ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1744/2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani, secția civilă, la data de 39 mai 2022, sub nr. x/2022, reclamanta Asociația de Proprietari nr. 13 Botoșani a solicitat, prin președinte A., să se dispună înregistrarea în Registrul special al instanței a modificărilor aduse actelor constitutive ale asociației, conform hotărârilor adunării generale extraordinare reconvocate din data de 23 mai 2022.

I.2. Sentința pronunțată de Judecătoria Botoșani, în primă instanță:

Prin încheierea de ședință din 10 august 2022, Judecătoria Botoșani, secția civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta Asociația de Proprietari nr. 13 Botoșani, prin președinte A..

I.3. Decizia pronunțată de Tribunalul Botoșani, în apel:

Prin decizia civilă nr. 557 din 14 decembrie 2022, Tribunalul Botoșani, secția I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari nr. 13 Botoșani, prin președinte A..

I.4. Încheierea pronunțată de Curtea de Apel Suceava, în recurs:

Prin încheierea de ședință din 26 aprilie 2023, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății recursului declarat de reclamanta Asociația de Proprietari nr. 13 Botoșani, prin reprezentant legal, împotriva deciziei civile nr. 557 din 14 decembrie 2022, pronunțate de Tribunalul Botoșani, secția I civilă.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva încheierii de ședință din 26 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a declarat recurs reclamanta Asociația de Proprietari nr. 13 Botoșani, prin reprezentant legal.

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 14 iulie 2023, sub nr. x/2022/a1, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluția din 18 iulie 2023, a dispus efectuarea procedurilor de comunicare, astfel cum acestea sunt reglementate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., stabilind în cadrul verificărilor privind îndeplinirea cerințelor de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c)-e) C. proc. civ. că cererea de recurs cuprinde mențiunile privind denumirea și sediul recurentei, indicarea hotărârii care se atacă, semnătura reprezentantului legal - președinte A.; recurenta-reclamantă nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. în temeiul art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, recurenta-reclamantă datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, sub sancțiunea anulării recursului.

II.1. Motivele de recurs:

Recurenta-reclamantă a solicitat admiterea cererii de recurs, cu consecința constatării legalității Hotărârilor Adunării Generale din 2023.

În expunerea motivelor de recurs, a arătat că a depus la dosar documentele care au stat la baza organizării Adunării Generale a proprietarilor din Asociația nr. 13 Botoșani, cât și o hotărâre judecătorească din anul 2018, care atestă faptul că Adunarea Generală a fost organizată în aceleași condiții de legalitate, hotărârile fiind luate cu majoritatea celor prezenți.

A menționat că intimatul-intervenient, prin contestarea temeiului legal al organizării Adunării Generale, urmărește invalidarea acesteia, precum și a hotărârilor luate, pentru a nu fi chemat în instanță în legătură cu datoria pe care o are către Asociație, în sumă de 2.066,89 RON la data de 31 mai 2023.

La data de 14 septembrie 2023, recurenta-reclamantă a depus concluzii scrise, anexând un set de înscrisuri, prin care a arătat că, în mod eronat, în motivarea instanței s-a arătat că Adunarea Generală a fost organizată exclusiv pe baza convocării, deși a depus la dosar înscrisurile prevăzute de art. 47 și urm. din Legea nr. 196/82018, iar intimatul-intervenient nu a formulat obiecțiuni, refuzând, de altfel, semnarea tabelului nominal, motivele invocate de acesta neținând de temeiurile de legalitate, ci de eventuale proceduri, pentru a nu fi obligat să achite datoriile către Asociație.

II.2. Apărările formulate în cauză:

La 31 august, prin poștă, intimatul-intervenient B. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În susținerea poziției sale procesuale a arătat că din cuprinsul motivelor de recurs nu rezultă care sunt argumentele de fapt și de drept pe care se sprijină calea de atac în susținerea nelegalității hotărârii recurate.

Totodată, a precizat că instanța s-a pronunțat în baza dispozițiilor legale în vigoare, motivând în mod explicit și obiectiv hotărârile pronunțate.

La data de 16 octombrie 2023, prin poștă, aceeași parte, a depus concluzii scrise, prin care a arătat că înscrisurile comunicate odată cu citația pentru termenul de judecată din 24 octombrie 2023 nu au legătură cu soluționare cauzei, solicitând respingerea acestora.

II.3. Procedura derulată în fața Înaltei Curți:

Reținând incidența dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora: "Dispozițiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtru, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 22 mai 2019, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicare și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 11 septembrie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 24 octombrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

II.4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Analizând recursul în condițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. stabilește că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din același act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanța de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată.

Cu alte cuvinte, cererea de recurs trebuie să conțină critici pertinente la adresa hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în ipotezele normative de la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea atacată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar efectiv.

Astfel, instanța de recurs nu poate examina decât susținerile ce reprezintă veritabile critici de nelegalitate la adresa hotărârii pronunțate în etapa procesuală anterioară, care să permită încadrarea acestora în vreunul dintre motivele de recurs strict și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., normă de ordine publică.

Or, recurenta-reclamantă, în cadrul criticilor deduse judecății recursului, nu a expus argumente apte a susține nelegalitatea încheierii atacate, prin indicarea greșelilor săvârșite de instanță în legătură cu măsura suspendării judecății recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 557 din 14 decembrie 2022 a Tribunalului Botoșani, secția I civilă, dispusă în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ci doar a relevat aspecte ce țin de situația de fapt și de probatoriul administrat în etapa procesuală a apelului, însă, prin susținerile sale, partea tinde la o cenzurare a aprecierii date de instanța de apel asupra situației de fapt stabilite efectiv pe baza administrării probatoriului, cu toate că aceasta este suverană în a decide asupra oportunității administrării probelor în proces din perspectiva utilității, concludenței și pertinenței acestora, în timp ce, potrivit legii, instanța de recurs nu are competența de a proceda la reinterpretarea probelor administrate sau de a stabili o altă situație de fapt decât cea reținută anterior în cauză, întrucât în calea extraordinară a recursului nu are loc o devoluare a fondului cauzei, obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea încheierii atacate.

Așadar, în sensul exigențelor art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., era necesar ca recurenta-reclamantă să formuleze o argumentare juridică a nelegalității încheierii atacate, prin identificarea explicită a motivelor ce reclamă nemotivarea hotărârii, existența unor motive contradictorii sau străine de natura cauzei reținute de instanța de recurs, identificarea normei sau a normelor de drept material pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de aceasta în legătură cu aceste dispoziții legale, iar nu doar chestiuni legate de fondul cauzei.

Cum scopul recursului, în reglementarea dispozițiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., este acela al realizării controlului judiciar de către instanța superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată, instanță care nu rejudecă fondul pricinii, ci verifică, în condițiile legii, conformitatea hotărârii recurate cu regulile de drept aplicabile, Înalta Curte constată că, fără să combată în vreun fel soluția pronunțată de Curtea de Apel Suceava și argumentele arătate de instanță în fundamentarea acesteia, recurenta-reclamantă a nesocotit existența judecății anterioare și natura căii de atac a recursului.

Pentru aceste considerente, având în vedere că, în cauză, motivele invocate de recurenta-reclamantă nu se încadrează în niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și nici nu se pot reține motive de ordine publică, ce pot fi invocate din oficiu, conform alin. (3) al art. 489 C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului declarat de reclamanta Asociația de Proprietari nr. 13 Botoșani împotriva încheierii de ședință din 26 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari nr. 13 Botoșani împotriva încheierii de ședință din 26 aprilie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 octombrie 2023.