ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2242/2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Încheierea pronunțată de Curtea de Apel Craiova:

Prin încheierea de ședință din 24 mai 2023, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cauzei având ca obiect cererea formulată de petentul A. privind strămutare judecării dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, în contradictoriu cu intimatul B.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva încheierii de ședință din 24 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a declarat recurs petentul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 21 iunie 2023, sub nr. x/2023/a1, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluția din 23 iunie 2023, a dispus efectuarea procedurilor de comunicare, astfel cum acestea sunt reglementate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., stabilind în cadrul verificărilor privind îndeplinirea cerințelor de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c)-e) C. proc. civ. că cererea de recurs cuprinde mențiunile privind numele și prenumele, domiciliul recurentului, indicarea hotărârii care se atacă, semnătura; recurentul nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. în temeiul art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, recurentul datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON; s-a constatat că recurentul a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, conform chitanței seria x/2023 nr. x (94) din 07 iunie 2023 aflate la dosar

II.1. Cererea de recurs:

Recurentul a solicitat repunerea cauzei pe rol și judecarea acesteia în lipsa părții.

II.2. Apărările formulate în cauză:

Intimatul B. nu a depus întâmpinare.

II.3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți:

Reținând incidența dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora:"Dispozițiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtru, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 18 iulie 2022, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicare și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

alin. (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 23 iunie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 21 noiembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Analizând recursul în condițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. stabilește că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din același act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanța de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată.

Cu alte cuvinte, cererea de recurs trebuie să conțină critici pertinente la adresa hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în ipotezele normative de la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea atacată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar efectiv.

Astfel, instanța de recurs nu poate examina decât susținerile ce reprezintă veritabile critici de nelegalitate la adresa hotărârii pronunțate în etapa procesuală anterioară, care să permită încadrarea acestora în vreunul dintre motivele de recurs strict și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., normă de ordine publică.

Or, recurentul nu a expus argumente apte a susține nelegalitatea încheierii atacate, prin indicarea greșelilor săvârșite de instanță în legătură cu măsura suspendării judecății cererii privind strămutarea judecării dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, dispusă în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ci doar a solicitat repunerea cauzei pe rol și judecarea acesteia în lipsa părții.

În sensul exigențelor art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., era necesar ca recurentul să formuleze o argumentare juridică prin care să tindă a demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată și să combată cele reținute de instanță, în sensul că recurentul, fiind legal citat, nu s-a înfățișat în instanță și nici nu a depus vreun înscris prin care să fi solicitat judecata cauzei în lipsă.

Cum scopul recursului, în reglementarea dispozițiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., este acela al realizării controlului judiciar de către instanța superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată, constând în verificarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii recurate cu regulile de drept aplicabile, Înalta Curte constată că cererea formulată reprezintă o simplă declarație de recurs care nu conține vreo critică de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în încheierea atacată.

Pentru aceste considerente, având în vedere că, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, ce pot fi invocate din oficiu, conform alin. (3) al art. 489 C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 24 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2023.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 24 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2023.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 noiembrie 2023.