ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.05.2023

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 418/2023

HOTĂRÂRE
31.05.2023
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 418/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 110/PI/ME din data de 8 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 109 alin. (1) raportat la art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, a respins sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara privind punerea în executare mandatului european de arestare emis la data de 31.03.2023 de către autoritățile judiciare din Germania, în Dosarul nr. x/18 al Tribunalului Chemnitz, pe numele persoanei urmărite internațional A..

A refuzat executarea mandatului european de arestare emis la data de 31.03.2023 de către autoritățile judiciare din Germania, în Dosarul nr. x/18 al Tribunalului Chemnitz, pe numele persoanei urmărite internațional A..

În baza art. 99 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 302/2004, a recunoscut pe cale incidentală sentința de condamnare nr. x, pronunțată la data de 04.05.2020 de Tribunalul Chemnitz, definitivă la data de 13.02.2021, și sentința de condamnare nr. x pronunțată la data de 27.09.2018 de Tribunalul Chemnitz, definitivă la data de 05.10.2018, această din urmă hotărâre fiind contopită în cea dintâi, prin care persoana urmărită A. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, compusă din pedepsele:

- 5 luni închisoare pentru infracțiunea de tentativă de furt prevăzută de art. 242 alin. (1) și (2), art. 243 alin. (1) teza 3, art. 23 din C. pen. din Germania (faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de tentativă de furt, prevăzută de art. 32 alin. (1) raportat la art. 228 alin. (1) din C. pen.),

- 8 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza 3, art. 23, art. 25 alin. (2) din C. pen. din Germania (faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. b) din C. pen.),

- 8 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza 3 din C. pen. din Germania (faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. b) din C. pen.),

- 4 luni închisoare pentru infracțiunea de tentativă de furt prevăzută de art. 242 alin. (1) și (2), art. 243 alin. (1) teza 3 din C. pen. din Germania (faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de tentativă de furt comisă de trei sau mai multe persoane împreună, prevăzută de 32 alin. (1) raportat la art. 228 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) din C. pen.),

- pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința de condamnare nr. x, pronunțată la data de 27.09.2018 de Tribunalul Chemnitz, definitivă la data de 05.10.2018, a cărei suspendare a fost revocată de Tribunalul Dresden la data de 28.01.2019, prin hotărârea 3 StVK 3055/19, definitivă la 15.02.2029, conținând pedepsele de: 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt (faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) din C. pen.), 2 luni închisoare pentru infracțiunea de furt (faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) din C. pen.), 1 an închisoare pentru infracțiunea de furt prin întrebuințarea violenței (faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 233 din C. pen.).

A dispus executarea în România de către condamnatul A. a pedepsei de 2 ani și 6 luni de închisoare.

A constatat că persoana condamnată a executat din pedeapsă, pe teritoriul Germaniei, perioada de 1 an și 6 luni, ce se deduce din pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni de închisoare, perioada rămasă de executat fiind de 364 de zile de închisoare.

A dedus din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoarea și perioada reținerii de 24 de ore, de la data de 25.04.2023, ora de 14.50, până la data de 26.04.2023, ora 14:50, precum și arestul provizoriu executat în baza mandatului de arestare nr. x/PI/ME/26.04.2023, din data de 26.04.2023 la zi.

În baza art. 99 alin. (3) teza 3 din Legea nr. 302/2004, a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei la data pronunțării sentinței.

A dispus revocarea mandatului de arestare preventivă nr. 41/PI/ME din 26.04.2023 emis de către Curtea de Apel Timișoara, concomitent cu emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii.

A dispus comunicarea soluției Ministerului Justiției, autorității judiciare emitente a mandatului european de arestare, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cheltuielile judiciare avansate de stat au fost reținute în sarcina acestuia.

În baza art. 8 alin. (1) lit. b) din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocatului pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală și cooperare judiciară internațională în materie penală, a dispus plata sumei de 1098 RON, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, ce se va vira din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Timiș.

A dispus plata sumei de 2.160,10 RON din fondurile Ministerului Justiției în contul bancar al S.C. B. S.R.L., reprezentând costul traducerilor înscrisurilor conform facturilor seria x nr. x/27.04.2023 și seria x nr. x/08.05.2023.

Pentru a se pronunța în acest sens, a reținut că, prin sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara s-a solicitat, în temeiul art. 103 - 104 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, executarea mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare din Germania împotriva persoanei urmărite internațional A., arestarea și predarea persoanei urmărite internațional A. către organele judiciare Germania, precum și să se constate că aceasta nu a renunțat la beneficiul regulii specialității.

Procurorul a menționat că din cuprinsul actelor aflate la dosar reiese că la data de 31.03.2023, în dosarul nr. x, a fost emis de către Judecătoria Chemnitz un mandat european de arestare pe numele persoanei urmărite internațional A., în vederea executării unui rest de pedeapsă, din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, la care a fost condamnat pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt și tentativă la infracțiunea de furt.

S-a menționat că mandatul european de arestare se întemeiază pe sentința Tribunalului Chemnitz din 04.05.2020, definitivă de la data de 13.02.2021, referința x. În sentința menționată mai sus a fost inclusă și sentința Tribunalului Local din Chemnitz din 27.09.2018, nr. dosar: x. S-a precizat de către autoritățile străine că infractorul s-a aflat în arest preventiv și a executat deja o parte din pedeapsa privativă de libertate, fiind eliberat din arest înainte ca hotărârea să devină definitivă.

În fapt, autoritățile judiciare din Germania au reținut că, în perioada 12.02.2018 - 16.04.2018, persoana urmărită a comis mai multe furturi din centre comerciale C., din localitățile Freiberg, Annaberg, Marienberg, Olbernhau și Chemnitz din Germania, de unde a sustras diverse bunuri.

A fost atașată lucrarea nr. 3210/II-5/2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Față de persoana urmărită internațional A. a fost luată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, măsura reținerii pe o perioadă de 24 ore, începând cu data de 25.04.2023, ora 14:30 până la data de 26.04.2023, ora 14:30.

La termenul de judecată din data de 26.04.2023, persoana solicitată a arătat că nu este de acord să fie predată autorităților din Germania și a formulat o cerere de recunoaștere pe cale incidentală a hotărârii străine și de executare a pedepsei într-un penitenciar din România.

Prin încheierea din data de 26 aprilie 2023, față de cererea persoanei solicitate, de recunoaștere pe cale incidentală a hotărârii străine și de executare a pedepsei într-un penitenciar din România, Curtea de Apel, în temeiul art. 104 alin. (12) din Legea nr. 302/2004, a dispus amânarea judecății cauzei în vederea comunicării de către autoritățile străine a hotărârilor care au stat la baza mandatului european de arestare emis la data de 31.03.2023 de Tribunalul Chemnitz, respectiv sentința de condamnare nr. x, pronunțată la data de 04.05.2020 de Tribunalul Chemnitz, definitivă la data de 13.02.2021, și sentința de condamnare nr. x, pronunțată la data de 27.09.2018 de Tribunalul Chemnitz, definitivă la data de 05.10.2018, cu indicarea pedepselor componente, a modalității de contopire a pedepselor, a perioadei executate și a restului rămas de executat.

În baza art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus arestarea preventivă, în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare, a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 26.04.2023 până la data de 25.05.2023 inclusiv.

La data de 05.05.2023, autoritățile judiciare din Germania au comunicat Curții de Apel Timișoara următoarele înscrisuri în copie certificată: sentința Judecătoriei Chemnitz din 27.09.2018, sentința Judecătoriei Chemnitz din 04.05.2020, hotărârea de revocare a Tribunalului Dresden - Camera de executare penală străină Riesa din data de 28.01.2019, hotărârea de rectificare din data de 28.02.2019, notificarea de comunicare privind hotărârea de revocare.

S-a mai depus răspunsul Parchetului Chemnitz în care se arată că pedeapsa privativă de libertate totală, de 1 an și 6 luni, dispusă în procedura x prin sentința Judecătoriei Chemnitz din 27.09.2018 a fost executată integral în perioada 04.03.2019-21.05.2020, în baza deciziei de revocare a Tribunalului Dresden - Camera de executare penală externă; în procedura x, s-a dispus o pedeapsă totală cu închisoarea de 2 ani și 6 luni prin sentința Judecătoriei Chemnitz din 04.05.2020, iar sentința Judecătoriei Chemnitz din 27.09.2018 a fost inclusă, prin contopire, în pedeapsa totală cu închisoarea; astfel, după deducerea pedepsei cu închisoarea de 1 an și 6 luni, deja executată din pedeapsa totală cu închisoarea de 2 ani și 6 luni, au rămas 364 de zile de închisoare de executat.

La termenul de dezbateri, persoana solicitată și-a menținut motivul facultativ de refuz de executare a mandatului european de arestare, solicitând recunoașterea hotărârii străine pe cale incidentală și executarea pedepsei în România.

Instanța de fond a reținut, în esență, că mandatul european de arestare a fost emis la data de 31.03.2023 de Tribunalul Chemnitz, în baza sentinței de condamnare nr. x pronunțată la data de 04.05.2020 de Tribunalul Chemnitz, definitivă la data de 13.02.2021, față de persoana solicitată A., cetățean român. Din actele transmise de către autoritățile germane, a constatat că, inițial, prin sentința de condamnare nr. x, pronunțată la data de 27.09.2018 de Tribunalul Chemnitz, definitivă la data de 05.10.2018, persoana solicită A. a fost condamnată la pedeapsa totală de 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendare condiționată, pedeapsă rezultantă compusă din pedepsele: 6 luni de închisoare pentru infracțiunea de furt; 2 luni de închisoare pentru infracțiunea de furt; 1 an de închisoare pentru infracțiunea de furt prin întrebuințarea violenței.

Ca stare de fapt, s-au reținut următoarele:

Prin hotărârea nr. 3 StVK 3055/19 din data de 28.01.2019, definitivă la 15.02.2019 a fost revocată suspendarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare de către Tribunalul Dresden.

Prin sentința de condamnare nr. x pronunțată la data de 04.05.2020 de Judecătoria Chemnitz, definitivă la data de 13.02.2021, persoana solicitată A. a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare, compusă din pedepsele:

- 5 luni închisoare pentru infracțiunea de tentativă de furt prevăzută de art. 242 alin. (1) și (2), art. 243 alin. (1) teza 3, art. 23 din C. pen. din Germania;

- 8 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza 3, art. 23, art. 25 alin. (2) din C. pen. din Germania;

- 8 luni închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza 3 din C. pen. din Germania;

- 4 luni închisoare pentru infracțiunea de tentativă de furt prevăzută de art. 242 alin. (1) și (2), art. 243 alin. (1) teza 3 din C. pen. din Germania;

- pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința de condamnare nr. x pronunțată la data de 27.09.2018 de Tribunalul Chemnitz, definitivă la data de 05.10.2018, a cărei suspendare a fost revocată de Tribunalul Dresden la data de 28.01.2019 prin hotărârea x, definitivă la 15.02.2029, conținând pedepsele de: 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt, 2 luni închisoare pentru infracțiunea de furt, 1 an închisoare pentru infracțiunea de furt prin întrebuințarea violenței.

Ca stare de fapt, prin sentința de condamnare nr. x pronunțată la data de 04.05.2020 de Judecătoria Chemnitz, definitivă la data de 13.02.2021, s-au reținut următoarele:

În ceea ce privește situația executării pedepselor, conform datelor comunicate de Parchetul Chemnitz, instanța de fond a reținut că pedeapsa privativă de libertate totală de 1 an și 6 luni dispusă în procedură x prin sentința Judecătoriei Chemnitz din 27.09.2018 a fost executată integral în perioada 04.03.2019-21.05.2020, în baza deciziei de revocare a Tribunalului Dresden - Camera de executare penală externă. În procedura x, s-a dispus o pedeapsă totală cu închisoarea de 2 ani și 6 luni prin sentința Judecătoriei Chemnitz din 04.05.2020, iar sentința Judecătoriei Chemnitz din 27.09.2018 a fost inclusă, prin contopire, în pedeapsa totală cu închisoarea. Astfel, după deducerea pedepsei cu închisoarea de 1 an și 6 luni, deja executată din pedeapsa totală cu închisoarea de 2 ani și 6 luni, au rămas 364 de zile de închisoare de executat.

A constatat că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 172 alin. (3) raportat la art. 167 alin. (1) lit. a)-e) din Legea nr. 302/2004 pentru recunoașterea hotărârii străine de condamnare, întrucât:

1) Hotărârea străină de condamnare este definitivă și executorie. Din actele și lucrările dosarului reiese că sentința de condamnare nr. x pronunțată la data de 04.05.2020 de Tribunalul Chemnitz a rămas definitivă la data de 13.02.2021, și conține, prin contopire, sentința de condamnare nr. x pronunțată la data de 27.09.2018 de Tribunalul Chemnitz, definitivă la data de 05.10.2018.

2) Faptele pentru care s-a aplicat pedeapsa închisorii ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârșite pe teritoriul României, infracțiunile de furt, respectiv de tâlhărie. Sub acest aspect, s-a constatat că: pedeapsa de 5 luni închisoare a fost aplicată pentru infracțiunea de tentativă de furt prevăzută de art. 242 alin. (1) și (2), art. 243 alin. (1) teza 3, art. 23 din C. pen. din Germania (faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de tentativă de furt, prevăzută de art. 32 alin. (1) raportat la art. 228 alin. (1) din C. pen., pedeapsa de 8 luni închisoare a fost aplicată pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza 3, art. 23, art. 25 alin. (2) din C. pen. din Germania, faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. b) din C. pen., pedeapsa de 8 luni închisoare a fost aplicată pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza 3 din C. pen. din Germania, faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. b) din C. pen., pedeapsa de 4 luni închisoare a fost aplicată pentru infracțiunea de tentativă de furt prevăzută de art. 242 alin. (1) și (2), art. 243 alin. (1) teza 3 din C. pen. din Germania, faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de tentativă de furt comisă de trei sau mai multe persoane împreună, prevăzută de 32 alin. (1) raportat la art. 228 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 alin. (1) lit. a) din C. pen., pedeapsa de 6 luni închisoare a fost aplicată pentru infracțiunea de furt, faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) din C. pen., pedeapsa de 2 luni închisoare a fost aplicată pentru infracțiunea de furt, faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) din C. pen., iar pedeapsa de 1 an închisoare a fost aplicată pentru infracțiunea de furt prin întrebuințarea violenței, faptă cu corespondent în legea penală română în infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 233 din C. pen.

3) Persoana condamnată are cetățenie română. Din actele aflate la dosarul cauzei rezultă fără dubiu îndeplinirea condiției referitoare la cetățenia persoanei condamnate, datele confirmând acest aspect.

4) Persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România.

5) Nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 163 din Legea nr. 302/2004.

De asemenea, a reținut că natura și durata pedepselor aplicate de instanța străină corespund cu natura și durata pedepselor prevăzute de legea penală română, iar durata pedepsei rezultante aplicate nu depășește totalul pedepselor stabilite pentru infracțiunile concurente, astfel că nu este necesară adaptarea pedepsei, conform art. 166 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 302/2004.

Împotriva sentinței penale nr. 110/PI/ME din data de 8 mai 2023 a Curții de Apel Timișoara, secția penală a formulat contestație persoană solicitată A., fără a indica motivele exercitării căii de atac.

În dezbateri, apărătorul ales al persoanei solicitate a invocat faptul că instanța de fond nu a dedus întreaga durată a pedepsei executate în străinătate, precizând că a fost arestat de către autoritățile germane în martie 2018 și pus în libertate la data de 17 iunie 2020.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., în raport de motivele invocate și de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Înalta Curte notează, preliminar, că, în prezenta cauză, este incident motivul facultativ de refuz prevăzut de dispozițiile art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată este cetățean român și nu a fost de acord cu predarea sa către autoritățile judiciare din Germania în vederea executării pedepsei cu închisoarea.

Potrivit dispozițiilor art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare când acesta a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea, dacă persoana solicitată este cetățean român și declară că refuză să execute pedeapsa în statul membru emitent.

Potrivit dispozițiilor art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, în situația în care, în cauză, este incident exclusiv cazul prevăzut la alin. (2) lit. c), anterior pronunțării hotărârii prevăzute la art. 109, autoritatea judiciară română de executare solicită autorității judiciare de emitere transmiterea unei copii certificate a hotărârii de condamnare, precum și orice alte informații necesare, informând autoritatea judiciară emitentă cu privire la scopul pentru care astfel de documente sunt solicitate. Recunoașterea hotărârii penale străine de condamnare se face, pe cale incidentală, de instanța de judecată în fața căreia procedura executării mandatului european de arestare este pendinte (...).

Raportat la aceste dispozițiile legale, Înalta Curte constată că la dosar au fost atașate hotărârile de condamnare emise de autoritățile judiciare din Germania.

În ceea ce privește efectele hotărârii străine de condamnare, instanța reține că devin incidente dispozițiile art. 172 din Legea 302/2004, republicată, referitoare la recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești pronunțate în alte state membre ale Uniunii Europene, în cazul în care persoana condamnată se află în România, potrivit cărora obiectul procedurii îl constituie verificarea condițiilor prevăzute la art. 167 din același act normativ.

Referitor la condițiile prevăzute de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, constată că acestea au fost corect reținute și evaluate de către instanța de fond, care a expus pe larg argumentele care au condus la această concluzie, pe care Înalta Curte și le însușește.

De altfel, persoana solicitată nu contestă hotărârea Curții de Apel Timișoara sub acest aspect, exercitarea căii de atac fiind motivată exclusiv din perspectiva perioadei care s-a reținut a fi executate din pedeapsa cu închisoarea a cărei recunoaștere s-a dispus, pe considerentul că persoana solicitată a fost arestată de către autoritățile germane în martie 2018 și pusă în libertate la data de 17 iunie 2020.

În analiza argumentelor privind greșita deducere a perioadei deja executate, Înalta Curte reține că, prin adresa emisă la data de 24 aprilie 2023, instanța de fond a solicitat autorităților germane să comunice atât hotărârile care au stat la baza emiterii mandatului european de arestare, cu indicarea pedepselor componente și a modalității de contopire a pedepselor, cât și pedeapsa executată de către persoana solicitată A. și restul rămas de executat .

Din cuprinsul informațiilor transmise de către autoritățile germane, a căror traducere se regăsește la dosar fond, reiese că persoana solicitată a executat din pedeapsa rezultantă aplicată prin hotărârea a cărei recunoaștere se solicită, de 2 ani și 6 luni de închisoare, 1 an și 6 luni de închisoare, executată în perioada 4.03.2019-21.05.2020 . Neconcordanțele la care face referire persoana solicitată, în sensul că s-a aflat în executarea pedepsei din luna martie 2018, precum și faptul că perioada indicată nu ar fi exactă, neavând o durată de un an și 6 luni, reprezintă doar nelămuriri cu privire la modalitatea de computare a pedepselor în a căror executare s-a aflat persoana solicitată, care pot fi clarificate exclusiv de către autoritățile germane, aceasta în contextul în care aceasta nu a prezentat date concrete care să conducă la o altă concluzie.

Dimpotrivă, indicarea expresă în cuprinsul sentinței de condamnare nr. x pronunțată la data de 27.09.2018 de Tribunalul Chemnitz, definitivă la data de 05.10.2018, a perioadei în care aceasta a fost arestată provizoriu, respectiv din data de 16.04.2018, când a fost prinsă, faptul că executarea pedepsei de 1 an și 6 luni aplicate prin hotărârea antereferită a fost suspendată condiționat, suspendare care ulterior, la data de 28 ianuarie 2019, a fost revocată ca urmare a săvârșirii de către persoana solicitată a unei infracțiuni în cuprinsul termenului de încercare, pentru care a fost condamnat prin sentința din data de 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chemnitz, definitivă la data de 8 decembrie 2018, hotărâre în a cărei executare s-a aflat până la data de 3 martie 2019 (cum reiese din hotărârea Tribunalului Dresden, Camera de executare externă nr. 3StVk 3055/19 (B)-dosar fond), conduc la concluzia că autoritățile germane au indicat corect perioada executată de către contestator. În plus, contestatorul are posibilitatea de a solicita informații cu privire la pedepsele privative de libertate pe care le-a executat pe teritoriul statului german și să solicite remedierea, într-o procedură ulterioară, eventualei omisiuni a autorităților germane de a indica o parte din perioada deja executată din pedeapsa de 2 ani și 6 luni de închisoare, cu privire la care s-a dispus executarea în România.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A..

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 110/PI/ME din data de 8 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în Dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 1098 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 mai 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-06-11
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 11 iunie 2025 Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 102/PI din 21 mai 2025 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția
ÎCCJ 2025-03-27
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 27 martie 2025 Deliberând asupra apelului de față; În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința nr. 29/2025 din data de 28 februarie 2025 a Curții de Apel Craiova, secția penală și
ÎCCJ 2023-01-17
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 38/2023
autoturismul cu care s-au deplasat la fața locului și cu care urma să se întoarcă după comiterea faptei. Întrucât fapta a fost descoperită, alertând pe celelalte persoane implicate de sosirea organelor de cercetare, activitatea infracțional
ÎCCJ 2021-08-31
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 728/2021
În cauza de față, durata maximă a pedepsei care poate fi aplicată este de 10 ani închisoare, conform informațiilor comunicate de statul emitent. În continuare, Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz al predării
ÎCCJ 2024-02-27
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 165/2024
Ședința publică din data de 27 februarie 2024 Deliberând asupra cauzei de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 297/PI din data de 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Timișoara, secția
Sursă