță care conține o cantitate detectabilă de cocaină, o substanță controlată de pe Tabelul II, cu intenția, buna știință și având motive rezonabile să creadă că această substanță va fi importată ilegal în Statele Unite, cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. §§ 959 și 960.

Toate cu încălcarea prevederilor din Titlul 21 C.S.U. §§ 963 și 960(b)(l)(B).

cap de acuzare 3:

Infracțiunea: Titlul 18 C.S.U. § 1956(h) (Conspirație la spălare de bani, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 1956(a)(2)(A)

Prin aceea că în jurul lunii mai 2020 și continuând până la data 4 noiembrie 2020, în Districtul de est al statului Texas, cât și în alte părți, A., E., F., și G., inculpații, cu bună știință și cu intenție s-au combinat, au conspirat, s-au unit și s-au înțeles unii cu alții și cu alte persoane cunoscute și necunoscute Marelui Juriu al Statelor Unite, pentru a comite infracțiuni care încalcă prevederile din Titlul 18 C.S.U. § 1956, respectiv: să transporte, să transmită și să transfere și tentativa de a transporta, transmite și transfera un instrument monetar și fonduri dintr-un loc aflat în afara Statelor Unite către sau printr-un loc aflat în Statele Unite, cu intenția de a promova continuarea unei activități infracționale specifice, respectiv, conspirație să (1) importe cocaină, (2) să exporte cocaină și (3) să producă și să distribuie cu intenția, buna știință și cu având motive rezonabile să creadă că această substanță va fi importată ilegal în Statele Unite, după cum a fost descris în capătul de acuzare doi, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 1956(a)(2)(A).

Referitor la modul și mijloacele de săvârșire, s-au reținut următoarele:

Toate cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 1956(h)".

Curtea de apel a reținut că împrejurarea că Rechizitoriul înlocuitor în cauza cu nr. x:x-CR-00078 a fost emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite, Districtul de Est din Texas, (și) pe numele persoanei extrădabile A. (legitimat cu pașaportul nr. x emis la data de 03 martie 2020 pe numele A.), ca urmare a votului exprimat în acest sens de către un număr de cel puțin 12 membri ai Marelui Juriu, care au examinat dovezile privind comiterea infracțiunilor pentru care a fost inculpată persoana extrădabilă pe teritoriul statului american, stabilind caracterul suficient al faptelor și dovezilor că s-au comis infracțiunile, dar și că acestea au fost comise de inculpat (în acest sens declarația sub jurământ, în susținerea cererii de extrădare a doamnei J., procuror-adjunct în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Est din Texas, din data de 5 ianuarie 2021 care conține, de altfel, și un scurt istoric al cazului din punct de vedere procedural) este doar o expresie a dreptului procesual penal american aplicabil, nicidecum un motiv obligatoriu de refuz al extrădării.

Totodată, făcând trimitere la noțiunea de "informație" în accepțiunea art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, coroborat cu art. 8 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 111/2008, cu trimitere în mod expres la declarația în sprijinul cererii de extrădare formulată la data de 5 ianuarie 2021 de către domnul K., agent special din cadrul DEA (aspru contestată în cauză), curtea de apel a notat că art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, se referă la motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârșit infracțiunile pentru care se cere extrădarea (standardul de probă fiind astfel net inferior celui necesar pentru dispunerea unei soluții de condamnare), iar pe de altă parte, la aceleași informații din care să reiasă îndeplinirea aceleiași condiții.

S-a apreciat că au relevanță în cauză și bunurile, instrumentele, obiectele de valoare, documentele și celelalte dovezi descoperite la momentul depistării persoanei extrădabile A. legitimat cu pașaportul nr. x emis la data de 03 martie 2020 pe numele A. (aceleași care au făcut obiectul cererii de asistență judiciară internațională în materie penală înregistrată la D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală sub nr. x/2020, remise autorităților judiciare americane până la data prezentei).

S-a apreciat că este esențial de notat că potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunității extrădării.

De asemenea, reținând că au fost atașate dispozițiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii, curtea de apel a constatat că este îndeplinită și condiția dublei incriminări, dar și a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care se solicită extrădarea, condiții prevăzute de art. 2 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007.

În concret, s-a notat că faptele pentru care este cercetată persoana extrădabilă A. pe teritoriul statului american, astfel cum au fost prezentate anterior, pedepsite cu pedeapsa maximă a detențiunii pe viață (capătul unu de acuzare), pedeapsa închisorii între 10 ani și detențiunea pe viață (capătul doi de acuzare), respectiv, cu pedeapsa închisorii de maxim 20 de ani (capătul trei de acuzare), au corespondent în legislația penală română, realizând elementele de tipicitate ale infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri (pedepsită cu închisoarea de la 5 la 12 ani), trafic internațional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri (pedepsită cu închisoarea de la 7 la 15 ani), finanțarea traficului de droguri de mare risc, prev. de art. 9 din Legea nr. 143/2000 pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri (pedepsită cu pedepsele prevăzute pentru infracțiunile anterioare majorate cu o treime), grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen. (pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani), spălare a banilor, prev. de art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani) și încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni, prev. de art. 370 C. pen. (pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau amenda).

Reținând critica persoanei extrădabile constând în aceea că faptele pentru care este cercetat nu sunt incriminate și de legea statului solicitat, cu argumentarea, în esență, că faptele de trafic de droguri de mare risc și trafic internațional de droguri de mare risc ar fi rămas în stadiul actelor preparatorii neincriminate de legea penală română, toate faptele fiind, de altfel, săvârșite exclusiv pe teritoriul României, curtea de apel a reținut că aceasta este nefondată, deoarece art. 12 din Legea nr. 143/2000 pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri prevede în mod expres că tentativa la infracțiunile prevăzute la art. 2, 3, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (2) - (3), art. 7 și 9 se pedepsește, considerându-se tentativă și producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri în vederea comiterii acelorași infracțiuni.

Or, în raport de dispozițiile legale referite, condiția este îndeplinită cu trimitere la "faptele concrete" imputate persoanei extrădabile A. legitimat cu pașaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe numele A., pretins "săvârșite în scopul perpetuării conspirației, ca parte și în scopul atingerii scopului acesteia", astfel cum au fost prezentate mai sus (pct. 2), fiind purtate negocieri privind cumpărarea unei cantități de cocaină (parte din aceasta pe ruta Noua Zeelandă - Beaumont Texas - România), pe teritoriul României și nu numai, dar și cu privire la preț și bunuri oferite drept garanție, totodată, efectuate cinci depuneri într-un cont bancar la o bancă din Texas (una în valoare de aproximativ 32.000 USD, trei în valoare cumulată de 629.182 USD, cu privire la parte din sumă dispunând chiar persoana extrădabilă, a patra în valoare de 20.000 USD) cu titlu de plată parțială a prețului drogurilor, dar și purtate negocieri cu privire la modalitatea de transfer a diferenței de bani pentru întreaga cantitate de cocaină.

Totodată, s-a notat că, după cum rezultă din aceeași descriere a faptelor pretins săvârșite de persoana extrădabilă, nu se poate susține în mod judicios că acestea au fost săvârșite exclusiv pe teritoriul statului român, câtă vreme înglobează și conspirația (infracțiune de sine stătătoare), ca și prim capăt de acuzare, care presupune potrivit dreptului american o înțelegere între două sau mai multe persoane în scopul comiterii unei infracțiuni, parte din ele chiar neidentificate, dar care în mod evident ar fi acționat și pe teritoriul statului american și care își găsește corespondent în infracțiunea de grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) și (2) C. pen. (deopotrivă, infracțiune de sine stătătoare).

De altfel, chiar și infracțiunea de spălare a banilor ce face obiectul celui de-al treilea capăt de acuzare, care își găsește corespondent în infracțiunea de spălare a banilor, prev. de art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, a presupus și transferuri de instrumente monetare și fonduri dintr-un loc aflat în afara Statelor Unite către un loc aflat în Statele Unite, după cum deja s-a arătat.

Prin urmare, în acord cu dispozițiile art. 2 alin. (4) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007, chiar și în situația săvârșirii infracțiunilor în afara teritoriului statului solicitant se poate proceda la extrădare, dacă toate celelalte condiții pentru extrădare sunt îndeplinite, acest fapt fiind la latitudinea statului solicitat.

Curtea de apel a reținut, pe de o parte, că infracțiunile pentru care se solicită extrădarea nu sunt infracțiuni politice (fiind deplin respectate dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007), iar pe de altă parte, că în cauză nu se pune problema împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale potrivit legii statului solicitant (art. 6 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007), cu argumentarea că din aceeași declarație sub jurământ, în susținerea cererii de extrădare a doamnei J., procuror-adjunct în cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Est din Texas, din data de 5 ianuarie 2021, reiese că momentul epuizării activității infracționale imputate este chiar 4 noiembrie 2020, or, termenul de prescripție este de 5 ani.

Reținând că persoana extrădabilă este o persoană urmărită penal, cetățeanul neozeelandez A. fiind inculpat prin rechizitoriul înlocuitor emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite, Districtul de Est din Texas, în cauza cu nr. x:x-CR-00078 pentru săvârșirea celor trei capete de acuzare prezentate anterior, fiind emis, totodată, pe numele persoanei extrădabile mandatul de arestare nr. x:x-CR-78 (01) la data de 4 noiembrie 2020 de către magistratul competent din cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Texas, curtea de apel a notat că persoana extrădabilă nu a fost condamnată sau achitată în statul solicitat pentru aceleași infracțiuni pentru care se solicită extrădarea (art. 5 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București la 10 septembrie 2007).

De asemenea, curtea de apel a constata că nu sunt incidente nici motivele obligatorii de refuz al extrădării prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

Astfel, referitor la motivul obligatoriu de refuz prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, constând în aceea că "nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, sau al oricărui alt instrument internațional pertinent în domeniu, ratificat de România", curtea a constatat că, pe de o parte, acesta nu poate fi analizat în procedura finalizată cu emiterea Mandatului de arestare nr. x:x-CR-78 (01) la data de 4 noiembrie 2020 de către magistratul competent din cadrul Tribunalului Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Texas, iar pe de altă parte, că extrădarea persoanei extrădabile A. legitimat cu pașaportul nr. x emis la data de 03 martie 2020 pe numele A. se solicită tocmai pentru participarea la procedura derulată în fața autorităților judiciare americane, cu respectarea tuturor garanțiilor dreptului la un proces echitabil, care implică și participarea persoanei acuzate in personam la proces.

Referitor la celelalte două motive obligatorii de refuz prevăzute de art. 21 alin. (1) lit. d) și c) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, constând în aceea că "există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motiv de [...] apartenență la un anumit grup social", iar "situația sa riscă să se agraveze din motivul apartenenței la un anumit grup social", curtea de apel a notat următoarele:

În susținerea acestora s-a invocat, în esență, calitatea de membru al persoanei extrădabile la clubul H. sau "H.". Într-adevăr, astfel cum din secțiunea "Introducere" a rechizitoriul înlocuitor emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite, Districtul de Est din Texas, în cauza cu nr. x:x-CR-00078 reiese, clubul este calificat ca fiind "un gang transnațional de motocicliști în afara legii ai căror membri și asociați participă la activități infracționale inclusiv trafic cu droguri, spălare de bani, trafic ilegal cu arme și acte de violență inclusiv omor", care "a operat pe întregul teritoriu al Statelor Unite, inclusiv în Districtul de Est al statului Texas, precum și în alte țări inclusiv în Noua Zeelandă, România și Germania". Totodată, H., inclusiv liderii, membrii și asociații, ar constitui astfel o "organizație", astfel cum aceasta este definită de Titlul 18, Codul Statelor Unite, Secțiunea 1961(4) (adică un grup de persoane asociate în fapt și angajate în activități care afectează comerțul interstatal și internațional), în acest sens fiind prezentate scopurile organizației, structura, mijloacele și metodele organizației, procesul de admitere în cadrul organizației, dar și regulile căreia ea i se supune.

Cu toate acestea, în continuare, în ceea ce privește capetele de acuzare formulate împotriva persoanei extrădabile în raport cu faptele concrete comise în Districtul de Est al statului Texas și în alte părți (printre care, fără a se limita la acestea, în Peru, România, Noua Zeelandă), aceeași calitate deținută de persoana extrădabilă A. în cadrul clubului este doar de conjunctură.

Or, în aceste condiții în care actele dosarului nu sprijină teza apărării, existența unor motive serioase să se creadă că extrădarea ar fi solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motiv de apartenență la acest grup social, respectiv, existența riscului de agravare a situației persoanei din motivul apartenenței la același grup social ar trebui să reiasă din alte mijloace de probă administrate în cauză.

Prin urmare, nici depoziția martorului audiat D. (însuși membru al clubului, care a făcut referiri cu ocazia audierii sale la pretinse tratamente discriminatorii aplicate membrilor clubului pe teritoriul statului american), nici conduita autorităților judiciare străine și române cu ocazia perchezițiilor care au avut loc pe teritoriul României (ocazii cu care s-ar fi ridicat și diverse însemne ale clubului, apreciate ca "dovezi", de vreme ce apartenența la același club este relevantă în acuzare, cum s-a arătat) nu sunt suficiente în același sens.

S-a mai invocat în apărare că extrădarea ar expune persoana extrădabilă A. unui tratament incompatibil cu art. 3 din Convenția europeană a drepturilor omului, potrivit căruia "Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.", având în vedere că pedeapsa detențiunii pe viață la care ar putea fi condamnat este o pedeapsă ireductibilă, sens în care s-a invocat cauza Trabelsi împotriva Belgiei din 4 septembrie 2014 (hotărâre).

Făcând trimitere la cauza invocată de apărătorul ales al persoanei extrădabile, curtea de apel a reținut că este esențial de notat în cauză, pe de o parte, că, astfel cum reiese din relațiile înaintate de autoritățile americane, pedeapsa detențiunii pe viață ce ar putea fi aplicată persoanei extrădabile A., în cazul condamnării, pentru capetele unu și doi de acuzare, este o pedeapsă "discreționară" în sensul că poate fi aplicată o pedeapsă mai puțin severă, dispunând un anumit număr de ani de închisoare, iar pe de altă parte că persoana extrădabilă nu se regăsește în situația avută în vedere în cauza Trabelsi împotriva Belgiei, cu argumentarea că pentru a constata încălcarea art. 3 din Convenție, curtea a analizat dacă pedeapsa detențiunii pe viață de care era pasibil reclamantul era ireductibilă de jure și de facto.

În concret, s-a reținut că prevederile legale din S.U.A. nu dispun posibilitatea de eliberare condiționată în caz de condamnare pe viață, obligatorie ori facultativă, dar există mai multe posibilități pentru reducerea unei astfel de sentințe: o cooperare substanțială din partea deținutului în cadrul anchetei în cazul său și în cadrul urmăririi penale a uneia sau mai multor persoane terțe, pentru motive umanitare serioase, totodată, în temeiul Constituției S.U.A., deținuții putând solicita comutarea pedepsei sau grațierea prezidențială.

După cum și apărarea a arătat, exact în același sens sunt și relațiile comunicate de autoritățile americane în privința persoanei extrădabile A. legitimat cu pașaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe numele A.

Așadar, ca și în cauza Trabelsi împotriva Belgiei 4 septembrie 2014, curtea de apel a apreciat că se poate concluziona că legislația americană prevede diferite posibilități de reducere a pedepsei detențiunii pe viață (inclusiv prin grațiere prezidențială), ceea ce îi oferă persoanei extrădabile A. legitimat cu pașaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe numele A. o anumită perspectivă de punere în libertate.

Pe cale de consecință, pedeapsa detențiunii pe viață nu este ireductibilă de jure, după cum nu era nici în cazul reclamantului în jurisprudența menționată, însă, spre deosebire de situația în care se afla reclamantul Trabelsi, o eventuală condamnare la detențiunea pe viața a persoanei extrădabile A., este, totodată, reductibilă de facto, reduceri de pedeapsă și grațieri prezidențiale fiind acordate în mai multe rânduri, fiind prezentate inclusiv statistici cu privire la grațierile și reducerile de pedeapsă acordate.

Nu în ultimul rând, s-a evidențiat faptul că, în raport de aceleași infracțiuni pentru care se solicită extrădarea persoanei extrădabile A., de o gravitate ridicată, dar și de împrejurarea că sentința nu poate fi pronunțată decât după ce autoritățile judiciare iau în considerare toate circumstanțele atenuante și agravante relevante, pedeapsa discreționară a detențiunii pe viață nu pare a fi excesiv de disproporționată.

Și alte hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului dovedesc caracterul nefondat al susținerilor persoanei extrădabile A. legitimat cu pașaportul nr. x emis la data de 3 martie 2020 pe numele A., sens în s-au reținut următoarele cauze: Einhorn împotriva Franței 16 octombrie 2001, Schuchter împotriva Italiei, decizia privind admisibilitatea din 11 octombrie 2011; Segura Naranjo împotriva Poloniei, decizia privind admisibilitatea din 6 decembrie 2011, Harkins și Edwards împotriva Regatului Unit 17 ianuarie 2012, Babar Ahmad și alții împotriva Regatului Unit 10 aprilie 2012, Findikoglu împotriva Germaniei 7 iunie 2016 (decizie privind admisibilitatea).

Împotriva Sentinței penale nr. 51/F din data de 1 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a formulat contestație, prin apărător ales, persoana extrădabilă A.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 9 martie 2021.

În motivarea contestației, persoana extrădabilă a reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil, apreciind că este incident motivul obligatoriu de refuz al extrădării prev