ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2231/2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16 decembrie 2019, pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligat pârâtul la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri: suma de 47.000 euro, plătibili în RON la cursul B.N.R. din momentul plății, reprezentând contravaloarea despăgubirilor pentru perioada 23.05.2011 - 08.07.2011, cât a fost arestat preventiv 47 de zile.

În drept a invocat dispozițiile art. 1349 și urm. C. civ., Directiva 2012/29/UE, C.E.D.O., O.U.G. nr. 18.2016, prevederile art. 538 și urm. C. proc. pen. și art. 94, art. 95 și art. 113 C. proc. civ.

I.2. Sentința pronunțată de Tribunalul București, în primă instanță:

Prin sentința civilă nr. 553 din 20 aprilie 2021, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, ca neîntemeiată; a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, ca neîntemeiată.

I.3. Decizia pronunțată de Curtea de Apel București, în recurs:

Prin decizia civilă nr. 1066A din 29 iunie 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins apelul declarat de către apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 553 din 20 aprilie 2021, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, ca nefondat.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 1066A din 29 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat recurs reclamantul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 08 decembrie 2022, sub nr. x/2019, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluția din 12 decembrie 2022, a dispus efectuarea procedurilor de comunicare, astfel cum acestea sunt reglementate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., stabilind în cadrul verificărilor privind îndeplinirea cerințelor de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c)-e) C. proc. civ. că cererea de recurs cuprinde mențiunile privind numele și prenumele, domiciliul recurentului, indicarea hotărârii care se atacă, cererea nu este semnată; recurentul-reclamant a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.. recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbre, conform art. 29 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

La data de 16 ianuarie 2023, prin poștă, recurentul-reclamant a depus cererea de recurs purtând semnătura acestuia.

II.1. Motivele de recurs:

Recurentul-reclamant a solicitat admiterea admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de apel, invocând incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

În expunerea motivelor de recurs, a arătat că instanța de apel, fără să manifeste rol activ, a respins apelul, motivat de faptul că a înțeles să-și precizeze acțiunea pe dispozițiile art. 1349 și urm. C. proc. civ.

Totodată, a menționat că în considerentele deciziei, instanța de apel a precizat că nu a avut apărător, iar pentru obținerea reparării prejudiciului solicitat exista o altă cale juridică.

Raportându-se la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (decizia nr. 892 din 16 februarie 2022, decizia nr. 946 din 24 mai 2017), a menționat că judecătorul trebuie să exercite rol activ, indiferent dacă partea este sau nu asistată de avocat, iar art. 22 C. proc. civ. îl obligă ca, în toate cazurile în care legea îi rezervă "puterea de apreciere" sau îi cere să țină seama de toate "circumstanțele cauzei", să judece cu luarea în considerare a principiilor generale ale dreptului, a cerințelor echității și bunei-credințe.

II.2. Apărările formulate în cauză:

Intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, nu a depus întâmpinare.

II.3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți:

Reținând incidența dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora:"Dispozițiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtru, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 16 decembrie 2019, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicare și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

alin. (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 25 septembrie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 21 noiembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Analizând recursul în condițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, termenul de 30 de zile aferent exercitării căii extraordinare de atac a recursului, prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., începând să curgă de la comunicarea hotărârii.

Procedând la calcularea termenului de 30 de zile de la data comunicării deciziei recurate, respectiv 24 august 2022, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosarul de apel, în care reclamantul avea posibilitatea, potrivit legii, să declare recurs, se constată că acesta s-a împlinit la data de 24 septembrie 2022, într-o zi nelucrătoare, sâmbătă, prelungindu-se în prima zi lucrătoare, luni, 26 septembrie 2022, conform art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ., aceasta fiind ultima zi în care reclamantul putea depune, în una din modalitățile prevăzute de lege, recursul împotriva deciziei civile nr. 1066A din 29 iunie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Cum recurentul-reclamant a declarat recurs la data de 21 octombrie 2022, conform ștampilei oficiului poștal aplicate pe plicul de la dosarul de recurs, se reține incidența în cauză a prevederilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei, ipoteze ce nu se verifică în speță.

Întrucât normele care reglementează căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt imperative, de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze, reiese că nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Recurentul-reclamant nu a formulat cerere de repunere în termen și nici nu a invocat vreo împrejurare care să îl fi pus în imposibilitatea absolută de a exercita calea de atac, în intervalul prevăzut de lege.

Reținând caracterul dirimant al excepției tardivității a cărei incidență împiedică cercetarea fondului motivelor de recurs, față de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1066A din 29 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1066A din 29 iunie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 noiembrie 2023.