ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 514/2024

Ședința publică din data de 27 februarie 2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Încheierea pronunțată de Curtea de Apel București:

Prin încheierea de ședință din 06 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea cauzei privind pe recurentul-contestator A., în contradictoriu cu intimații B., C. și D., pentru lipsa nejustificată a părților.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva încheieriia de ședință din 06 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs recurentul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 17 octombrie 2023, sub nr. x/2021/a1.2, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluția din 23 octombrie 2023, a constatat că cererea de recurs îndeplinește cerințele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ. în ceea ce privește cerința impusă de lit. d) a aceluiași articol, a reținut că recurentul nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. în raport de dispozițiile art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a stabilit în sarcina recurentului obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, sub sancțiunea anulării recursului.

II.1 Cererea de recurs:

Recurentul a solicitat admiterea recursului, cu consecința anulării încheierii atacate și reluarea judecății cauzei la Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, arătând că actul de procedură atacat este nelegal și netemeinic.

II.2 Apărările formulate în cauză:

Intimații nu au depus întâmpinare.

II.3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Reținând incidența dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora: "Dispozițiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 23 iulie 2019, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicare și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

alin. (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 11 decembrie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului declarat în cauză la data de 27 februarie 2024, în ședință

II.4 Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

În raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, soluționarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor excepții, reținând următoarele:

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Dispozițiile art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013 stabilesc că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.

Art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 prevede că taxele judiciare de timbru de plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanța, reclamantul nu îndeplinește obligația de plată a taxei, instanța va anula cererea sau o va soluționa în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.

Conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: b) încheierea de suspendare a judecării cauzei; (...)"

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. stipulează că: "La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii", iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea.

În speță, prin rezoluția din data de 23 octombrie 2023, s-a stabilit în sarcina recurentului A. obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, în temeiul dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Deși obligația privind timbrarea recursului a fost comunicată părții, la data de 27 octombrie 2023, prin depunerea la cutia poștală a plicului conținând adresa emisă la data de 24 octombrie 2023, atât în procedura de regularizare a cererii de recurs, cât și odată cu citarea acestuia pentru termenul de judecată din data de 27 februarie 2024, conform rezoluției din data de 11 decembrie 2023, recurentul nu a înțeles să se conformeze măsurii dispuse de instanță .

Totodată, se reține că recurentul, deși a susținut că modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru în cauză a fost supusă controlului juridicțional, formulând calea de atac a reexaminării reglementată de art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, o astfel de cerere nu figurează înregistrată în aplicația Ecris, ca de altfel nicio cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru în condițiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din același act normativ.

În consonanță cu art. 197 C. proc. civ., în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor de timbru datorate se atașează cererii, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrăgând anularea cererii de chemare în judecată, conform legii, nulitatea fiind, în condițiile art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., necondiționată de vătămare.

Înalta Curte reamintește că accesul la justiție, consacrat de art. 21 din Constituția României, nu înseamnă gratuitate și că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție (a se vedea Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 06 februarie 2015, par. 33).

De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuta că o acracteristică a principiului accesului liber la justiție este aceea că el nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în cauza Ashingdane împotriva Regatului Uni, par. 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementgare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cțt nu este atunsă însăși sbstanța sa.

Totodată, instanța europeană a reținut că instituirea unor taxe judiciare de timbru nu reprezintă o încălcare per se a dreptului de acces la instanțele judecătorești, fiind respinsă teza ce echivalează dreptul de acces la justiție cu gratuitatea actului de jsutiție. Statele membre trebuie să se asigure, însă, de faptul că sumele împovărătoare pentru posbilitățile financiare ale anumitor justițiabili nu reprezintă o restricție disproproționată, ce împiedică dreptul de acces la o instanță de judecată (Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în cauza Kreuz împotriva Poloniei, par. 54).

În fine, însăși Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a arătat că plata taxelor judiciare de timbru este o condiție legală pentru începerea proceselor civile, astfel încât obligația de plată anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța de judecată) este jsutificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora (Decizia nr. 457 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 12 august 2015, par. 17).

Considerații similare justifică sancțiunea anulării cererii de recurs prevăzută de art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., instituirea unei asemenea exigențe nefiind de natură să obstrucționeze, în sine, accesul liber la justiție.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, reținând că cererea de recurs nu îndeplinește cerința legală prevăzută de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de ședință din 06 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021, sancțiunea aplicată fiind o nulitate necondiționată pentru neîndeplinirea unei cerințe legale extrinseci a actului de procedură, în sensul dispozițiilor art. 176 pct. 6 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de ședință din 06 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 februarie 2024.